CELULOZA

CIOCAN ANA MARIA SRBU ROXANA Cls. a XII-a E Prof. coordonator : Ruxanda erban

Introducere
DEFINITIE SI FORMULA MOLECULARA CELULOZA este polizaharida cea mai raspndit in natura. Ea corespunde formulei (C6H10O5)n, in care n are valori cuprinse intre 700-800 si 2500-3000. Impreuna cu lignina si alte substante necelulozice , ea formeaza peretii celulelor vegetale si da plantei rezistenta mecanica si elasticitate.

Celuloza se obtine in general din bumbac, lemn, stuf si paie.Cea mai pura varietate de celuloza se obtine din bumbac prin egrenarea(indepartarea semintelor) si apoi spalarea vatei din capsulele plantei de bumbac. Formarea celulozei in plante este urmarea unui proces biochimic de fotosinteza din bioxid de carbon si apa: 6n CO2 + 5n H2O ( C6H10O5)n + 6n O2

Procentual celuloza din plante variaza in limite foarte largi: 7-10% pentru unele plante leguminoase, 40-50% in paiele de cereale sau stuf, 40-60% in masa lemnoasa a diferitelor specii de arbori, pana la 85-99% in plante textile.

Structura celulozei
A fost stabilita prin hidroliza si studii cu raze X; Prin hidroliza cu - glucozidaza , celuloza se transforma in celobioza. Resturile de D-glucopiranoza sunt unite prin legaturi -1-4 glicozidice. Datorita legaturilor glicozidice, inelele de glucopiranoza sunt rotite unul fara de altul cu 180, astfel incat celuloza sa formeze macromolecule filiforme.

Are caracter slab reducator.

Proprietati fizice
Celuloza pura este o substanta alba, fara gust si miros, cu mare rezistenta mecanica Densitatea celulozei este de 1,5 g/cm3 Rezistenta mecanica este generata de lungimea macromoleculelor de celuloza, precum si de orientarea lor paralela, in regiunile in care macromoleculele sunt orientate paralel formandu-se un numar mare de legaturi de hidrogen intre grupele--OH ale macromoleculelor, ceea ce confera rezistenta fibrei. prin hidroliza acida, celuloza se transforma inglucoza, proprietate pe care se bazeaza fabricarea etanolului din lemn prin hidroliza enzimatica produsa de celulaza celuloza este trecuta in celobioza. Enzima nu este continuta in sucul digestiv al omului si animalelor superioare, din acesata cauza celuloza nu poate constitui un aliment penru aceste vietuitoare.

(molecula de glucoza)

Insolubila in apa sau in solventi organici. Este solubil n hidroxid de tetraaminocupru [Cu(NH3)4](OH)2, numit i reactiv Schweizer. Compoziia: 44,4% din componena celulozei este carbon; 6,2% hidrogen; 49,4% oxigen. Celuloza este hidroscopic, reine apa prin legturi de hidrogen i de aceea se recomand purtarea lenjeriei de corp confecionat din bumbac.

Proprietati chimice
Deoarece conine un numr mare de grupri de hidroxil reacioneaz cu acizi i formeaz esteri sau cu alcool i formeaz eteri. Din modul n care celuloza reacioneaz cu diferii reactivi s-a dedus c n macromolecula sa fiecare rest de glucoz prezint trei grupri hidroxil capabil s reacioneze chimic. Gruprile hidroxil din celuloz au reactivitate normal i particip la reaciile specifice lor.
1. ESTERIFICAREA a). Cu acid acetic sau anhidrida acetica :

(triacetat de celuloza)

b). Cu HONO2 in H2SO4

Colodiul : corespunde la 11% N -> inflamabil Celuloidul : se obtine prin amestecarea colodiului cu solutie alcoolica de camfor , urmata de indepartarea solventului.

2. FORMAREA ALCOOLATILOR

(alcaliceluloza primara) folosita la obtinerea fibrelor sintetice a). Procedeul vascoza

b). Procedeul acetat Solutia de acetat de celuloza in acetona este supusa filarii la cald (filare uscata) . Solventul se evapora si este recuperat, iar firul de acetat de celuloza coaguleaza si se intareste.

c) Matasea acetat

In mod obisnuit, fibrele acetat sunt fabricate din celuloza de bumbac, iar solutia vascoasa pentru extrudere se obtine cu ajutorul unui amestec de acetona si alcool. In functie de gradul de esterificare, se prezinta in doua forme: diacetilcelulozice si triacetilcelulozice. Triacetilceluloza se obtine mai greu decat diaceticeluloza, dar este mai greu solubila si se vopsesc mai greu decat fibrele diacetilcelulozice. Doua fenomene specifice fibrelor acetat au ramas inca nelamurite: pierderea luciului dupa inmuiere in apa si alungirea spontana in anumite conditii.

UTILIZARI
Celuloza este utilizat la obinerea substanelor explozibile de tip pulbere fr fum; a mtsii artificiale de tip vscoz (milanez) i a mtsii acetat; a nitrolacurilor i nitroemailurilor (lacuri de acoperire cu uscare rapid i luciu puternic); a celofanului. Este o materie prim de mare valoare economic i constituie punctul de plecare n fabricarea unor produse importante, dintre care cea de hrtie ocup un loc principal (a fost folosit pentru obinerea hrtiei nc din secolul 2). Se ntlnete n cantiti mari n aproape toate plantele i este o principal surs de hran. Are proprieti de reducere a valorii calorice a unor alimente dac n acestea se adaug celuloz cristalizat. Mtasea vscoz este ntrebuinat la fabricarea diferitelor esturi precum i a cordului pentru anvelope. Dac soluia de vscoz este filat, printr-o font fin n baie de acid sulfuric diluat i glicerin, se obin folii dintr-un produs larg folosit-celofanul. Produse care conin celuloza: burei, sprayuri pentru alergie sau pudre, benzi medicale.