Memoriu tehnic

In cadrul acestui proiect s-a tratat probleme legate de tehnologia de a

formaldehidei, aratand necesitatea si oportunitatea temei propuse si alegand procedeul
tehnologic optim.

Proiectarea s-a realizat cu ajutorul calculelor cinetice si termodinamice precum si

cu ajutorul bilantului de materiale.In continuare s-a trecut la elementele de automatizare si
control a procesului ,la modul de asigurare a transportului si depozitare a ventilatiei si
iluminarea.

In finalul se gasesste bibliografia care a stat la baza proiectului.

1
Capitolul I: Tehnologia de fabricatie

1.1 Importanta produsul din punct de vedere tehnici si economici

Forma aldehida a fost descoperita de A. M. Butlerov prin hidroliza
diiodmetanolului, avand numeroase intrebuintari . Pentru microorganisme,
formaladehida este un toxic puternic, deaceea serveste la dezinfectant, fie in stare de
gaz fie in solutie. Formaaldehida denatureaza proteinele, fransformandu-le intr-o masa
cornoasa. Pe aceasta proprietate se bazeaza intrebuintarea ei la conservarea
preparatelor anatomice si aplicarea formaldehidei in tabacarie si in fotografie
(intarirea stratului de gelatin)
Cantitati mari de formaldehida se consuma in industria rasinilor sintetice cum
sunt bachelita( obtinuta din fenol si formaldehia) rasinile carbonice (uree si
formaldehida) si galatita (casein si formaldehda)
Formaldehida este apoi o materie prima pentru numeroase sinteze in laborator
si in industriile descries mai sus. Serveste, deasemea, in multe sinteze de coloranti s
medicamente.[1,pag 708]

1.2 Proprietati fizice si chimice ale produsului

1.2.1.Proprietati fizice [1,pag 671-672]

Formaldehida este gazoasa la temperature obisnuite,este miscibila cu apa in orice proportie,

are un miros puternic, intepator si sufocant.Formaldehida n soluie apoas are densitatea de
0,815 g/cm3,n amestec cu o cantitate corespunztoare de aer vaporii de formaldehid sunt
inflamabili putnd declana explozii.

1.2.2.Propietati chimice[1,pag 672-678]

1.Adiia apei:

Prin adiia apei are loc formarea compuilor numii hidrai, compui ce nu au putuit fi
izolai, ci doar pui n eviden prin metode spectrometrice.
H2 H2
C= HOH C OH

OH

2.Adiia alcoolilor

Are loc n mediu acid dup un mecanism de substituie nucleofil de tip 1 SN1, produsul
final fiind denumit semiacetal:

2
CH=O+HO C2 H 3 CH 2 CH OH + H 2 O
CH

C2 H 3
O

2
 3. Hdrogenarea form aldehiede duce la alcoli primari

1.3 Tehnologii aplicate industrial pentru fabricarea formaldehidei[2]

Formaldehida poate fi obtinuta printr-un numar foarte mare de reactii de oxidare,

reducere,piroliza etc.

In procesul de oxidare care da in prezent majoritatea productiei de formaldehida

,metanolul este supus oxidarii si dehidrogenarii in faza gazoasa pe catalizatori metalici

( Pb, Ag, Cu),agentul oxidant fiind aerul introdus in cantitate insuficienta pentru oxidarea
intregii cantitati de metanol la formaldehida.

1.Obtinerea formaldehidei din hidrocarburi parafinice inferioare: metan, propan,

butan comporta oxidarea catalitica partiala a hidrocarburii respective cu aer sau oxigen,
urmata de racirea brusca a gazelor cu apa intr-o coloana de spalare .

2.Obtinerea formaldehidei prin oxidarea metanolului cu oxizi metalici (pentaoxid

de vanadiu ) este cunoscuta din 1921, dupa care au fost introdusi in 1933,catalizatorii de tipul
oxizilor de fier si oxizilor de molibden, care se mai folosesc si astazi, cu unele modificari care
privesc suportul, metodele de preparare si de activare.In 1952 prima instalatie industriala de
formaldehida folosea procedeul de oxidare a metanolului pe catalizator din oxid de fier, iar
dupa 1978 un sfert din productia de formaldehida din S.U.A. se obtinea pe baza acestui
procedeu.

In figura1 este prezentata schema tehnologica de fabricare a formaldehidei prin

oxidarea metanolului pe catalizatori de oxizi metalici:

3
 Figura1 Schema de flux a procedeului de fabricare a formaldehidei cu catalizatori oxizi
metalici

Spre deosebire de procedeul care foloseste catalizatori de argint ,in acest proces
intreaga cantitate de formaldehida se obtine in reactii cu caracter exoterm ,la presiune
atmosferica si la temperaturi cuprinse intre 300-400 0 C. Metanolul evaporat este amestecat cu
aer si cu gazul de reciclu ,dupa care in reactorul tubular ,care este prevazut cu tuburi de
lungimea 1-1,5 m si cu diametrul de 25-32 mm ,caldura de reactie este preluata in generatorul
de abur ,iar gazele de reactie care parasesc reactorul pe la baza acestuia sunt racite si apoi
merg prin coloana de absorbtie cu apa de proces. Concentratia formaldehidei ca produs finit
se controleaza prin cantitatea de apa de absorbtie ce se introduce la varful coloanei
,obtinandu-se astfel concentratii de pana la 55% formaldehida si cu un continut de metanol
sub 1%. Acidul formic se elimina pe schimbatori de ioni . Absenta coloanei de recuperare a
metanolului este un avantaj al procedeului de fabricare a formaldehidei cu catalizatori oxizi
metalici,comparativ cu procedeul pe catalizatori de argint,in schimb procedeul prezinta
dezavantajul vehicularii unor cantitati de gaze de reciclu de 3 pana la 3,5 ori mai mari decat in
cazul procesului care utilizeaza catalizatori de argint.

4
4. Obtinerea formaldehidei prin oxidarea metanolului pe catalizator de argint

Vaporii de metanol si de apa obtinuti prin evaporarea unei solutii de 55% metanol
in apa,se amesteca cu aerul in raport molar metanol : aer de 1:1,2 dupa amestec
gazele au temperatura de 770C.

Amestecul se filtreaza din nou ,deoarece chiar un continut de 0,1 g fier

depus pe catalizator initiaza carbonizarea metanolului si otraveste complet
catalizatorul .

Catalizatorul este construit din argint electrolitic cristalin ,cu granule de

0,15-1,25 mm,depus pe o sita de cupru.

La 600-6500C se obtin conversii de 60% si randamente de 90% .

Din cantitatea totala de metanol ,3-5 % se consuma in reactii secundare

,restul ramane netransformat .

Gazele reziduale contin 17-18% H 2 , 2,8-3,4 %CO2, 1,1-2 % CO , 0,5-

1,5%CH4,1%O2,iar restul azot.

5. Fabricarea formaldehidei prin oxidarea metanolului cu exces de aer .

In acest procedeu ,formaldehida se obtine printr-o reactie de oxidare :

CH 3OH 1/ 2O2 CH 2 O H 2 O

Concentratia metanolului in aerul alimentat in instalatie este sub limita inferioara de

explozie a amestecului (6,7-8% vol.CH3OH); se lucreaza la o temperatura de reactie de 300-
4000C. Randamentele in acest procedeu sunt de 90-95%,ramanand o cantitate foarte mica de
metanol netransformata ,astfel incat prin absorbtie ,fara distilare,se obtin solutii de
formaldehida cu mai putin de 0,5% metanol ,iar gazele reziduale nu au hidrogen .

Fabricarea formaldehidei din metan . Reactia globala de oxidare care sta la baza
procedeului:

CH 4 O2 CH 2O H 2O
VH 50,37 kcal / mol
0
VH 298 68,389kcal / mol

decurge prin intermediul formarii metanolului

5
 CH 4 1/ 2O2 CH 3OH
VH 29, 73kcal / mol
CH 3OH 1/ 2O2 CH 2O H 2O

paralel au loc urmatoarele reactii secundare:

Rezulta ca reactia este practic ireversibila ,de altfel ca si reactiile de oxidare la oxizi de carbon
.

O schema a mecanismului de reactie propusa de Lewis si Elbe duce la urmatoarele concluzii

generale :

- Oxidare a are loc prin intermediul unui mecanism bazat pe radicali

liberi,carcterizat de o perioada de inductie ,urmata de reactii rapide cu chimism
complex;
- Cinetica reactiei si distributia produsilor de reactie sunt puternic influientatede
natura si structura hidracarburii reactante ;
- Raportul suprafata :volum si natura peretilor prezinta importanta mare pentru
mersul reactiei ,dar cu exceptia unor cazuri particulare ,rezultatele nu se pot corela;
- Cresterea temperaturii ,chiar intre limite restranse provoaca o insemnata
descompunere a produselor;
- Cresterea presiunii mareste conversia la acizi si micsoreaza conversia la aldehide
si alcooli.
Marirea concentratiei metanului in gazele de reactie favorizeaza oxidarea
la formaldehida . Ridicarea temperaturii are,de asemenea,un efect favorabil: sub
7000C viteza de oxidare este mica,temperatura optima fiind de 7200C.
Pentru a evita descompunerea formaldehidei ,care incepe de la 3100C,este necesar
ca durata de stationare in zona de reactie sa fie mica ,de ordinul zecimilor de
secunda.La temperatura de reactie ,viteza de disociere a metanului este mult mai
mica decat viteza de oxidare.
Reactia decurge printr-o cataliza omogena in faza gazoasa,rezultate bune se obtin
cu oxizi de azot.
Obtinerea formaldehidei din metan pare la prima vedere interesanta ,din
punct de vedere economic,deoarece printr-o singura operatie ar fi posibil sa se
obtina ceea ce,prin procedeul pornind dela metanol ,necesita mai multe operatii
succesive (producerea si conversia gazului de apa ,sinteza
metanolului,dehidrogenarea metanoluluiin aldehida),dar prezinta in practica
greutati deosebite.

1.4. Analiza critica a tehnologiei de fabricatie si justificarea tehnologiei alese

6
 Pentru btinerea formaldehidei am ales metoda rin oxidarea metanolului pe
catalizator de argint care are loc la presiunea atmosferica si la 600-650 0C. Am ales
aceasta metoda deoarece se obtin conversii de 60% si randamente de 90% .
Absenta coloanei de recuperare a metanolului este un avantaj al procedeului de
fabricare a formaldehidei cu catalizatori oxizi metalici,comparativ cu procedeul pe
catalizatori de argint,in schimb procedeul prezinta dezavantajul vehicularii unor
cantitati de gaze de reciclu de 3 pana la 3,5 ori mai mari decat in cazul procesului
care utilizeaza catalizatori de argint.
Obtinerea formaldehidei din metan pare la prima vedere interesanta ,din punct
de vedere economic,deoarece printr-o singura operatie ar fi posibil sa se obtina
ceea ce,prin procedeul pornind dela metanol ,necesita mai multe operatii succesive
(producerea si conversia gazului de apa ,sinteza metanolului,dehidrogenarea
metanoluluiin aldehida),dar prezinta in practica greutati deosebite.

1.5.Materii prime si auxiliare pentru realizarea tehnologiei alese [3]

Metanolul este principala materie prima pentru fabricarea formaldehidei si este fie produs
lafata locului, fie importat. Metanolul este un produs de baz al chimiei organice i o cantitate
semnificativ de alcool este produs la o scar larg. Este un lichid incolor, volatil, cu miros
usor dulceag ( foarte asemanator cu al etanolului); este foarte usor solubil in apa si in alti
compusi organici cum ar fi acetonitril , benzen, cloroform, ciclopentan, metacrilat de metil i
tetrahidrofuran ; se amesteca perfect cu apa si cu etanolul in orice proportie.

Oxigenul se condenseaz la 90,2 K (-182,95 C, -297,31 F), i nghea la 54, 36 k

(-218,79 C, -361,82 F).[48] i oxigenul lichid, i cel solid sunt substane limpezi de culoare
albastru-deschis cauzat de absorbia n rou (n contrast cu culoarea albastr a cerului, care e
cauzat de mprtierea Rayleigh a luminii albastre). O2 lichid foarte pur e obinut de obicei cu
ajutorul distilaiei fracionale a aerului lichefiat.Oxigenul lichid poate fi produs, de asemenea, prin
condensarea acestuia din aer, folosind azot lichid ca rcitor. E o substan foarte reactiv i
trebuie inut departe de materialele flamabile.

Catalizator de argint este un metal alb, strlucitor, i, dup cum i spune i numele, argintiu. n
tietur proaspt, are o culoare uor glbuie. Face parte, mpreun
cu aurul, platina, paladiul, iridiul din categoria metalelor preioase. Este moale, maleabil i ductil,
fiind metalul cu cea mai mare conductibilitate electric i termic.

Argintul este metalul care posed cea mai bun conductivitate electric i termic. Ca urmare,
fa de celelalte metale, prezint cea mai sczut rezistivitate electric (la 20 C de 0,015
mmm) i cea mai mare valoare a conductibilitii termice (la 20 C de 4,186 J/cm.s.C). Dintre
metalele care conduc foarte bine curentul electric i a cror rezistivitate electric este apropiat
cu cea pe care o are argintul se menioneaz: cuprul (0,0172 mmm), cromul (0,026 mmm) i
aluminiul (0,027 mmm).

Se oxideaz cu uurin n aer, formnd oxizi, i, de asemenea, n prezena sulfului, cu care

formeaz sulfuri.

7
1.6. Mecanismul de reactie [2]

Obtinerea formaldehidei prin oxidarea metanolului pe catalizator de argint are loc la

temperaturi de 600-650 0C, potrivit reactiilor :

1
CH3OH + O2 HCHO H 2 O
2

CH3OH HCHO H 2

Mecanismul oxidarii metanolului pe catalizatori oxidici este reprezentat ca si la alte

oxidari de substante organice ,desfasurandu-se in 2 etape :

-oxidarea metanolului de catre centrele active oxidate ale catalizatorului:

CH3OH+Catalizator oxidat Catalizator redus +CH 2O H 2O

-reoxidarea catalizatorului de catre oxigen

1.7 Cinetic i factori care influeneaz tehnologia

Cinetica oxidarii metanolului pe catalizatori de de argint a fost cercetata intr-un interval

larg de concentratii de metanol in aer sid e temperatura in urmatoarele conditii :1,5 %<
XCH3OH<9%;

1 1
X
100 5
3%<XO2<9%; 2200C T 3000C; 20<Wr<780; , UNDE :

XCH3OH este concentratia de metanol in alimentare,%mol;T-temperatura,0C,Wr-incarcarea

reactorului ,N/g catalizator *h; X- diluarea catalizatorului ,g catalizator /cm3 strat catalitic.

Diluarea catalizatorului s-a efectuat cu un material solid inert ( CaCO3 ) pentru reactie,in
conditiile experientei. Influienta diluarii catalizatorului ,neinsemnata la temperauri joase,se
face simtita la temperaturi inalte prin uniformizarea distributiei temperaturilor in srtratul
catalitic.

1.8.Calculul termodinamic pentru reacia procesului

8
 1
CH3OH + O2 HCHO H 2 O
2
Reacia principal a procesului :

Studiul termodinamic al unui proces tehnologic presupune estimarea urmtoarelor

mrimi termodinamice: entalpia, entropia, energia liber.

1. Entalpia
Efectul caloric reprezint diferena dintre cldura de formare a produilor de reacie i
cldura de formare a reactanilor.

Hr = pHfP - rHfr

p, r numr de moli produi respectiv reactani;

HfP cldura de formare a produilor;

Hfr cldura de formare a reactanilor;

Dac Hr < 0 reacia este exoterm;

Dac Hr >0 reacia este endoterm;

2. Entropia
Variaia de entropie n procesele complexe este suma variaiilor de entropie care
nsoesc stadiile intermediare ale procesului.

Pentru o temperatur oarecare variaia de entropie care nsoete o reacie chimic se

calculeaz cu relaia:
T
CpdT
ST S 298
0

298
T

ST
Dac < 0 reacia este spontan n sens invers;

ST
Dac > 0 reacia este spontan n sensul procesului;

3. Energia liber
n stare standard, variaia energei Gibbs ntr-o reacie chimic care decurge la
GT ST
temperatura T se poate calcula cu relaia: = HT T* .
T

298
CpdT
HT = H298 +
9
 GT
Dac < 0 reacia decurge de la stanga la dreapta;

GT
= 0 sistemul este n echilibru i nu are loc nici o transformare chimic;

GT
> 0 reacia are loc n sens invers, produsele se transform n reactani;

Dac H < 0 i S > 0 reaciile sunt spontane;

Dac H > 0 i S < 0 reaciile nu sunt spontane;

Dac H < 0 i S < 0 reaciile sunt spontane numai pn la o anumit temperatur;

Dac H > 0 i S > 0 reaciile sunt spontane peste o anumit temperatur;

Rezolvare:

1. Entalpia

H298 = i*Hp -j*Hr

H298 = [Hf(CH2O)+ Hf(H2O)] [Hf(CH3OH) + Hf(O2)]

= [-108,6+(-241,8)] (0 + *0)

= 350 kJ/ mol

2. Entropia

S298 = i*Sp -j*Sr

S298 = [Sf(CH2O)+ Sf(H2O)] [Sf(CH3OH) + Sf(O2)]

= (218,7+188,7) (0 + * 205)

= 304,9 J/ mol*K

3. Energia liber Gibbs

G298 = H298 T* S298

G298 = -350,4 298*304,9 = - 91210,6

Cp = A0 +A1(T/ 1000) + A2(T/1000)2 + A3(T/1000)3 + A-2(T/1000)-2

CpH20 = 28,8 +0,01375 * T 1,35*10-6*T2

10
 = 28,8 +0,01375*923 1,35*10-6*9232

= 40,33 kJ/kmol *K

CpO2 = 26,2+ 0,0115*T - 3,22*10-6*T2

= 26,2 + 0,0115*923 3,22*10-6*9232

= 34,071 kJ/ kmol* K

CpCH3OH =20,45+ 0,1037*(273+650)-0,0247*10-3*(273+650)2 =115,7091 kJ/

kmol*K

T T 2 T T 2
A0 A1 ( ) A2 ( ) A3 ( ) A2 ( )
1000 1000 1000 1000
CpCH2 =

923 923 2 923 3 923 2

5,8 89,8( ) ( 40,1) *( ) 5, 7( ) 0, 55*( )
1000 1000 1000 1000

127,97 KJ / KMOL * K

Cp = (CpCH2O + CpH20 ) (CpCH3OH + CpO2)

Cp = (127,97+40,33) (115,7 + 127,97) =

Cp = 10,685 kJ/mol*K

923
298
CpdT 923
298

HT = H298 + = - 350,4 +1 0,68

HT = -350,4 + 10,68(923- 298) = 6324,6 kJ/kmol*K

923
CpdT
ST S 298
298
T
873
298

= 304,9 + 10,685/923

ST = 312,13 kJ/kmol*K

GT = HT T*ST = 6324,6-923*312,13=-281771,39 kJkmol*K

Rezultate:

11
 HT=6324,6 > 0 reacia este exoterm;

ST=312,13 > 0 reacia este spontan n sensul procesului;

GT=-281771,39 < 0 reacia decurge de la stanga la dreapta;

H > 0 i S > 0 reaciile sunt spontane peste o anumit temperatur

1.9.Intocmirea bilantului de materiale pentru operatie principala

Pentru a realiza bilantul de materiale avem nevoie de urmatoarele date

tehnologice :

Randament : 95%

Conversia metanol: 70%

Raportul de metanol /oxigen este de 1 la 2

Aerul este alcatuit din 21% oxigen si 79% azot

Reactia principala :

CH 3OH 1/ 2 HCHO H 2O

3000100
Porar= 33024 = 378.78 kg/h

30001000
=
Pteoretica= = 330240.95 398.72kg/h

CH 3
M OH=32

O2
M =16

MHCHO=30

H2
M O=18

12
 CH 3 O2 H2
32Kg OH..................8Kg ..................30 Kg MHCHO..............18 Kg O

X .............................. Y ....................398.72 ........................Z

32398.72
CH 3
X= 30 = 425.30 Kg OH

16398.72
Y= = 212,65 Kg O2
30

398.7218
= H2
Z= 30 239.23 Kg O

Randamentul procesului: = 0,92

Conversia CH3OH:

70
100 *425.30=603.92

Metanol nereactionat

603.92-425.30=178.62 Kg

Oxigen:

Raportul Oxigen: Metanol este de 1:2

1kg CH3OH....................................2kg O2

603.92................................................ X

603.922
O2
X= 1 =1207.84 Kg

Oxigenul nereactionat:

1207.84-212.65=995.19

Bilant total de materiale :

Material intrate Materiale iesite

Metanol: 603.92 Kg Formaldehida: 398.72 kg

13
Oxigen: 1207.84 Kg Apa: 239.23 Kg
Metanol nereactionat: 178.62 kg
Oxigen nereactionat: 1101.52 kg
Total: 1811.76 Total 1811.76

1.10.Tipuri de utilitati folosite

Procedeul
Materia prima Oxidarea Oxidarea Oxidarea
dehidrogenarea metanolului metanului
metanolului
CH 3 CH 2 CH 2
1t O 1t O 1t O
37% 37% 100%
Metanol ,t 0,430 0,435 -
m2 - - 3,200
Metan,
Amoniac ,t - - 0.009
Catalizator,kg/t 0,450 0,050 -
m3 600-650 - -
Aer ,
Abur,t 0,500 0,350 -
Energie 14-25 20 -
electrica,kWh
m2 54 - -
Apa,

Cap II Controlul si automatizarea fazelor

2.1. Aparate de masurare si control folosite

Reglarea auotmat a presiunii

Reglarea automat a presiunii se poate realiza n dou moduri:

A) reglarea presiunii n vase de circulaie i pe conducte;

B) reglarea presiunii n vase nchise.

14
 A) Reglarea presiunii n vase de circulaie se realizeaz modificnd fie
debitul de intrare n vas, fie cel de ieire. Se alege una din cele dou variante n
funcie de procesul tehnologic n care este ncadrat vasul i de funcia vasului de
proces.

Schema 1. Reglarea presiunii n vase de circulaie i pe

conducte

Reglarea presiunii pe conducte se face utiliznd o baterie de ventile, msurnd

presiunea pe conduct n amonte i n aval, fa de un ventil plasat pe aceeai conduct.

B) Reglarea presiunii n vase nchise.

Se poate utiliza diferite variante de reglare ns ideea de baz este acionarea unor
debite gaz care influeneaz direct sau indirect presiunea n vasul n care se regleaz.

Aceast figur arat reglarea presiunii ntr-un reactor n care se desfoar o reacie n
faz de gaz, ventilul de acionare este plasat pe conducta pe care se evacueaz gaz n
atmosfer.

15
 Schema 2. Reglarea presiunii n vase nchise

Reglarea presiunii asupra fazei lichide presupune acionarea debitului de

gaz de pe conducta de recirculare.

Schema 3. Reglarea presiunii asupra fazei lichide

16
Reglarea automat a temperaturii

Reglarea automata a temperaturii

Parametrul ce trebuie reglat este temperatura de ieire a fluidului

tehnologic rcit sau nclzit ntr-un schimbtor. La schimbtoarele de cldur
multitubulare se folosete ca variant manipulat debitul de agent termic.
Ventilul se plaseaz pe reglarea la intrarea agentului termic la schimbtoarele de
cldur orizontale sau la ieirea debitului de agent termic la schimbtoarele de
cldur verticale (schemele 1 i 2).

Schema 4. Schimbtor de cldur orizontal

17
 Schema 5. Schimbtor de cldur vertical.

Schema 6. Reglare n cascad TC-FC.

Reglarea automat a debitului

18
 Reglarea debitului nu prezint dificulti pentru c obiectele reglate
corespunztoare poiunile de conduct au fie comportri de element neinerial
fie comportare de element aperiodic stabil.

Deoarece debitul este funcie de cderea de presiune disponibil ntre

extremitile conductei i de rezistenele hidraulice de pe traseu, rezult c
reglarea debitului se poate realiza introducnd o rezisten variabil (ventil,
clapet registru) pe conduct sau atunci cnd este posibil acionnd asupra
generatorului de presiune de pe una din extremitile conductei.

Schema 7. Reglarea automat a debitului.

Punctul de msurare (1), poate fi plasat naintea sau dup ventil. Se

msoar debitul pe conduct n punctul (1) i se compar valoarea obinut cu
referina regulatorului. Reglarea debitului pe conducte se face acionnd un ventil
plasat pe aceeai conduct. Se utilizeaz de obicei o baterie de ventile, astfel
nct reglarea s se fac automat sau manua

Schema 8. Baterie de ventile.

19
Reglarea automat a compoziiei

Se face de cele mai multe ori indirect prin reglarea automat a

debitelor, presiunii i temperaturii.

Utilizarea regulatoarelor bazate pe analiza automat a compoziiei

chimice a amestecului este deocamdat puin practicat, limitndu-se la reglarea
compoziiei constante a unor amestecuri gazoase i reglarea pH-ului.

Reglarea direct a compoziiei amestecurilor gazoase se practic mai

des. Se poate folosi analizatorul n infrarou.

Reglarea compoziiei reprezint o serie de dificulti legate de:

1. caracterul specific al analizatorilor ;

2. ntrzierile de transport datorit distanelor dintre punctul n care se

colecteaz proba i cel de analiz.

Compoziia poate fi reglat direct sau indirect.

- Reglarea direct a compoziiei

- Reglarea compoziiei unui amestec lichid

Schema 9. Reglarea compoziiei unui amestec

lichid.

20
 Se aduc ntr-un vas dou lichide A i B. pe o conduct de recirculare a
vasului de amestec se trateaz un analizor M, care msoar compoziia
produsului. Rezultatul msurrii este comunicat regulatorului de compoziie AC,
care acionaez asupra debitului de lichid B. deci se regleaz compoziia
amestecului de lichide prin manevrarea unuia dintre debitele de alimentare.

M- punct de msurare

AC- regulator de compoziie

Este preferabil ca debitul A, care nu este manipulat n bucla de reglare ,s

fie stabilizat printr-o bucl simpl de reglare a debitului, pentru a se evita astfel
eventualele perturbaii.

Reglarea compoziiei unui amestec de gaze

21
 Schema 10. Reglarea compoziiei unui amestec
de gaze

Bucla I stabilizeaz compoziia produsului prin modificarea debitului A, iar

bucla II regleaz debitul de gaz B. Msurarea compoziiei cu analizatorul M se
face pe o conduct de recirculare a produsului.

Reglarea indirect a compoziiei

Reglarea temperaturii ntr-o coloan de distilare

ntr-o coloan de distilare, reglarea direct a temperaturii este dificil de

realizat, datorit dificultilor introduse de utilizarea analizoarelor n flux. Se
coreleaz compoziia cu ali parametrii mai uor de reglat, cu care compoziia se
afl n relaie biunivoc.

La amestecuri binare se regleaz temperatura de fierbere la presiuni

constante sau tensiunea de vapori constant.

Msurarea temperaturii vaporilor n coloana de distilare se face pe un taler,

numit taler de control, care ndeplinete dou condiii :

1. pe talerul de control, presiunea este constant, pentru a fi stabilit o

relaie biunivoc : compoziie- temperatur ;

2. pe talerul de control, abaterea temperaturii corespunztoare abaterii

compoziiei s fie de cel puin 1C pentru a fi sesizat de traductorul de
temperatur.

Dac n coloana de distilare, produsul important se obine la partea

inferioar produs de blaz, reglarea compoziiei, inferenial prin reglarea
temperaturii se face printr-o cascad TC-FC, plasat pe debitul de abur, ce
alimenteaz schimbtorul de cldur din blazul coloanei.

22
 Schema 11. Reglarea indirect a
compoziiei.

Schema 12. Reglarea temperaturii cu o cascad FC-FC, plasat

pe debitul de reflux.

23
Capitolul III Protectia muncii

Protectia muncii este o problema de stat si cuprinde ansamblul normelor si

regulilor de tehnica a securitatii si de igiena a muncii. Acestea au ca scop asigurarea celor mai
bune conditii de munca, prevenirea accidentelor si mbolnavirilor profesionale, reducerea
efortului fizic, precum si asigurarea unor conditii speciale pentru persoanele care muncesc n
conditii deosebite.

Asigurarea masurilor privind protectia muncii se rasfrnge asupra ntregului

proces de munca, ncepnd de la faza de cercetare-proiectare pna la executare si exploatare.
Actiunea de protectie a muncii se desfasoara n trei directii principale: juridica, tehnica si
igienico-sanitara.

Prin protectia tehnica se impun regulile si mijloacele tehnice necesare pentru

asigurarea integritatii sanatatii si vietii angajatilor n timpul efectuarii diverselor procese de
productie, precum si metodele de reducere a efortului fizic n timpul desfasurarii activitatii de
munca.

Masurile igienico-sanitare urmaresc scopul crearii unor conditii de munca

sanatoase si confortabile, precum si protectia angajatilor de influenta factorilor nocivi,
capabili sa produca boli profesionale, otraviri, intoxicatii profesionale acute etc.

Prin lege este stabilit ca protectia muncii face parte integranta din procesul de
munca si ca obligatia si raspunderea pentru realizarea deplina a masurilor de protectie a
muncii o au - potrivit atributiilor ce le revin - cei care organizeaza, controleaza si conduc
procesul de munca, adica la locul de munca, sefii sectiilor, sectoarelor, atelierelo 555i810f r,
depozitelor etc.

Orice activitate economica trebuie sa aiba n vedere, n mod organic, pe lnga

cerintele de securitate a muncii. Conducatorii si organizatorii proceselor de munca nu trebuie
sa considere masurile de protectie a muncii ca un accesoriu al organizarii productiei, ci ca o
parte integranta a acesteia.

1. Masuri privind sanitaria industriala

Conditiile de munca sunt determinate de caracterul procesului de

munca si factorii mediului extern, ce-l nconjoara pe lucrator n sfera de
productie. n timpul activitatii de munca a omului are loc interactiunea mediului
de productie si a organismului. Omul transforma, acomodeaza mediul de
productie la necesitatile sale, iar mediul de productie actioneaza ntr-un mod sau
altul asupra lucratorilor.

Actiunea mediului de productie asupra organismului omului este conditionata de

factori fizici, chimici si biologici.

Factorii fizici includ umiditatea relativa si temperatura aerului ambiant, circulatia si

tensiunea barometrica a aerului, radiatia radioactiva si termica, zgomotul si vibratia etc.

Printre factorii chimici se numara impurificarea aerului cu gaze otravitoare si praf toxic,
mirosurile neplacute, acizii si alcaliile agresive.

24
 Factorii biologici: microorganismele patogene, unele specii de fungi, virusurile, toxinele
etc.

Actiunea factorilor enumerati asupra omului este conditionata de caracterul activitatii de

munca, alimentatie, conditiile de menaj.

Pentru asigurarea conditiilor sanatoase de munca se prevad urmatoarele masuri:

angajatii ntreprinderii vor fi asigurati cu ncaperi sanitaro-igienice n conformitate cu

normele de ramura, reiesind din numarul maximal de lucratori n cel mai numeros schimb de
lucru;

microclimatul aerului zonei de munca va fi mentinut n limitele normelor cu ajutorul

sistemelor de ncalzire, ventilatie si conditionare a aerului n conformitate cu cerintele
standardului de stat GOST 12.1.005-88 n dependenta de categoria lucrarilor si perioada
anului;

nivelul necesar al iluminarii la locurile de munca este asigurat de sistemele iluminatului

natural si artificial general care asigura un nivel al iluminarii pe suprafetele de lucru de 700 lx.
n calitate de surse de lumina artificiala sunt folosite lampele luminescente de tipul LD cu
caracteristici mbunatatite de transmitere a culorilor;

n scopul protectiei muncitorilor de actiunea daunatoare a iradierii termice si temperaturile

nalte, suprafetele fierbinti ale utilajului vor fi fatuite cu materiale termoizolatoare;

pentru lichidarea zgomotului nodurilor si agregatelor ale masinilor si utilajelor se vor folosi
capote fonoizolatoare usor demontabile;

pentru reducerea vibratiei suprafetelor de lucru a masinilor de cusut si altor utilaje sub
picioarele acestora vor fi amplasati saboti vibroabsorbanti;

surplusurile de caldura si umiditate vor fi evacuate din ncaperile de productie cu ajutorul

sistemului mecanic de ventilatie aspirativa;

n scopul prevenirii oboselii precoce si scaderii capacitatii de munca la sfrsitul primei

jumatati a schimbului de munca pentru muncitori este prevazuta o nviorare de productie cu o
durata de 5-7 minute.

2. Masurile principale de protectie contra electrocutarilor

Masurile principale pentru evitarea accidentelor prin electrocutare sunt urmatoarele:

- partile metalice ale echipamentelor electrice aflate sub tensiune n

timpul lucrului sa fie inaccesibile la o atingere ntmplatoare, ceea ce se realizeaza prin
izolari, carcasari, ngradiri, amplasari la naltimi inaccesibile, blocari(protectie prin
inaccesibilitate);

- folosirea tensiunilor reduse, maxim admisibile:

25
 - izolarea de protectie;

- separarea de protectie;

- protectie prin legare la pamnt;

- protectie prin legare la nul;

- deconectarea automata n cazul aparitiei unei tensiuni de atingere periculoasa;

- deconectarea automata n cazul aparitiei unei scurgeri de curent periculoasa;

- egalizarea potentialelor;

- folosirea mijloacelor individuale de protectie;

- organizarea corespunzatoare a lucrului.

Protectia prin legare la pamnt si protectia prin legare la nul sunt principalele
masuri de protectie contra electrocutarii prin atingere indirecta.

Alegerea unui sistem de protectie (prin legare la pamnt sau prin legare la nul) se face
numai cu avizul ntreprinderii de electricitate n raza careia se gaseste unitatea respectiva.

Pentru protectia oamenilor mpotriva accidentelor prin electrocutare, conductorii

circuitelor aeriene din incinta unitatilor se amplaseaza la urmatoarele naltimi deasupra
solului, masurate sub sageata maxima a conductorilor respectivi;

- 6 m pentru conductorii neizolati;

- 4 m pentru conductorii protejati contra intemperiilor si totodata izolati la o tensiune

de minimum 500V.

n toate cazurile, traversarile cu conductori aerieni peste drumuri

carosabile se vor face la naltimi minime de 6 m deasupra solului, masurate sub
sageata maxima a conductorilor.

Odata cu receptia instalatiei electrice se vor preda personalului din

unitati instructiuni scrise, prin care se interzice atingerea acestor conductori cu
orice fel de obiecte.

Izolarea de protectie se aplica n afara de izolarea de lucru n cazurile n care

protectia de baza contra electrocutarilor (legarea la pamnt sau prin legare la nul) nu przinta
suficienta siguranta. Aceasta se realizeaza astfel:

- aplicnd o izolare suplimentara izolarii de lucru, pentru ca partile metalice din

instalatie, care nu fac parte din circuitul curentului de lucru, nsa care pot fi atinse sa nu
primeasca tensiune n cazul nefunctionarii izolatiei de lucru;

- aplicnd o izolare exterioara pe carcasa utilajului electric;

26
 - izolnd amplasamentul cu ajutorul materialelor izolante (covoare de cauciuc,
ngradiri cu placi electroizolante etc.) se realizeaza astfel izolarea omului, att fata de pamnt
ct si fata de elementele care se gasesc n legatura cu pamntul n raza de manipulare. Izolarea
suplimentara de protectie a echipamentului electric se executa prin acoperirea solida si
durabila cu material izolant att a echipamentului propriu-zis ct si a tuturor partilor metalice
accesibile unei atingeri si care n caz de defect pot primi direct sau indirect tensiune.

Izolarea de protectie se va aplica de la caz la caz, la aparatele si receptoarele electrice

fixe si n special portative utilizate n unitati, n functie de tipul si fabricatia echipamentului
utilizat.

Separarea de protectie se aplica n special receptoarelor electrice, alimentate la

tensiunea de maximum 380V si din care anumite parti vin n contact cu corpurile oamenilor
sau animalelor, n cazurile n care protectia prin legare la pamnt sau la conductorul de nul nu
prezinta siguranta suficienta (unelte si scule electrice portative sau alte utilaje fixe sau mobile
folosite n locuri periculoase si foarte periculoase).

Separarea de protectie poate constitui un mijloc principal de protectie la utilajele

portative.

Protectia prin legare la nul se va putea aplica numai n cazul retelelor de curent
alternativ trifazat, cu neutrul legat la pamnt si cu o tensiune pna la 1000V ntre faze. Se va
aplica totdeauna cnd nu este posibila obtinerea cu mijloace economice a unor tensiuni de
atingere sub valorile admise cu ajutorul unei protectii prin simpla legare la pamnt.

Prin protectie de legare la nul se ntelege legarea la conductorul de nul de protectie a

instalatiei electrice, a partilor electrice, care n mod normal nu sunt sub tensiune, dar care se
pot afla la un moment dat sub tensiune din cauza unui defect de izolatie. n aceasta categorie
se gasesc ntre altele:

a) carcasele masinilor, transformatoarelor si aparatelor electrice;

b) carcasele dispozitivelor de actionare a aparatelor electrice;

c) nfasurarile secundare ale transformatoarelor de masura, daca instalatiile de

protectie prin relee permit acest lucru;

d) partile metalice ale tablourilor de distributie si panourilor de comanda.

n retelele de curent alternativ cu patru conductori punctul neutru (nulul) se leaga la

pamnt.

Partile metalice ale instalatiilor si echipamentelor enumerate mai sus se vor lega la
punctul de nul printr-o instalatie speciala de protectie. Aceste legaturi trebuie astfel
dimensionate nct sa asigure posibilitatea separarii printr-o deconectare rapida, de catre
sigurante fuzibile sau ntrerupatoare automate, a portiunilor n care s-au produs
scurtcircuitele; de asemenea, sa asigure realizarea unei tensiuni de atingere sub limita admisa
pentru locul respectiv.

27
 Conductorul de nul de protectie se va lega la pamnt, urmarindu-se prin aceasta
realizarea de tensiuni de atingere nepericuloase n cazurile cnd nu a avut loc o deconectare
rapida a partii de instalatie cu izolatia deteriorata.

Este interzisa utilizarea conductorilor din instalatia de protectie prin legare la nul,
drept conductori de lucru sau conductori de faza.

3. Masuri privind protectia mpotriva incendiilor

Activitatea de profilaxie a incendiilor urmareste scopul de a mentine un nivel nalt

de securitate mpotriva incendiilor si exploziilor n orase, localitati, locuri de
concentrare a bunurilor materiale si la alte obiective prin stabilirea unui regim de
paza antiincendiara exemplar.

Problemele principale ale activitatii de profilaxie sunt: elaborarea si realizarea

masurilor orientate spre lichidarea cauzelor ce pot provoca incendiile; limitarea n spatiu a
posibilelor incendii si crearea conditiilor favorabile de evacuare a oamenilor si bunurilor
materiale n caz de incendiu; asigurarea conditiilor de descoperire la timp a incendiului
aparut, anuntarii rapide a serviciului de combatere a incendiilor si lichidarii cu succes a
incendiului.

Pentru combaterea incendiilor la ntreprinderea de confectii sunt prevazute urmatoarele

masuri:

- toti angajatii vor trece un curs de instruire speciala privind protectia mpotriva
incendiilor, iar toate subdiviziunile ntreprinderii vor fi asigurate cu mijloace de propaganda si
agitatie cu privire la combaterea incendiilor;

- prin ordin vor fi numite persoane responsabile de securitatea incendiara a

sectoarelor, depozitelor si altor obiecte cu pericol sporit de incendiu;

- ntreprinderea va fi asigurata cu mijloace de stingere a incendiilor si de comunicare

rapida despre incendiu. La toate obiectivele va fi asigurat accesul automobilelor de pompieri,
care se vor mentine n ordine exemplara;

- toate utilajele vor fi mentinute n stare buna functionala, se vor curati la timp, se vor
regla si unge, pentru a preveni suprancalzirea lagarelor, arborilor si pieselor ce se afla n
contact de frictiune, precum si formarea scnteilor, iar zonele si agregatele ce se afla n
miscare se vor proteja de nimerirea obiectelor straine;

- la sfrsitul zilei de munca responsabilii de securitatea incendiara vor controla

minutios toate locurile, mai cu seama locurile cu iradieri calorice considerabile, vor deconecta
instalatiile electrice si sistemul de iluminat, vor ncuia usile sub lacat.

Mijloace de stingere a incendiilor

apa
nisipul
paturi mbibate cu apa
substante chimice
stingatoare : - cu pulbere Flores si dioxid de carbon ( Co2)

28
Folosirea stingatoarelor
o se trage siguranta
o se apasa puternic prghia si asteptati 5-6 secunde
o trageti furtunul
o apasati prghia din nou si ndreptati jetul spre baza focului.

29