Sunteți pe pagina 1din 4

CELULOZA

Celuloza este o substan macromolecular natural din clasaglucidelor, fiind constituentul principal al membranelor celulelor vegetale. Celuloza estepolizaharid care mpreun culignina (un compus macromolecular aromatic) i alte substane, formeaz pereii celulelor vegetale i confer plantei rezisten mecanic ielasticitate. Aceasta are aceeai formul brut ca i amidonul (C6H10O5)n, unde n poate atinge cifra miilor. 1. Istoric Celuloza a fost prezenta pe Terra de cnd au aprut copacii si plantele fiind constituentul principal al pereilor celulari vegetali. Datorita acestui fapt nu exista o data anume pentru descoperirea ei; a aprutnainte de naterea omului. Recunoaterea celulozei ca fiind un constituent principal al peretelui celular vegetal a fost in glucoza. Hrtia (cea mai utilizata celuloza) anul 1838 datorita descoperirilor botanistului francez Anselme Payen care a izolat celuloza pentru prima data din lemn.Atunci a fost neleasa structura sa. In prezent celuloza este polizaharida cea mai rspndita in natura si se afla sub observaia oamenilor de tiin producndu-se schimbri in procesul de prelucrare, utilizri si genetica plantelor (muli fermieri fiind interesai de mutaiile genetice pentru a pro duce cantiti mai mari de bumbac). 2. Surse de celuloz Apare in stare pura in componenta bumbacului. Din acesta seobine cea mai pura celuloza prin ndeprtareaseminelor si splarea vatei din capsulele de bumbac, iar celuloza rezultata este folosita in industria textila deoarece are un procent de 91% celuloza. Segsete in combinaie cu lignina in lemn (40-60%). Fibrele de celuloza prezente in lemn sunt sub forma unui polimer complex: lignina. Acesta tratat cu substane alcaline duce la formarea hrtiei. Alte surse sunt inul, cnepa, stuful (50%). Formarea celulozei in plante este rezultatul unui proces de biosintez fotochimica. Peretele celular vegetal este alctuit din celuloza cu excepiactorva tipuri de alge. Celuloza este organizata in microfibre. Structura confer rigiditate plantei si un mediu poros favorabil circulaiei apei, mineralelor si altor substane nutritive. Celuloza formeaz prile de susinere ale plantelor mpreun cu lignina si alte substane necelulozice, si confer acestora elasticitate. Multe din speciile de plante care conin un nivel ridicat de celuloza sunt benefice omului. Numeroasele grupri hidroxil existente de-a lungul lanulului, in resturile glucozice, formeaz intre ele un numruria de legturi de hidrogen care mpacheteaz foarte strnslanurile macromoleculare si confer celulozei structura macroscopica de fir. Dei este considerat ca fiind produs de plante si unele bacterii produc celuloza. 3. Structura celulozei Timp de muli ani s-a acceptat ca celuloza este un lan lung de polimeri, alctuit din glucoza. In anii 1900 celuloza a fost descrisa mai amnunit de Cross si Bevan. Ei au ndeprtatprile vegetale prezente in mod normal in celuloza prin dizolvarea lor insoluie concentrata de

dioxid de sodiu. Partea care nu s-a dizolvat a fost numita a-celuloza. Materialul solubil ( celuloza si -celuloza) s-a dovedit mai trziu a nu fi celuloza ci zaharuri si carbohidrai. celuloza structura Astfel -celuloza descoperita de Cross si Bevan este ceea ce numim noi astzi celuloza. Formula chimi ca este (C 6 105)nunde n variaz intre 700 - 800 si 2500 - 3000. C eluloza est e formata din molecule de glucoza unit e in poziia 1-4. Este o substana organica, un polimer sau mai specific o polizaharida care este formata din peste 3 000 de molecule de glucoza. Un polimer este o macromol ecula formata din mol ecul e mai mici care se repeta (glucoza in acest caz). A cest lucru explica faptul ca structura celulozei este formata din molecul e d e glucoza sau C 6 12O6 . celuloza Glucoza este o substana care are rol foarte important in respiraia celulara si in fotosinteza: CO2 (g) + H2O (l) + lumina = C 6H12O6 (s) + O2 (g) ( ecuaia fotosintezei). Atomii de hidroxil sunt grupai ordonat precum structura cristalului in lanul de celuloza. Legturile de hidrog en in regiunile cristaline sunt puterni ce ducnd la insolubilitate in majoritatea solvenilor. Ei mpiedica celuloza sa se topeasc. In regiunile mai puin ordonat e lanurile sunt mult mai deprtate si mai dispuse la combinarea hidrog enului cu alt e mol ecule precum apa. Deoarece el ementel e componente al e celulozei sunt nemetal e celuloza prezintlegturi coval ente. Rezulta astfel o structura filiforma a lanului macromolecular celulozi c. Datorita structurii (celuloza este formata dintr-un singur monomer) este numita polizaharida si nu poate fi diger ata de oameni. Din punct de veder e chimic este un carbohidrat, adi c o polizaharida. Hidroxilii celulozei reacioneaz cu aldehidel e si formeazacetaii. Aceasta reacie duce la stabilitate. Animalele precum vacile, oile, caii si alte ierbivore au enzimele necesare digerrii acestui material mrind viteza hidrolizei celulozei si transformnd-o in glucoza. Omul nu are aceste enzime. Polizaharidele, precum celuloza sunt produse eliminnd apa coninut in mol eculel e monozaharoase. In acest caz glucoza este monozaharida. Companiile de bumbac si alt e fabri ci de material e textile mpreuna cu alte metode folosesc acest proces pentru a rafina celuloza. C ea mai pura varietate de celuloza se obine din bumbac prin egrenarea (ndeprtareaseminelor) si apoi splarea vatei din capsulele plantei de bumbac. Aceasta varietate este folosita aproape exclusiv in scopuri textile. O celuloza mai puin pura se obine din lemn, stuf sau pai e. In acestea celuloza est e amestecata cu diferii componeni necelulozi ci, numii irecruste (lignina, oligozaharide, ceruri, rini.), care trebuie ndeprtai. Separarea se poate face cu ajutorul unor reactivi acizi sau bazici care dizolva incrustele, elibernd cea mai mare parte a materialului celulozic util. Printre reactivii folosii, cel mai ntrebuinat este bisulfitul de calciu, Ca(H SO3)2 (in procedeul bisulfiti c) sau amestecul de sulfat de sodiu si hidroxid de sodiu (in procedeul sulfat). C eluloza rezultata este supusa albirii si servete la fabricarea hrtiei sau la chimizare. 5. Proprieti fiice Formula: (C 6H10O5)n Culoarea: poate fi opaca sau transparenta; deoarece este foarte stabila poate rezista la umezeala sau la contactul cu alte grsimi foarte bine, dar fiind uor distrus a la contactul cu acizii. Punctul de topire: necunoscut

4. Produrea celuloei

Punctul de fierbere: necunoscut Temperatura de descompunere: 2600C Densitatea (in stare naturala): intre 1,27 - 1,60 g / ml Masa: 162g Compoziia: 44,4 din componenta celulozei este carbon; 6,2% hidrogen; 49,4% oxigen. Celuloza este o substana amorfa, de culoare alba, insolubila in apa sau in solveni organi ci. Dei se umfla nu se dizolva in apa. Este solubila in hidroxid de tetraaminocupru [Cu(NH3)4](OH)2, numit si reactiv Schweitzer. Nu are gustul dul ce caracteristi c zaharidelor. Prin hidroliza enzimati ca celuloza formeaz celobioza (dizaharida) care, hidrolizata enzimatic, conduce la glucoza. Organismul uman nu are enzimel e necesare hidrolizarii celulozei. De aceea celuloza nu este o substana nutritiv a pentru om. Structura filiforma a macromol eculelor de celuloza a permis orientarea lor paralela si realizarea unui numr mare de legturi de hidrog en intre gruprile hidroxil din macromoleculel e nvecinate. In felul acesta macromol eculel e de celuloza sunt foart e strnsmpachetate iar firul de celuloza este rezistent. Celuloza este hidroscopi ca, retine apa prin legturi de hidrog en si de aceea se recomand purtarea l enjeriei de corp confecionat din bumbac. 6. Proprieti chimice Deoarece conine un numr mare de grupri de hidroxil reacioneaz cu acizi si formeaz esteri sau cu alcool si formeaz eteri. Din modul in care celuloza reacioneaz cu diferii reactivi s-a dedus ca in macromol ecula sa fiecare rest de glucoza prezint trei grupri hidroxil capabile s reacioneze chimi c. Gruprile hidroxil din celuloza au reactivitate normala si parti cipa la reaciile specifi ce lor: formarea de eteri, de esteri, de al cooli. Dupnumrulgruprilor hidroxil dintr -un rest glucozi c, care participa la asemenea reacii se obinprodui cu diferite grade de transfer. Tratata cu amestec de acid acetic si anhidrida acetica, celuloza poate forma mono-, di - sau tri -acetatul de celuloza. Prin tratare cu soluii concentrate de hidroxid de sodiu, celuloza formeaz un produs de tip al coolat (al coxid), denumit al coli celuloza, ce poate avea, d e asemenea, diferite grade de transformare. Asemenea produi sunt obinui si folosii direct la fabricarea fibrelor artifi ciale. Fibrele de celuloza din bumbac au lungimi de 20 -30 mm si de aceea pot fi toarse in fire care apoi se es. Fibrele celulozi ce din lemn sunt foarte scurte, 3-5 mm si ncercarea de a le toarce nu a condus la ni ci un rezultat. Prin prelucrare fizico -chimica a acestora s-au realizat fibrele artifi ciale, denumite c urent mtase artificial (au luciu asemntor cu cel al mtsii natural e). Se cunosc astzi mai multe procedee de fabricat mtase artificiala. Procedeul vscoz se bazeaz pe relaia ce are loc intre alcoli celuloza si sulfura de carbon, CS2 prin care se obin e xantogenatul de celuloza. Acesta este solubil in solui e de hidroxid de sodiu, formnd o solui e coloidala, vscoasa, vscoz (de unde si numel e procedeului ). Trecuta prin orificii foarte fine intr-o baie de acid sulfuri c diluat (filare umeda) soluia de vscoz se neutralizeaz, iar xantogenatul se descompune in celuloza si sulfura de carbon. Pe aceasta cale celuloza se regenereaz sub forma unui fir continuu, dei provine din fibre foarte scurte

din lemn. Daca celuloza este supusa fierberii cu un acid mineral (acid clorhidric sau sulfuri c) concentrat, ea se descompune intr -un produs care se dovedete a fi glucoza. 7. Derivai ai celuloei Nitratul de celuloza a fost primul material plasti c realizat cu succes in 1869 prin transformarea celulozei in nitrat. Este folosita in industrie pentru confecionarea lacurilor (1920 - folosita pentru prima data), pieselor de toaleta. Este folosita si la explozibili. Tratata duce la formarea vscozei sau celuloza acetat folosita pentru lacuri. Acetatul de celuloza a fost produsa din reacia celulozei cu acidul acetic, anhidrida aceti ca si catalizatori. A fost folosita pentru prima data in 1930. E utilizata in confecia materialelor de mpachetat, a jucriilor, uneltelor, izolatorilor si ochelarilor. Este cel mai i eftin material produs. Este solubila in solveni organi ci precum acetona si poate fi modelata in form e diferite sau trasa in fire. Procedeul acetat realizeazmtasea acetat, folosind acetatul de celuloza. Soluia acestuia in acetona este supusa filarii la cald (uscata). Solventul se evapora si este recuperat, iar firul de acetat de celuloza coaguleaz si se ntrete. esturile de mtase acetat sunt mai rezistente dar mai puin higroscopi ce dect cele din mtasevscoz. La noi in tara fibrele artifi ciale se fabri ca prin procedeul vscoz la Brila, Lupeni si Popeti Leordeni. Celuloza etilica rezulta atunci cnd celuloza este tratata cu sulf sau clor etilic. Este folosita in comer, pentru extinctoare si in industria el ectronicelor. Este cea mai scumpa celuloza. Mtasea artifi ciala a fost produsa in 1884 pentru a fi folosita in industria confeciilor dar a fost scoasa repede de pe piaa deoarece era inflamabila. A cum mtasea artifi ciala e folosita ca materi e prima pentru haine si este fibra cea mai utila omului. Celuloidul (primul plasti c). 8. Utiliri Celuloza este utilizata la obinerea substanelor explozibile de tip pulbere fr fum; a mt sii artificiale de tip vscoz (milaneza) si a mtsii acetat; a nitrolacurilor si nitroemailurilor (lacuri de acoperire cu uscare rapida si luciu puternic); a celofanului. Este o materie prima de mare valoare economi ca si constituie punctul de plecare in fabri carea unor produse importante, dintre care cea de hrtie ocupa un loc principal (a fost folosita pentru obinereahrtieinc din secolul 2). Se ntlnete n cantiti mari in aproape toate plantele si este o principala sursa de hrana. Are propri eti de reducere a valorii calorice a unor alimente daca in acestea se aduga celuloza cristalizata. Mtaseavscoz este ntrebuinata la fabricarea diferitelor esturi precum si a cordului pentru anvelope. Daca soluia de vscoz este filata, printr -o fonta fina in bai e de acid sulfuri c diluat si glicerina, se obin folii dintr -un produs larg folosit -celofanul. Produse care conin celuloza: burei, spray-uri pentru al ergie sau pudre, benzi medi cale. Celuloza este foarte i eftina pentru ca este foarte abundenta. Celuloza, deoarece are 3 grupe hidroxil OH supuse esterificrii, mai poate fi scris sub forma {C 6H7O2(OH)3}n.