PROBLEME CU CRISTALOHIDRAŢI

Ȋn acest material se prezintã o sintezã despre substanţele ce cristalizeazã cu o anumitã cantitate

de apã din soluţie şi câteva modele de probleme despre stabilirea formulei chimice a
cristalohidraţilor şi concentraţia procentualã ȋn sarea anhidrã a unei soluţii de cristalohidrat.
Am constatat cã unii elevi nu prea ȋnţeleg rezolvarea problemelor cu hidraţi -ȋn special la
calcularea masei moleculare a hidratului.
Metodele de rezolvare prezentate sunt personale şi nu contrazic alte metode ȋnvãţate la şcoalã, de
elevi.

I.SINTEZĂ

HIDRAŢII

O metodã de purificare a substanţelor este cristalizarea din soluţia suprasaturatã, obţinutã

prin dizolvarea ȋntr-un solvent. Dacã solventul este apa, atunci substanţele cristalizeazã fie
anhidre, fie sub formã de cristale ce conţin o cantitate de apã de cristalizare -se mai numesc
cristalohidraţi. Ȋn acest caz atracţia dintre moleculele substanţei dizolvate şi ale apei este
puternicã, şi intrã ȋn compoziţia cristalelor dizolvate, ca apã de cristalizare. Se poate vedea din
figura de mai jos tipurile de legãturi dintre atomii unui cristal de sulfatul de calciu cristalizat cu 2
moli de apã.

Figura 1 Secţiune printr-un cristal de sulfat de calciu cristalizat cu 2 moli de apã

1
Puţine sunt substanţele ce cristalizeazã anhidre, precum: NaCl, CsI, KI, zaharoza, etc.;
majoritatea substanţeor anorganice, organice şi chiar multe substanţe neionice cristalizeazã sub
formã de hidraţi.

Conform studiilor de specialitate se pot prezenta trei tipuri de hidraţi:

-hidraţii electroliţilor (acizi, baze, sãruri);
- hidraţii gazelor ( stabili numai sub presiune);
-hidraţii compuşilor formaţi din ioni de dimensiuni foarte mari (anioni sau amfioni
macromoleculari).
Hidraţii din primele douã clase au compoziţie stoechiometricã definitã, constantã şi reţea
cristalinã numai ȋn stare solidã. Prin ȋncãlzire, apa de cristalizare pleacã din reţeaua cristalinã şi
aceasta se nãruie. Se formeazã substanţe anhidre cu reţea cristalinã diferitã de reţeaua cristalinã a
hidratului.
Hidraţii compuşilor macromoleculari (silicaţii, proteinele, etc.) includ apa ȋn interstiţiile reţelei
lor, care se dilatã, fãrã a se modifica esenţial.
Un exemplu de cristalohidat al substanţelor organice este: hidratul de metan.
“Hidratul de metan sau "gheața care arde" constituie o sursă importantă de combustibil, metanul
este rezultatul acțiunii bacteriilor anaerobe asupra organismelor moarte, bacteriile descompunând
substanțele organice în molecule mai mici. Organismele marine trăiesc până la câteva sute de
metri adâncime, lucru care explică inexistența hidratului de metan la adâncimi mai mari de 2000
m. Apa și metanul nu reacționează chimic între ele și în zonele unde se întrunesc condițiile de
înghețare instantanee a apei, se formează structuri sferice din 20 sau 24 de molecule de apă care
prind captiv în interior moleculele de gaz metan.”
https://ro.wikipedia.org/wiki/Hidrat_de_metan

Hidraţii sãrurilor au proprietãţi fizice diferite de ale apei şi de ale substanţelor anhidre de la care
derivã.

Formula chimicã a hidraţilor

Pentru scrierea chimicã a hidraţilor se foloseşte o notare convenţionalã ȋn care apare un punct
ȋntre formula chimicã a sãrii şi numãrul de molecule de apã de cristalizare. Punctul nu este un
semn de multiplicare, adicã la calcularea masei moleculare, nu se ȋnmulţeşte masa molecularã a
sãrii cu numãrul de moli de apã; se adunã masa molecularã a sãrii cu masa molecularã a apei,
ȋnmulţitã cu numãrul de molecule de apã. http://kaffee.50webs.com/Science/labs/Chem/Lab-
Hydrate.Formula.html

Exemple de hidraţi:
1. Na2CO3 ∙10 H2O- carbonat de sodium (natriu) cristalizat cu 10 moli de apã

Figura 2 Scrierea formulei chimice a cristalohidratului

2
-Cum se calculeazã Masa molecularã a Na2CO3 ∙10 H2O ?
M la Na2CO3 = 2 ANa + AC + 3 AO = 106
M la 10 moli apã = 10. M H2O = 10. 18 = 180
M Na2CO3 . 10 H2O = 106 + 180 = 286

2. CuSO4 ∙5 H2O – sulfat de cupru cristalizat cu 5 moli de apã, de culoare albastrã. Prin
ȋncãlzire pierde apa de cristalizare, trecând ȋn substanţa anhidrã CuSO 4 ( culoare alba,
care absoarbe imediat apa din aer şi trece din nou ȋn hidatul de culoare albastrã):

CuSO4 ∙5 H2O → CuSO4 + 5H2O ↑

Substanţele anhidre lãsate ȋn aer umed, absorb vaporii de apã şi trec ȋn hidraţi cu 2,4,6 molecule
de apã. Aceste substanţe se numesc higroscopice. Când substanţa higroscopicã continua sã
absoarbã apã, ȋncât ajunge sã se dizolve ȋn ea, fenomenul se numeşte delicvescenţã. O substanţã
delicvescenţã este clorura de calciu: CaCl2∙6 H2O.
Existã hidraţi care expuşi la aer uscat, pierd apa de cristalizare şi trec ȋntr-o pulbere. Asemenea
substanţe se numesc eflorescente. O asemenea substanţã este carbonatul de sodiu cristalizat cu 10
moli de apã.

BIBLIOGRAFIE

1. A.A.Iaroslavţev, Exerciţii şi problem de chimie analiticã, Editura Tehnicã Bucureşti,

1960
2. Costin D. Neniţescu, Chimie generalã, 1980
3. Edith Beral, Mihai Zapan, Chimie anorganicã, 1977

II. PROBLEME

3
 A. DETERMINAREA FORMULEI CHIMICE A UNUI HIDRAT

Problema 1
O masã de 8 g de Pb(C 2H3O2)2 ∙ x H2O conţine 1,14 g de H2O. Calculaţi formula molecularã
a hidratului. (John Erickson, Probleme, 2006)

Rezolvare

 Se calculeazã masa substanţei anhidre Pb(C2H3O2)2:

Masa substanţei anhidre Pb(C2H3O2)2 = masa hidrat – masa apã= 8g-1,14g = 6,86 g
 Se exprimã masa substanţei anhidre şi a apei ȋn moli:
M Pb(C2H3O2)2 = APb + 2 (2AC +3AH +2AO) =207+2(2∙12+3∙1+2.16)=207+2∙(24+3+32)=
207+2∙59=325
M H2O = 2.AH + AO =2∙1+16=2+16=18
Unde:
A = simbolul masei atomice şi care se ia din tabel.

Dacã 1 mol de Pb(C2H3O2)2 …….are………325 g

Atunci n moli de Pb(C2H3O2)2 ….are……… 6,86g
n moli Pb(C2H3O2)2 = 1 mol. 6,86 g ∕ 325 g = 0,021 moli

Dacã 1 mol de H2O ……..are……..18 g

Atunci n moli de H2O...…are……..1,,14g
n moli de H2O = 1 mol. 1,14 g / 18 g =0,063 moli=x din formula hidratului

 Se calculeazã raportul de combinare al molilor de substanţã anhidrã şi apã:

n moli substanţã anhidrã: n moli apã = n:x= 0,021moli:0,063moli
= 0,021/0,021 : 0,063/0021 Pentru a obţine un raport cu numere ȋntregi se ȋmpart termenii, la cel
mai mic numãr de moli, adicã la 0,021.
Rezultã 1:3

 Deci hidratul are formula chimicã:

Pb(C2H3O2)2 ∙3 H2O

Problema 2.
Ȋn 8,5 moli Na2CO3∙10 moli H2O se gãsesc: a) 1530 g apã;b) 391 g Na; c) 1360 g apã; d)
195,5 g Na; e) 510 g sare anhidrã. Calculaţi masa de apã de cristalizare şi masa de sodiu.
Ştim:
 Avem 8,5 moli de Na2CO3∙10 moli H2O numitã carbonat de sodiu cristalizat cu 10 moli apã;
 Cunoaştem masele atomice ale atomilor componenţi: Na, C, O şi H –vezi tabelele cu masele
atomice.
4
Nu ştim:
 Masa molecularã a cristalohidratului Na2CO3∙10 moli H2O;
 Masa celor 8,5 moli de cristalohidrat;
 Masa apei de cristalizare (y) şi masa de sodiu (x).

Rezolvare

Masele de apã de cristalizare şi de sodiu(natriu) se calculeazã cu regula de trei simplã, plecând

de la masa molecularã a cristalohidratului şi de la masa celor 8,5 moli de cristalohidrat.
 Se calculeazã masa molecularã a Na2CO3∙10 moli H2O:
M Na2CO3.10 moli H2O = M Na2CO3 + 10 M H2O – avem 10 moli de apã
ATENŢIE: SE ADUNĂ MASELE MOLECULARE la carbonat de sodium şi apã; nu se
ȋnmulţeşte masa molecularã a carbonatului de sodiu cu 10 şi cu masa molecularã a apei.
Deci M Na2CO3∙10 H2O = 106+ 10∙18= 106+180=286

 Se calculeazã masa de hidrat, corespunzãtoare la 8,5 moli, cu regula de trei simplã:

Dacã 1 mol de hidrat…..are…….286g
Atunci 8,5 moli de hidrat…are…..x g
x = 8,5 moli∙286g/ 1mol = 8,5∙286 = 2431 g

 Se calculeazã masa de sodium şi masa de apã din masa molecularã a hidratului şi masa
hidratului:
Dacã 1mol de hidrat=286g………2∙23g Na………..10∙18g H2O
Atunci 8,5.286 g…………………..x g Na………….y g H2O
x g Na = 8,5.286g ∙2∙23 g/286g = 391 g

y g apã = 8,5.286g .10.18 g/286g =1530g

R: a); b)
B. PROBLEME CU CONCENTRAŢIA PROCENTUALĂ
A SOLUŢIEI UNUI HIDRAT

5
Problema 1.
Se dizolvã 21 g MgSO4.n H2O ȋn 179 g apã şi se obţine o soluţie de concentraţie 6%
exprimatã ȋn substanţã anhidrã. Sã se calculeze valoarea lui n.
R posibile: a)2;b)3;c)4; d)5;e)6

Ştim:
Masa de hidrat=21g
Masa de apã pentru dizolvare = 179 g
Concentraţia procentualã a soluţiei=6% MgSO4
Concentraţia procentualã a soluţiei ȋn MgSO4 se calculeazã cu formula:
C MgSO4 = m MgSO4 .100 / ms

Nu ştim:
Masa de substanţã anhidrã ( MgSO4) dizolvatã=md
Masa soluţiei=ms
Masa molecularã a hidratului
Masa molecularã a substanţei anhidre
Masele atomice se iau din tabele
AMg =24; AH=1; AO=16; AS =32

Rezolvare

Se calculeazã masa de substanţã anhidrã dizolvatã ȋn soluţia de 6%; apoi se calculeazã din regula
de trei simplã, plecând de la masele moleculare ale cristalohidratului şi ale substanţei anhidre şi
de la masa cristalohidrat (21g) şi masa anhidrã dizolvatã, n.
 Se calculeazã masa soluţiei de 6%:
ms= masa cristalohidrat+masa apei de dizolvare
ms =21+179=200g
 Se calculeazã masa de substanţã anhidrã dizolvatã ȋn 200g soluţie 6%, cu formula:
6 = md.100/ 200
6.200 = md.100; md=12g MgSO4
6
 Se calculeazã masa molecularã la MgSO4.n H2O
M MgSO4.n H2O = MMgSO4+ n M H2O – avem “n” moli de apã
ATENŢIE: SE ADUNĂ MASELE MOLECULARE; nu se ȋnmulţeşte masa molecularã a
sulfatului de magneziu cu ”n” şi cu masa molecularã a apei.
Deci M M MgSO4.n H2O = (24+32+4.16)+ n.18= 120+18n
 Masa molecularã a sulfatului de magneziu
MMgSO4 =120
 Se scrie regula de trei simplã, pentru a calcula “n”:
Dacã 1mol de hidrat=(120+18n)g………are.………..120 g sulfat de magneziu
Atunci 21g………………are………...12 g sulfat de magneziu
(120+18n)g.12g = 21g.120g

120+18n=21.10
120+18n=210; 18n=210-120=90
n = 90: 18=5

R:d)

Problema2
O cantitate de 300 g soluţie de soda conţine 10% Na 2CO3 anhidru. Câte grame de
Na2CO3.10H2O s-au folosit la prepararea acestei soluţii?

Ştim:
Masa de soluţie=300g
Concentraţia procentualã a soluţiei=10% Na2CO3 anhidru
Concentraţia procentualã a soluţiei ȋn Na2CO3 anhidru se calculeazã cu formula:
C MgSO4 = m Na2CO3 .100 /ms

Nu ştim:
Masa de substanţã anhidrã dizolvatã=md
Masa hidratului=X
Masa molecularã a hidratului
Masa molecularã a substanţei anhidre
Masele atomice se iau din tabele.

7
 Rezolvare

Se calculeazã masa de substanţã anhidrã dizolvatã ȋn soluţia de 10%; apoi se calculeazã din
regula de trei simplã, plecând de la masele moleculare ale cristalohidratului şi ale substanţei
anhidre şi de la masa masa anhidrã dizolvatã, masa de hidrat Na2CO3.10H2O.

 Se calculeazã masa de substanţã anhidrã din 300g soluţie de 10%:

ms= masa cristalohidrat+masa apei de dizolvare
10 = md.100/300
10.300 = md.100; md=30g Na2CO3
= M Na2CO3 + 10 M H2O – avem 10 moli de apã
 Se calculeazã masa molecularã la M Na2CO3.10 moli H2O (Avem problema de mai sus)
M Na2CO3.10 moli H2O = M Na2CO3 + 10 M H2O – avem 10 moli de apã=286g
 Masa molecularã a carbonatului de sodiu
M Na2CO3 =106
 Se scrie regula de trei simplã, pentru a calcula masa hidratului:
Dacã 1mol de hidrat=286g………are.………..106 g carbonat de sodiu
Atunci Xg……….are………....30 g carbonat de magneziu
X= 286g.30g/106g
X =8580g /106 = 80,94 g

R:80,94 g de hidrat