Proteinele

Grosu Razvan
11E
Proteinele sunt substante organice macromoleculare
formate din lanțuri simple sau complexe
de aminoacizi

Ele sunt prezente în celulele tuturor organismelor vii

Se obtin prin policondensarea

α-aminoacizilor

Proteinele au fost recunoscute drept o clasa diferita

de molecule biologice in secolul 18

Au fost descrise pentru prima oara de Gerardus

Mulder si denumite de catre suedezul Joens
Berzelius in 1838
Structura primara

Structura primara a unei proteine se refera la identitatea aminoacizilor componenti, la

numarul lor si la modul in care acestia se succed in macromolecula proteinei (secventa
aminoacizilor).

Determinarea structurii primare a unei proteine este un proces complex silaborios ce

presupune mai multe etape: hidroliza totala a proteinei, identificarea aminoacizilor
rezultati din hidroliza, determinarea raportului cantitativ dintre aminoacizi, determinarea
ordinii exacte in care se succed aminoacizii identificati in macromolecula proteinei.

Numarul relativ mare de aminoacizi, dar, mai ales, posibilitatile multiple in care acestia se
pot aranja in macromoleculele proteice, conduc la o mare diversitate de proteine.

Imunoglobulina G, hemoglobina, insulina

Structura secundara

Structura secundara se refera la orientarea in spatiu a

macromoleculelor si la cauzele si consecintele acestei orientari.
Grupa peptidica (amidica) ce uneste unitatile de aminoacid intr-o
macromolecula proteica are structura:

Intre atomul de hidrogen, unit printr-o legatura

covalenta polara de atomul de azot dintr-o grupa
amidica, si o pereche de electroni neparticipanti la
legatura de la atomul de oxigen dintr-o alta grupa
amidica se realizeaza o legatura de hidrogen.

Aceste aspecte structurale si alte cateva determina

anumite orientari in spatiu ale macromoleculelor
proteice.
Astfel, unele proteine adopta un aranjament elicoidal (de
spirala)stabilizat de legaturile de hidrogen intramoleculare.
Pentru ca alfa-aminoacizii naturali au configuratia L, elicele
adoptate de macromoleculele proteice au pasul pe dreapta si sunt
numite elice α. Structura de elice α a proteinelor reprezinta
structura secundara alfa.

Cele doua grupe peptidice intre care se stabileste fiecare legatura

de hidrogen se afla pe spire diferite ale elicei. Fiecare grupa
peptidica este legata prin legaturi de hidrogen de alte doua grupe
peptidice.
Structura secundara α se intalneste frecvent la proteinele
globulare.

Alte proteine adopta o structura pliata (panglica ondulata) ce

permite asocierea mai multor macromolecule proteice prin
legaturi de hidrogen intermoleculare.
Acest aranjament se numeste structura secundara β si este
adoptat de proteinele fibroase.
Structura tertiara

Structura tertiara se refera la plierea, la

dispunerea in spatiu a unei macromolecule
proteice cu o anumita structura secundara.
Acest aranjament spatial este stabilizat de
interactiunile ce se pot realiza intre radicalii
R legati de atomul de carbon

Aceste interactiuni pot fi: forte van der

legaturi ionice intre grupele -

c
Waals intre radicalii alchil (din valina),
si
(din acid glutamic,lisina), legaturi de
hidrogen intre grupele -OH, -COOH,
 
, legaturiNH COO -S-S- rezultate
covalente(punti
3

din cisteina). Interactiunile fixeaza

macromoleculele proteice in anumite forme
complicate  NH
esentiale
2
pentru rolul biologic
specific fiecarei proteine (ex. activitate
catalitica la enzime )
Structura cuaternara

Structura cuaternara se refera la asocierea mai multor

macromolecule proteice, care au o structura primara,
secundara si tertiara bine determinata,intr-o entitate cu un
anumit rol biologic.

Denaturarea proteinelor, provocata de agentii fizici

(temperatura ridicata etc.) sau agentii chimici (acizi etc.),
consta in modificarea structurii tertiare si cuaternare.
Ou fiert
Denaturarea proteinelor dintr-o celula vie conduce la
intreruperea activitatii celulare si posibil moartea celulei.
Acest fenomen se datoreaza legaturilor slabe de hidrogen
care sunt usor afectate de variatia temperaturii, a aciditatii
etc.

In viata de zi cu zi intalnim multe exemple de denaturare

proteica: cand fierbem oua albumina se denatureaza, cand
gatim carne, caimacul din lapte, cand turnam acetona peste
oua.

Ou in acetona
 Reactii de identificare
 1) Reactia biuretica consta in aparitia unei coloratii
violete la tratarea cu o solutie de sulfat de cupru.

9convert.com_-_Biuret_Test_for_Protein_360p.wmv

2)  Reactia xantoproteica consta in aparitia unei

coloratii galbene intense la tratarea solutiei de
proteina cu acid azotic concentrat.

Protein_-_Xanthoproteic_test.wmv
3) Reactia Millon consta in aparitia unui precipitat de
culoare rosie la tratarea proteinelor cu o solutie
concentrata de azotat mercuric in acid azotic ce
contine si acid azotos.

9convert.com - Millons Test Just in 3 min.wmv

4) Reactia Adamkiewiez-Hopkins consta in aparitia unei coloratii

albastre-violete la tratarea proteinei cu acid sulfuric  care contine si acid
glioxilic.

Qualitative Tests for Proteins (online-video-cutter.com).wmv

5) Reactia Pauly consta in aparitia unei coloratii rosii
la tratarea cu acid diazobenzensulfuric a unei solutii
de proteina alcanizata cu carbonat de sodiu.

yt1s.com - Color reactions of Proteins Biochemistry series (online-video-cutter.com).wmv

Rolurile proteinelor in organismul uman
Rol in crestere si sustinere- corpul uman are nevoie de
proteine pentru crestere si mentinerea tesuturilor. In
cazul unei boli, unei sarcini sau alaptari apare o nevoie
accentuata de proteine. Cei ce se recupereaza in urma
unui accident, persoanele de varsta mijlocie, dar si
atletii au nevoie de mai multe proteine decat in mod
normal.
Rol enzimatic- enzimele sunt proteine si catalizeaza reactii
biochimice esentiale pentru metabolism. Functii precum
digestia, contractia muschilor, inchegarea sangelui depind
de enzime. Lactaza si sucraza sunt enzime digestive ce
contribuie la digestia zaharului si a lactozei.

Lactaza

Rol de hormoni- unele proteine sunt hormoni ce

sunt mesageri chimici ce permit comunicarea
intre celule, tesuturi si organe. Majoritatea
hormonilor sunt de fapt proteine sau
polipeptide, precum: insulina, glucagonul,
STH(hormon de crestere), ADH(hormon
antidiuretic-reabsorbtia apei), ACTH( hormon
adrenocorticotrop-producerea de cortizol)

Insulina
Rol in structura- proteinele fibroase dau rigiditatea
celulelor. De exemplu, keratina din piele, par si
unghii, colagenul din oase, tendoane, ligamente si
piele si elastina (mult mai elastica decat colagenul-
permite unor tesuturi din corp sa se intoarca la forma
initiala dupa intindere sau contractie) din plamani,
artere.

Rol imunostimulator- proteinele ajuta la

sintetizarea anticorpilor si a imunoglobulinelor.