Sunteți pe pagina 1din 8

Musat Isabelle Miruna SIPol

Taninuri naturale si sintetice

Taninurile sunt substante de origine vegetala utilizate in practica pentru tabacirea pieilor.Procesul de tabacire are scopul de a transforma pielea cruda (imbibata cu apa) intr-un material impermeabil si rezistent la degradari biochimice. Notiunea de tanin nu decurge din clasificarea chimica, ci din tehnologie. Pastrarea ei este justificata de faptul ca acesti compusi au o serie de proprietati comune: ei sunt absorbiti in intregime, din solutie apoasa, de praful de piele; ei dau cu gelatin, cu alcaloizii si cu acetatul de plumb precipitate si se coloreaza intens cu clorura ferica. Ultimele doua dintre aceste reactii sunt specific fenolilor si dovedesc caracterul fenolic al acestor substante. Taninurile sunt foarte raspandite in natura, ele gasindu-se in coaja, fructele si frunzele multor plante. In plantele din regiunile temperate se gasesc taninuri in coaja de stejar, salcam, molid, mesteacan . Mult mai numeroase si mai importante pentru tehnica sunt taninurile obtinute din plantele din regiunile calde, exotice. De exemplu: sumachul, din scoarta de scumpie ( arbust care se gaseste in Europa sudica si orientala); valoneea, din ghindele unor stejari ( Grecia si Asia Mica) etc. Cantitati mari de tannin se gasesc in ghindele unor stejari si mai ales in unele excrecente formate pe frunzele anumitor stejari, produse de intepatura unei viespi ( gogosile de ristic, nucile de Alep, cunoscute sub numele de tanin turcesc sau tanin chinezesc) . Taninurile naturale se impart in doua mari clase: taninuri hidrolizabile si taninuri condensate sau catechinice(nehidrolizabile). Taninurile din prima categorie dau prin hidroliza cu acizi minerali sau cu tanaza, o monozaharida, de obicei D-glucoza si acid galic sau un derivat al acestui acid. Taninurile condesante nu contin zaharuri si nu pot fi descompuse in molecule simple decat prin topire alcalina. Prin incalzire uscata, taninurile hidrolizabile dau pirogalol, iar taninurile condensate pirocatechina. Clasa taninurilor hidrolizabile cuprinde doua categorii: galotaninurile si elagotaninurile. Primele dau prin hidroliza, in afara de o monozaharida, numai acid galic, iar cele din urma mai dau si derivati mai complicati ai acidului galic, dintre care acidul elagic este cel mai raspandit.

Taninurile naturale sunt solubile in apa, iar unele dintre ele si in etanol, ele fiind insolubile in ceilalti dizolvanti. Din plante, taninurile se extrag cu apa. De cele mai multe ori aceste extracte sunt amestecuri din care nu se obtin decat cu greu substante cristalizate unitare. Din cauza aceasta, stabilirea structurii taninurilor natural prezinta dificultati considerabile.

Galotaninuri
Taninurile din aceasta clasa dau prin hidroliza o monozaharida si acid galic. Primele studii au fost efectuate cu taninul turcesc si taninul chinezesc de catre E. Fischer. Din aceste materiale nu a fost posibil sa se izoleze substante unitare, nici chiar cu ajutorul metodelor modern, cum ar fi cromatografia de repartitie. Din aceasta cauza este greu sa se aplice, in aceasta clasa de substante, criteriile obisnuite de puritate si identitate. Taninul turcesc da prin hidroliza aproximativ 5 moli de acid galic, la un mol de glucoza, alaturi de putin acid elagic. Prin metilarea totala a taninului turcesc cu diazometan, urmata de hidroliza, se obtine in majoritate acid tri-O-metilgalic si putin acid 3,4-di-O-metilgalic. De aici rezulta ca o parte din acidul galic este continut in molecula ca acid m-galoilgalic.

Taninul chinezesc da prin hidroliza D-glucoza si acid galic, in raport molar de 1:9. De aici s-a tras concluzia ca aproximativ patru molecule de acid galic sunt legate sub forma depsidica. Prin metlilare totala cu diazometan si hidroliza se obtin eterii di- si trimetilici ai acidului galic, in proportie molara de aproximativ 1:1. S-a dedus de aici ca taninul chinezesc are o structura similara cu a taninului turcesc, dar contine patru resturide acid m-galoilgalic si numai un rest de acid galic.

Taninul de hamameli , frumos cristalizat, izolat din coaja arbustului nord-american, Hamamelis virginica, se distinge prin structura neobisnuita, ramificata a monozaharidei sale (2-hidroximetilD-riboza). Aceasta monozaharida este esterificata cu doua resturi de acid galic.

Acidul chebulinic este un tanin cristalizat, izolat din mirobalane (fructele uscate ale plantei Terminalia chebula, din India). Prin hidroliza cu apa la fierbere el da 3,6-digaloil-glucoza, acid galic si acidul de scindare, numit mai tarziu, dupa ce i s-a stabilit structura, acid chebulic.

Elagotaninuri
In aceasta categorie intra taninurile care pun in libertate acid elagic la hidroliza acida sau chiar la simpla conservare a extractelor apoase (extracte folosite la tabacarie). Elagotaninurile sunt mult mai raspandite in natura si mai importante pentru tehnica. Acidul chebulagic si corilagina sunt primele taninuri obtinute in stare pura cristalizata. Acidul chebulagic trece prin hidroliza cu acid sulfuric diluat in glucoza, acid galic, acid elagic si acid chebulic. In conditii mai blande de hidroliza, acidul chebulagic se transforma in corilagina si acid chebulic.

Din formulele prezentate inrudirea biogenetica a taninurilor devine aparenta.

Taninuri sintetice Unele taninuri sintetice inlocuiesc partial (taninuri auxiliare), iar altele inlocuiesc total (taninuri de inlocuire) taninurile naturale. In principiu, taninurile sintetice sunt rasini sintetice de tip novolac sulfonat.Acestea se obtin pornindu-se de la fenoli sau cresoli sulfonati sau de la acid naftalinsulfonic prin condensare cu formaldehida. Taninurile auxiliare se aplica uneori si simultan cu taninuri vegetale, ceea ce prezinta mari avantaje tehnice, cum ar fi scurtarea timpului de tabacire si dizolvarea mai buna a acestor taninuri. Ca taninuri auxiliare se folosesc si asa-numitele extracte ligninice, care se obtin prin operatii de purificare din lesiile bisulfitice rezultate ca deseu la fabricarea celulozei.
6

Taninuri de inlocuire -taninuri sintetice pe baza de novolac

-taninuri sintetice pe baza de diaril-sulfone -taninuri cationice, se obtin din taninuri sintetice fenolice prin condensare cu formaldehida si o amina primara.

Bibliografie

1. C.D.Nenitescu, Chimie Organica, vol. 2, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti,1980; 2. Margareta Avram, Chimie Organica,vol. 2, Editura Academiei Republicii Socialiste Romania, Bucuresti, 1983.

S-ar putea să vă placă și