Alchilarea benzenului cu propena in prezenta clorurii de aluminiu, in sistem gaz-lichid

Introducere

Reactia de alchilare a benzenului cu propena se foloseste pentru obtinerea

izopropilenului un produs important pentru industria petrochimica.

Dezvoltarea industriei petrochimice a deschis noi posibilitati de valorificare a

izopropilbenzenului. Astfel prin dehidrogenarea lui se obtine -metilstiren, utilizat in industria
cauciucului si a maselor plastic, iar prin oxidarea lui se obtine hidroperoxidul de cumen.Dupa
descoperirea reactiei de formare a acetone si fenolului prin hidroliza hidroperoxidului de cumen,
au fost puse in functiune o serie de instalatii industriale de fabricat fenol si acetone prin aceasta
metoda.Datorita cresterii continue a consumului de fenol, aceasta metoda s-a extins foarte
repede astfel incat in 1960, 50 % din productia mondiala de fenol era obtinuta din
izopropilbenzen.
Industrial alchilarea benzenului cu propena se efectuaza in prezenta acizilor fosforic,
sulfuric sau a clorurii de aluminiu. Atunci cand izopropilbenzenul urmeaza a fi folosit in sinteze
petrochimice, alchilarea benzenului cu propena se efectueaza in prezenta AlCl 3 deoarece
produsul obtinut nu contine hidrocarburi nesaturate.

Mecanismul reactiei

La alchilarea hidrocarburilor aromatice cu olefina in prezenta de AlCl 3 (cu urme de apa

sau HCl) se formeaza un complex cu olefin, dupa schema:

CH3-CH=CH2 +AlCl3 + H2O [ CH3- +CH-CH3 ] [ AlCL3 (OH)]

Carbocationul izopropil reactioneaza cu benzenul formand un produs intermediar de

aditie care, prin eliminarea ulterioara a unui proton, se transforma in izopropilbenzen.
Izopropilbenzenul poate suferi o alchilare ulterioara, dupa aceeasi schema formand di-
izopropilbenzenul, care la randul sau reactioneaza cu propena dand tri-izopropilbenzenul, si asa
mai departe, obtinandu-se in final o serie de produse dupa schema:

Benzen izopropilbenzen di-izopropilbenzen tri-izopropilbenzen etc.

Prin urmare alchilarea benzenului cu propena are loc cu reactii consecutive.

Consecinte cinetice

1
 Reactia de alchilare a benzenului cu propena, in prezenta AlCl3 ,prezinta o serie de
particularitati cinetice deorece are loc intr-un system polifazic gaz-lichid-catalizator , astfel ca
reactia este posibila numai pe suprafata catalizatorului dispersat in lichid (benzen) si numai
dupa ce gazul (propena) s-a dizolvat in prealabil in faza lichida.
Pentru simplificarea analizei cinetice se considera ca:
Reactia de alchilare a benzenului cu propena decurge in 2 etape:

A B C

A-benzen; B-izopropilbenzen; C-poliizopropilbenzen;

r1,r2-vitezele de reactie;

Ambele etape de reactie sunt practice ireversibile, deoarece calculele termodinamice

arata ca echilibrul reactiei de alchilare a hidrocarburilor aromatice cu olefine este
deplasat aproape complet spre dreapta pana la temperaturi in jur de 200-250 .
Ambele etape de reactie pot fi considerate monomoleculare, deoarece viteza fiecarei
etape de reactive variaza numai in functie de variatia concentratie reactantului lichid,
concentratia propenei in solutie, considerandu-se constanta.

Pe baza acestor premise putem scrie ca:

r1= K1CA si r2= K2CB

CA- concentratia de benzen, moli/cm3

CB- concentratia de izopropilbenzen, moli/cm3

Viteza de reactie, r, ce reprezinta cantitatea de compus care reactioneaza intr-o

anumita directive, in unitatea de timp si unitatea de volum se poate exprima si prin relatia :

r= ;

P-cantitatea de materie prima reactionata, moli

V-volumul amestecului de reactie, cm3
r-viteza de reactie , moli/s cm3
t-timpul, s

Presupunem ca in momentul initial(t=0) in amestecul de reactie se afla a moli de

substanta A, iar substantele B si C lipsesc complet.Dupa un timp oarecare t , in amestecul de
reactive se vor afla toate cele 3 substante.
Daca notam:
x- nr de moli de A care au reactionat pana la momentul t
y- nr de moli de B care au reactionat in acelasi interval de timp, formand produsul final C;
rezulta ca la momentul oarecare t, amestecul de reactie va fi compus din:
a= x moli de A;

2
 x= y moli de B;
y moli de C;
Concentratiile celor 3 substante in faza lichida vor fi:

CA = ; CB = ; CC =

r1 = ; r2 =

Inlocuind in ecuatiile (4), pe CA si C3 cu expresiile din reactiile (3) si efectuand

simplificarile corespunzatoare rezulta :

(5) = k1 ( a x)

(6) = k2 (x y)

Rezolvarea, prin integrare, a acestui sistem de ecuatii diferentiale liniare cu doua

necunoscute, conduce la obtinerea unui sistem de ecuatii algebrice:

(7) x= a ( 1- )

(8) y= a( 1- + )

Folosirea acestor ecuatii prin prelucrarea datelor experimentale este incomoda si din
acasta cauza, pentru calcularea constantelor k1 si k2 se utilizeaza de obicei alte metode.

Daca consideram ca x= , adica jumatate din substanta A s-a transformat in substantele

B si C,atunci din ecuatia (7) rezultat:

(9) = sau k1 =

Unde - timpul de injumatatire a compusului A.

3
 Determinand experimental timpul de injumtatire se poate calcula k1.

Pentru a calcula pe k2 se va proceda dupa cum urmeaza. Scazand ecuatia (8) din
ecuatia (7) se obtine relatia :

(10) x-y= ( - ),

Care exprima variatia cantitatii compusului intermediar B in timp. Atunci cand cantitatea de B
devine maxima, este valabila relatia:

(12) =0

Prin diferentiere relatiei (10) in raport cu timpul se obtine:

(12) ) = (-k1 +k2 )

Punand conditia de maxim(11), relatia (12) devine:

(13) (-k1 +k2 )=0

Unde tmax= timpul necesar pentru ca produsul B sa ajunga inconcentratia maxima

Deoarece a diferit de 0 si K1 diferit de k2,inseamna ca si diferit de0

Tinand seama de aceste considerente putem scrie ca :

(14) (-k1 + k2 ) =0 SAU (15) k1 = k2

Ecuatiile (9) si (16) se poate folosi pentru calculul marimilor k 1 si k2 ,daca se determina
experimental timpul de injumatatire al compusului A si timpul necesar pentru ca produsul B sa
ajunga la concentratia maxima.

Schema instalatiei de alchilare

4
* In lucrarea de fata de laborator s-a folosit in locul agentului de alchilare - propena
agentul de alchilare metanol!

Prelucrarea datelor experimentale

=10 =

=0,880 g/

= 0,792 g/

1)
/ = = 15 10/60 = 2,5 /min

5
 = 0,88 2,5 = 2,2 g/min

n=m/M =2,2 /78 = 0,03 mol/min

=78 g/mol

= = 0,03 mol/min

g/min ( =33 g/mol)

= 0,99 /0,792 = 1,25 /min

Pahar gol pt proba organica=77 g

Pahar cu proba organica=117 g
117 77 = 40 g faza organica
Pahar gol pentru proba de apa=83,7 g
Pahar cu proba de apa=94 g
94 83,7 = 10,3 g apa

2)
/ = = 20 10/60 = 3,33 /min

= 0,88 3,33 = 2,93 g/min

n=m/M =2,93 /78 = 0,04 mol/min

=78 g/mol

6
 = = 0,04 mol/min

g/min ( =33 g/mol)

= 1,32 /0,792 = 1,67 /min

Pahar gol pt proba organica=75 g

Pahar cu proba organica=134 g
134 75 = 59 g faza organica
Pahar gol pentru proba de apa=66,5 g
Pahar cu proba de apa=79 g
79 66,5 = 12,5 g apa