Reactia de alchilare
Reactia de alchilare
Reactiile de alchilare constau n nlocuirea unui hidrogen legat de un atom de carbon dintr-un nucleu aromatic sau de un atom de nemetal din unele grupe functionale (NH2, OH etc.) cu un alchil. Agentii de alchilare pot fi: compusii halogenati n care atomul de halogen este legat de un atom de carbon saturat, alchenele inferioare, oxidul de etena etc.
Reactia de alchilare se pot realiza in mai multe moduri : a) Substituirea unui atom de hidrogen de la un carbon aromatic, cu hibridizaresp2. b) Substituirea unui atom de hidrogen de la un carbon alifatic tertiar, cu hibridizaresp3. c) Sustituirea unui atom de hidrogen legat de un decat cel de carbon cum este cazul alchilarii sau a fenolilor. fenolilor atom de atom de alt atom aminelor
Alchilarea arenelor
1.1. Alchilarea arenelor cu compui halogenai Schema general: Ar-H+R-X Ar-R +HX Exemple: Alchilarea benzenului cu clorura de metil
Alchilarea aminelor
Schema general:
R-NH2
+RX -HX
R2NH
R3N
R4N X
1.Alchilarea amoniacului si a aminelor cu oxid de etena Exemple: Reactia oxidului de etena cu amoniac
Ca agent de alchilare, in afara de halogenuri de alchil, pot fi folosite si alchenele in prezenta acizilor tari(acid sulfuric). Reactantul electrofil este in acest caz carbocationul alchenei, rezultat din transferul unui proton de la acid la dubletul electronic p al dublei legaturi, de exemplu, in cazul alchilarii benzenului cu propena, in prezenta acidului sulfuric au loc reactiile :
Produsul final de reactie este izopropilbenzenul si nu propilbenzenul deoarece la fixarea protonului alchena formeaza un carbocation secundar, care este mai stabil decat cel primar. Daca la alchilarea benzenului cu alchene, clorura de aluminiu nu este perfect anhidra, reactia de alchilare nu mai decurge printr-un carbocation format prin transfer de proton. Cu urmele de apa (existente in mod normal in orice sistem chimic obsnuit) clorura de aluminiu hidrolizeaza cu formare de mici cantitati de acid clorhidric:
Aceasta se aditioneaza la alchena, conform regulii lui Markovinikov, formand o clorura de izoalchil (clorura de izopropil):
Agentii neionici
Din grupa produselor polietoxilate fac parte agentii activi de suprafata neionici. Acestia sunt substante care modifica proprietatile superficiale ale lichidelor in care sunt dizolvati. In functie de proprietatile si intrebuintarile pe care le au, agentii activi de suprafata se impart in: detergenti sau agenti de spalare, de dispersie, de spumare etc.
Eterii aromatici
In cazul fenolilor, reactia de alchilare se poate face facand sa reactioneze fenoxidul de sodiu cu clorura de metil: C6H5-ONa + CH3-Cl C6H5-O-CH3 + NaCl (anisol)
Se obtin astfel substante denumite eteri aromatici sau compusi metoxi. Eterii aromatici se obtin prin metoda Ullmann ce consta in incalzirea fenoxizilor cu derivati aromatici in prezenta de Cu la 200C.
Anisolul
Anisolul este un eter metilic al fenolului, avand formula moleculara C7H8O. Este un lichid incolor, cu un miros asemanator semintelor de anason.
Se utilizeaza in industria farmaceutica.
Produse:
O mare varietate de produse ce conin grsimi.
Antioxidantul butil-hidroxi-anisol
Antioxidantul butil-hidroxi-anisol ajut grsimile s nu rncezeasc. De aceea, il gsim in foarte multe produse, dar cercetarii recente considera ca acest antioxidant sitentic este cancerigen. In industria alimentar, E 320 este utilizat in producerea de uleiuri comestibile, a gumei de mestecat, a margarinei, a arahidelor, a produselor din carne, a produselor de patiserie, a produselor instant din cartofi i chiar i a berii. Este folosit, de asemenea, i in industria cosmetic i cea farmaceutic
E 320
guma de mestecat
320
margarina
320
arahide
320
320
produse de patiserie
E 320
E 320
ber e
E 320
Industria cosmetica
E 320
Industria farmaceutica
Butil-hidroxi-anisolul
Butil-hidroxi-anisolul in combinaie cu concentraii mari de vitamina C poate produce radicali liberi, care pot produce leziuni la nivelul componentelor celulare , inclusiv AND-ului. Din cauza numeroaselor reacii alergice pe care le produce, butil-hidroxianisolul a fost interzis in alimentaia sugarilor. Mai mult s-a constatat c se poate declana sindromul deficienei de concentrare i de hiperactivitate la copii care consum in exces alimente ce conin E 320.
CH3-CH=CH2
CH2=CH-CH3
estragol
anetol
Estragol Estragol
OH
OCH3
OH
OCH3
eugenol
CH3-CH=CH2 O CH3 O
izoeugenol
CH2=CH-CH2 CH3 O
salfrol
CH3-CH=CH2
izosalfrol
CH2=CH-CH2
Metil-eugenol
OCH3
OC2H5
Nerolina
Nerolina noua
O serie de metileteri ai fenolului se gsesc n plante. Au miros plcut de flori i se utilizeaz n parfumerie i ca substante de arom n industria alimentar. Spre exemplu, anetolul se gsete n uleiurile eterice de anason, eugenolul n uleiurile eterice din garoafe i cuioare, liber sau ca ester acetic iar safrolul n uleiul de cuioare i de camfor. Nerolina i nerolina nou se gsesc n uleiurile eterice din flori de salcm i portocal.
Agentii neionici
Din grupa produselor polietoxilate fac parte agentii activi de suprafata neionici. Acestia sunt substante care modifica proprietatile superficiale ale lichidelor in care sunt dizolvati. In functie de proprietatile si intrebuintarile pe care le au, agentii activi de suprafata se impart in: detergenti sau agenti de spalare, de dispersie, de spumare etc.
Detergenti de spalare
Detergentii neionici
Nu creeaza multa spuma, si sunt folositi in spalatorii si in masinile automate de spalat vase, si ca ajutoare la clatire .Pentru ca nu se oxideaza, sunt rezistenti la taria apei si curata bine majoritatea petelor. Cei mai folositi sunt hidroxieteri
Oxidul de etena
Oxidul de etena reactioneaza cu alcoolii inferiori conducand la monoeteri ai glicolului (HO-CH2-CH2-O-R), numiti tehnic CELOSOLVI, sau monoeteri ai dietilenglicolului (HO-CH2CH2-O-CH2-O-R), numiti tehnic CARBITOLI. Celosolvii si carbitolii sunt solventi foarte buni, folositi in industria de lacuri si vopsele, in special lacuri pe baza de nitroceluloza, in vopsitorie, in industria textila, in cosmetica, etc.