Aplicaţii practice şi numerice: Soluţii clasa aVII-a

SOLUBILITATE

1. La 20oC, solubilitatea sării de bucătărie, NaCl în apă este de 36g în 100g apă, pe când cea a clorurii
de argint, AgCl este de 0,00014g clorură de argint, AgCl în 100g apă. Alege răspunsul/răspunsurile corecte:
a) clorura de argint, AgCl este o substanţă uşor solubilă în apă;
b) solubilitatea sării de bucătărie în apă creşte cu creşterea temperaturii;
c) coeficientul de solubilitate al sării de bucătărie în apă scade cu scăderea temperaturii.
R: b,c
2. Din 1000g soluţie de azotat de bariu, Ba(NO 3)2, saturată la 100 C, prin răcire la 40 C cristalizează
o o

149g azotat de bariu, Ba(NO3)2. Calculează concentraţia, în procente de masă, a soluţiei de azotat de bariu
saturată la 40oC. (100g apă la 100oC dizolvă 34,2 g azotat de bariu, Ba(NO3)2)
R: 12,437%
3. Într-o soluţie saturată de azotat de potasiu, KNO3 la 60oC, introdu o sfoară
curată; prin răcire la 20oC pe sfoară vei obţine cristale aciculare foarte frumoase de
azotat de potasiu, KNO3 (vezi imaginea alăturată). Dacă coeficientul de solubilitate
al azotatului de potasiu, KNO3 în apă, la 60oC este 110, iar la 20oC este 30, determină
prin calcul:
a) cantitatea de azotat de potasiu care cristalizează prin răcirea la 20oC, a 100g
soluţie de azotat de potasiu saturată la 60oC ;
b) concentraţia procentuală a soluţiei saturate la 20oC;
c) concentraţia procentuală a soluţiei saturate la 60oC.
R: a) 38,1g KNO3 b) 23,076% c) 52,38%
*4. În tabelul de mai jos este prezentată evoluţia solubilităţii unei substanţe
X cu temperatura. La 25oC se amestecă 15g X cu 40g H2O, iar amesteculCristale se aciculare de azotat
încălzeşte sub agitare până la 50 C. Apoi soluţia se răceşte lent, până la 39 C, moment
o o de potasiu, depuse
în care pe o clară. Se
rămâne
sfoară
cer următoarele:
a) Care este solubilitatea substanţei X la 25oC?
b) Cum este soluţia la 50oC (nesaturată, saturată sau suprasaturată)?
c) La ce temperatură sistemul iniţial este saturat?
d) Care este solubilitatea substanţei X la 39oC?
e) Cum este soluţia la 39oC (nesaturată, saturată sau suprasaturată)?
(Notă: Între două temperaturi, care diferă prin 10oC, indicate în tabel, solubilitatea variază liniar.)
t (oC) 10 20 30 40 50 60 70 80 90
S 5 10 20 35 55 80 110 145 185
R: a) 15g X/100g apă b) soluţia este nesaturată c) 41,25 oC d) 33,5g X/100g apă e) soluţia este suprasaturată
5.
a) Dacă coeficientul de solubilitate al clorurii de amoniu la 60 oC este 55, calculează calculează cantitatea de
apă, respectiv cantitatea de clorură de amoniu necesare preparării a 635g soluţie saturată la această temperatură.
b) Dacă soluţia se încălzeşte la 80oC, calculează cantitatea de clorură de amoniu ce trebuie adăugată la soluţia
aflată la 60oC pentru a deveni saturată la 80oC. (Coeficientul de solubilitate al clorurii de amoniu la 80 oC este
61)
R: a) 409,677g H2O; 225,322g NH4Cl b) 24,582g NH4Cl

www.profudechimie.ro prof. Tudurache Adina

Aplicaţii practice şi numerice: Soluţii clasa aVII-a

6. Reprezentaţi grafic (în acelaşi grafic) variaţia solubilităţii cu temperatura pentru următoarele săruri: AgNO 3,
KClO3 şi NaCl, valorile solubilităţilor exprimate în g substanţă dizolvată în 100 g apă, fiind date în tabelul de
mai jos:
Temperatură
Substanţa 20oC 40oC 60oC 80oC 100oC
Azotat de argint, AgNO3 222 376 525 669 952
Clorat de potasiu, KClO3 - 4,4 9,0 14,8 21,8
Clorură de sodiu, NaCl 36 36,6 37,2 38,4 39,8
Explicaţi cum variază solubilitatea acestor substanţe cu temperatura; determină coeficientul de
solubilitate al celor trei substanţe la 50 oC.
7. Pentru o lucrare de laborator ai nevoie de o soluție saturată de clorat de potasiu, KClO 3 (sarea lui
Bertholet) la 80oC. Dacă la masa de lucru dispui de 200g soluție de clorat de potasiu de concentrație procentuală
masică 25%, calculează și cântărește masa de clorat de potasiu, KClO 3 solid pe care trebuie să o adaugi la
soluția existentă astfel încât să obții soluția necesară. Se cunoaște solubilitatea cloratului de potasiu, KClO 3 la
80oC: 39g KClO3 per 100g apă distilată.
R: 9,55g KClO3
8. Solubilitatea azotatului de plumb (II), Pb(NO3)2 la 15oC este de 50g azotat de plumb, Pb(NO 3)2 per
100g apă distilată; la 40oC este de 75g azotat de plumb, Pb(NO 3)2 per 100g apă. Determină masa de azotat de
plumb (II), Pb(NO3)2 (exprimată în grame) care trebuie adăugată peste 300g soluție saturată la 15 oC pentru ca
aceasta să devină saturată la 40oC?
R: 50g Pb(NO3)2
9. Un factor important pentru oxigenarea apei naturale este lumina soarelui; prezența radiațiilor
ultraviolete este un factor adjuvant al fotosintezei plantelor acvatice. La 0 oC solubilitatea oxigenului, O2 în apa
naturală este egală cu 14,62mg/L. Se cer următoarele:
a) cantitatea de oxigen (exprimată în g) dizolvată în 100 L apă naturală la 0oC;
b) concentrația procentuală masică a oxigenului în apele naturale la 0oC;
c) ce se va întâmpla cu solubilitatea oxigenului în apele naturale dacă temperatura crește cu 25oC?
R: b) c =1,462∙10-3%

www.profudechimie.ro prof. Tudurache Adina

Aplicaţii practice şi numerice: Soluţii clasa aVII-a

Aplicaţii practice: Crește presiunea gazului crește solubilitatea acestuia în solvent;

Dacă reprezentăm grafic variația solubilității în apă, în funcție

de presiune pentru trei gaze frecvent utilizate precum oxigenul, O 2;
azotul, N2 și heliul, He vom observa că variația este direct
proporțională: solubilitatea gazului se dublează atunci când presiunea
finală va fi dublul presiunii inițiale; aplicația imediată o constituie
prepararea băuturilor carbogazoase; sunt însă și consecințe neplăcute
pentru scufundători subacvatici, mai ales pentru cei care coboară la
adâncimi mari în mări și oceane. În condiții standard (1atm și 25 oC)
azotul este un gaz incolor, doar ceva mai ușor decât aerul, fără miros și
fără gust, prezent în procent de aproximativ 78% în aer, în procente
volumetrice și absolut inofensiv pentru organismul uman în aceste
condiții.
La adâncimi mari însă, datorită creșterii presiunii crește concentrația azotului solubilizat în sângele
scufundătorilor subacvatici cu diverse forme de manifestare: gust metalic de azot comprimat, o inexplicabilă
veselie, așa numita “beție a adâncurilor”.
Dacă ridicarea la suprafață decurge lent excesul de azot dizolvat se îndepărtează prin plămâni, așa cum a
și intrat; la o ascensiune bruscă către suprafață azotul nu mai ajunge în plămâni și se separă în sânge sub forma
unor mici bule de gaz; bulele pot bloca circulația sângelui prin vasele capilare, împiedicând oxigenul să ajungă
la celulele din țesuturi sau, în cazuri mai grave pot cauza ruperea vaselor capilare; aceste efecte pot provoca
dureri sau chiar diverse forme de paralizie scufundătorului.
Pentru a reduce riscurile se înlocuiește azotul, N2 din aerul aflat în butelia scafandrilor cu heliu, He gaz
inert, inofensiv pentru organism și cu avantajul de a avea solubilitate mai redusă în sânge comparativ cu azotul
(SHeliu < Sazot < Soxigen în aceleași condiții); de asemenea revenirea la suprafață se face lent iar scufundătorii de
mare adâncime trebuie să rămână un timp în camere speciale, pentru ca desolubilizarea azotului să se facă
treptat.

www.profudechimie.ro prof. Tudurache Adina