Competena instanelor

Noiune

Competena este aptitudinea recunoscut de lege unei instane

judectoreti sau unui organ cu activitate jurisdicional de a judeca
anumite litigii.

Noiunea se refer la instana ca organ de jurisdicie, iar nu la

judector.

Regim juridic

Sunt norme imperative, de ordine public, iar nerespectarea lor se

sancioneaz cu nulitatea asolut: competena interna, general,
material i cea teritorial exclusiv.

Dei sunt imperative, situaia nu este unitar. Ele pot fi invocate de

orice parte interesat, chiar de instan din oficiu, cu o distincie
important n privina termenului.

Necompetena internaional i cea general pot fi invocate n orice

stare a pricinii.

Sunt norme dispozitive, de ordine privat, iar nerespectarea lor se

sancioneaz cu nulitatea relativ: competena teritorial, de drept
comun i terit alternativ.

Este imperios necesar a se asigura un control judiciar deplin al

hotrrlor pronunate de astfel de organe, cu privire la toate
chestiunile de fapt i drept.

Existena acestor organe este impus de specificul litigiilor deduse

acestora, care au de obicei un grad de tehnicitate ridicat.

Unele litigii pot fi ncredinate unor stfel de organe n vederea

degrevrii instanelor judectoreti.

DECIZIE CCR Nr. 60 din 14.10,1993 Nici o lege nu poate interzice

celor interesai ca, n caz de nemultumire sau eec al acestor
proceduri, s se adreseze justiiei pentru c n sistemul ordinii
constituionale actual, justiia este garantul drepturilor i libertilor
cetenilor, iar art. 21 din Constituie valorific tocmai aceast
funcie a justiiei.
 Atunci cnd legea prevede anumite jurisdicii administrative, acestea
sunt facultative i gratuite.

Legea nu poate impune cu caracter obligatoriu si remunerat o

procedur prealabil ..

Clasificare

1. Competenta generala

Stabileste competenta instantelor prin delimitarea de

competenta altor oragne cu atributii jurisdictionale: CCR CNSC,
Consilul Concurentei, competen n materie electoral,
competen n materia contenciosului administrativ* (instane
in sistemul ICCJ, ele nu sunt separate), competena notarului
public, etc
Stabileste competenta instantelor prin delimitare de
competenta altor organe fara competenta jurisdictionala :
notarul pubilic in matrie succesoarala sau in constatarea unor
fapte nu detaliem, nu intra la examen.
Competenta generala este de ordine publica.

2. Competen jurisdicional

1. Competenta materiala
a) Competenta materiala functionala: se refera la gradul
instantei : prima instanta, apel, recurs. Se stanilete dup
felul atribuiilor jurisdicionale care revin fiecrei categorii
de instane (respectiv judecata n prim instan, n apel
sau n recurs).
b) Competenta materiala procesuala: se refera la
repartizarea intre instante de grad diferit : Judecatorie,
Tribunal, Curte de apel, ICCJ.
Se stabilete n funcie de natura, valoarea i obiectului
litigiului dedus judecii.
Natura raportului tribunalului estecompetent, n condiiile
legii, n materie de propr intelectual.
Obiectul judectoria este competent s judece cererile de
evacuare, cererile posesorii, etc.
Valoarea litigiului cererile evaluabile n bani, cu o valoare
de pn la 200.000 lei este n competena judectoriei.
 Competenta materiala este de ordine pu blica, dar are
un regim diferit : poate fi invocata doar pana la primul
termen la care partile sunt legal citate, in fata primei
instante.

2. Competenta teritoriala
Competenta teritoriala de drept comun Ordine
privata
Competenta teritoriala alternativa Ordine privata
Competenta teritoriala exclusiva Ordine publica

2. Competenta materiala

Se stabileste in functie de 3 criterii :

natura raportului juridic

obiectul litigiului
valoarea litigiului

Competenta materiala : este cea care stabileste atributiile instantelor

dupa gradul lor ( pe cale verticala)- nu vizeaza aspecte teritoriale, ci
exclusiv de ierarhia. Sunt foarte importante cele 3 criterii.

Pe langa competenta pe cale ierarhica, mai apare o situatie

particulara : completele si sectiile specializate- competenta vizeaza
numai instanta, nu si completele si sectiile.

Cand apar conflicte sau declinari de competenta inte sectii - tine de

specializare, nu de competenta. Dar legea spune ca pentru rezolvarea
acestor probleme se aplica regulile de la exceptia de necompetenta si
conflictul de competenta. Aceasta precizare are importanta pentru ca in
practica de multe ori se confunda si se vorbeste de competenta sectiilor.
Ba mai mult, prin trimiterea la regulile de la exceptia de necompetena si
conflictul de competenta, in practica se pune in mod gresit ca s-a
consacrat in NCPC si competenta sectiilor. Este gresit: sectiile sunt
constituie de catre CSM prin hotatare, la propunerea colegiilor de
conducere ale instantelor, iar Constitutia spune ca instantele se stabilesc
prin lege ...

Competenta materiala functionala : gresit sa spunem ca vizeaza

aspectele legate de repartizarea pe sectii. Competenta functionala se
stabileste dupa felul atributiilor, se refera la grad:
 Competenta Judecatoriei - > de a judeca ca prima instanta
Competena Tribunalului -> de a judeca si ca prima instanta si ca
instanta de apel si ca instanta de recurs.
Etc.

Dintre toate instantele, plenitudine de competenta in prima

instanta are tribunalul: cand nu exista o dispozitie expresa prin care o
cauza sa fie atribuita unei alte instante : competenta apartine tribunalului.

In VCPC -> Judecatoria avea plenitudine de competenta. Aceasta din

ratiuni ce tineau de localizarea judecatoriilor mai aproape de cetateni,
scaderea costurilor de transport etc.

In NCPC : Tribunalul are plenitudine de competenta in prima instanta

pentru astfel, daca pricinile incep la tribunal si se termina la ICCJ -> se
pune in ordine sitemul judiciar. In VCPC- ICCJ avea o materie oarecum
restransa. Si nu trebuie sa fie asa: ICCJ asigura aplicarea unitara a legii:
nu numai prin RIL si pronuntarea hotararilor prealabile, ci si admitand
recursuri. Daca ICCJ admite un recurs intr-o anumita problema instantele
inferioae inteleg care e alinierea ICCJ cu privire la acea problema si isi
modifica in mod natural ca jurisprudenta : pentru a evita casarea
ulterioara a hotarar. Astfel, ICCJ poate sa diectioneze semnale catre baza
piramidei.

A. Compententa materiala a judecatoriei

= este acum o competenta exceptionala: cauze mai mici, mai usoare,

care presupun elemente de cost social etc.

Aceasta este si tendinta generala din Europa, de a merge pe

plenitudinea de competenta a tribunalului.

Principiu care prevaleaz n NCPC:

- Principiul unei practici unitare (casare succesiv fcut de instana

suprem, astfel nct instanele din tar vor putea vedea cum se
ordoneaz practica)
- Punerea n balan al costurilor mai mici i calitate. Decurgnd dintr-
o calitate prezumtiv cum c judectorii de la tribunal ar fi mai bine
pregtii dect cei de la judectorie.

Judecatoriile fiind multe dau o comeptenta care nu permite o

specializare buna a judecatorilor. La tribunal sunt cei mai buni judecatori.
Chiar daca tribunalele sunt mai departe de cetatean, s-a facut un
compromis: daca se vrea un act de justitie calitativ,sa plateasca mai mult
cetatenii.

Totusi, in practica, foarte multe pricini sunt de competenta judecatoriei,

desi sunt pricini serioase. Art 94 NCPC enumera cauzele care sunt de
competenta judecatoriei si vom observa ca nu toate sunt cauze minore.

SEC IUNEA 1: Competena dup materie i valoare

Art. 94: Judectoria
Judectoriile judec:
1. n prim instan, urmtoarele cereri al cror obiect este evaluabil sau,
dup caz, neevaluabil n bani:
a) cererile date de Codul civil n competena instanei de tutel i de
familie, n afar de cazurile n care prin lege se prevede n mod expres
altfel;
b) cererile referitoare la nregistrrile n registrele de stare civil, potrivit
legii;
c) cererile avnd ca obiect administrarea cldirilor cu mai multe etaje,
apartamente sau spaii aflate n proprietatea exclusiv a unor persoane
diferite, precum i cele privind raporturile juridice stabilite de asociaiile
de proprietari cu alte persoane fizice sau persoane juridice, dup caz;
d) cererile de evacuare;
e) cererile referitoare la zidurile i anurile comune, distana
construciilor i plantaiilor, dreptul de trecere, precum i la orice servitui
sau alte limitri ale dreptului de proprietate prevzute de lege, stabilite de
pri ori instituite pe cale judectoreasc;
f) cererile privitoare la strmutarea de hotare i cererile n grniuire;
g) cererile posesorii;
h) cererile privind obligaiile de a face sau de a nu face neevaluabile n
bani, indiferent de izvorul lor contractual sau extracontractual, cu excepia
celor date de lege n competena altor instane;
i) cererile de declarare judectoreasc a morii unei persoane;
j) cererile de mpreal judiciar, indiferent de valoare;
k) orice alte cereri evaluabile n bani n valoare de pn la 200.000 lei
inclusiv, indiferent de calitatea prilor, profesioniti sau neprofesioniti;
2. cile de atac mpotriva hotrrilor autoritilor administraiei publice cu
activitate jurisdicional i ale altor organe cu astfel de activitate, n
cazurile prevzute de lege;
3. orice alte cereri date prin lege n competena lor.

A. Art. 94 alin. 1 - lit. a) cererile date de Codul civil n

competena instanei de tutel i de familie, n afar de
cazurile n care prin lege se prevede n mod expres
 corespondenta cu art. 107 din NCC

Legea de punere in aplicarea a NCC prevede ca pana la infiintarea

instantelor de tutela( prin legea de organizare judecatoreasca),
atributiile acestor vor fi luate preluate de instantele de drept comun,
eventual sectii specializate ale acestor, dar nu a prevazut expres
care sunt aceste instante de drept comun : nu a spus daca
judecatoria, daca tribunalul etc. Astfel, ca NCPC a prevazut expres ca
judecatoria.

S-a mers pe ideea ca ar fi cel mai usor pentru minor( de cele mai
multe ori cererile de acest gen sunt cu minori), ar fi costuri mai
reduse etc.

Insa, art. 229 Legea 71/2011 prevde ca unele din aceste cereri, din
aceasta materie au ramas la alte autoritati ( exemplu: autoritatea
tutelara: competenta generala). Practic aceasta prevedere ia din
competenta instantei de tutela, adica ia din competenta judecatoriei.

Art. 2291
(1)Organizarea, funcionarea i atribuiile instanei de tutel i de
familie se stabilesc prin legea privind organizarea judiciar.
(2)Pn la reglementarea prin lege a organizrii i funcionrii
instanei de tutel:
a)atribuiile acesteia, prevzute de Codul civil, sunt ndeplinite
de instanele, seciile sau, dup caz, completele specializate
pentru minori i familie;
b)raportul de anchet psihosocial prevzut de Codul
civil este efectuat de autoritatea tutelar, cu excepia
anchetei prevzute la art. 508 alin. (2), care se efectueaz de
direcia general de asisten social i protecia copilului;
c)autoritile i instituiile cu atribuii n domeniul proteciei
drepturilor copilului, respectiv a persoanei fizice continu s
exercite atribuiile prevzute de reglementrile n vigoare la
data intrrii n vigoare a Codului civil, cu excepia celor date
n competena instanei de tutel.
(3)Pn la intrarea n vigoare a reglementrii prevzute la alin. (1),
n vederea ndeplinirii atribuiilor referitoare la exercitarea tutelei cu
privire la bunurile minorului sau, dup caz, cu privire la
supravegherea modului n care tutorele administreaz bunurile
minorului, instana de tutel poate delega, prin ncheiere,
ndeplinirea unora dintre acestea autoritii tutelare.
 (31) Pn la intrarea n vigoare a reglementrii prevzute de
alin (1) msura plasamentului, a plasamentului n regim .. i
a supravegherii specializate se stabilesc i se menioneaz
potrivit art. 58 -70 din legea nr. 272/2004 privind protecia si
promivarea drepturilor copilului.
(32)
(4)Cererile n curs de soluionare la data intrrii n vigoare
a Codului civil rmn s fie soluionate de instanele judectoreti
sau, dup caz, de autoritile administrative competente potrivit
legii n vigoare la data sesizrii lor.

Prin urmare, exista o reglementare putin neclara. NCC a conceput

ca tot ce exista in materie de tutela sa fie in competenta unei instante
speciale numita instanta de tutela. Nu s-a infiintat aceasta instanta, prin
urmare sunt aplicabile dispoz art. 229 instanta de de drept comun = care
tine locul instantei de tutela : spre exemplu, in cazul divort, instituirea
interdictiei etc. (de completat)

Dar atributiile sunt segmentate intre atributiile

judecatoriei(care tine locul instantei de tutela) si intre atributiile
autoriatii tutelale.

IMPORTANT : raman in vigoare prevederile legi adoptiei care

prevad ca adoptia e de competenta tribunalului (desi potrivit NCC
adoptia ar intra in materia instantei de tutela).

B. Art. 94 alin 1 litera b) cererile referitoare la nregistrrile

n registrele de stare civil, potrivit legii
Legea 119/1996
Ipoteza refuzului de a face o nregistrare n registrele de stare civil s-ar
face contestaie la judectorie.
Motive: importan minor i necesitatea reducerii costurilor.
n conceptul de cereri ce vizeaz nregistrrile i cererile de modificare a
erorilor din reg de stare civil sau de rectificare a registrelor de stare civil.

C. Art. 94 alin 1 Litera c) cererile avnd ca obiect

administrarea cldirilor cu mai multe etaje, apartamente sau
spaii aflate n proprietatea exclusiv a unor persoane
diferite, precum i cele privind raporturile juridice stabilite
de asociaiile de proprietari cu alte persoane fizice sau
persoane juridice, dup caz
 Exemplu:loc de parcare din fata blocului, cereri prinvind
raporturile juridice stabilite de asociatie, chiar si intre asociatie
si terti (furnizorii de utiliti s-a ntrerupt gazul, cldura, etc).
ntr-un bloc unde nu exist o asociaie de proprietari, toate
litigiile privind spaiile comune sunt de competena
judectoriei.
Litigiile dintre asociaia de proprietari i proprietari i aciunile
pe care le fac mpotriva asociaiei de proprietari.

Componente:

toate litigiile au caracter minor;

sunt multe;
oamenii implicai n ele nu au mereu dispoziie pentru
cheltuieli procesuale.

Nu intr aici litigiile pe care asociaia de propr le-ar avea cu un angajat al

ei. Ele sunt litigii de munc i sunt de competena tribunalului.

Deci trebuie avute n vedere i normele de competene speciale.

De exemplu dac ascociaia cere o autoriz de construire i i se refuz

competena instanelor de contencios administrativ.

D. Lit. d) cererile de evacuare

vizeaza nu numai evacuarea prevazuta de NCPC, ci si
evacuarea de drept comun
dou temeiuri:
o dreptul comun
o art. 1.034 i urm NCC Evacuarea unui imobil folosit sau
ocupat fr drept
S nu se confunde cererile de evacuare cu cele de revendicare.
diferena cererile de evacuare predarea se face dup ce a
existat un raport de detenie precar din partea prtului, pentru
a fi n situaia evacurii trebuie s fi avut anterior un raport cu
prtul.dac pers respective e posesor, nu mai ai aciune
nevacuare, ci de revendicare

E. Lit.e) cererile referitoare la zidurile i anurile comune,

distana construciilor i plantaiilor, dreptul de trecere,
precum i la orice servitui sau alte limitri ale dreptului de
proprietate prevzute de lege, stabilite de pri ori instituite
pe cale judectoreasc
nu conteaz natura drepturilor, pot fi convenionale,
legale sau judiciare.
 vizeaza si sevitutile conventionale si servituti legale, vizeaza
raporturile de vecintate si e mai putin important aceasta este
ratiunea pentru care aceste cereri au fost date in competenta
judecatoriei. Se poate face mai usor si cercetarea la fata
locului.
Ele mai au o particularitate probatorie 1)toate probele se
administreaz la faa locului. De regul vei avea nevoie de
expertiz dac desemnezi un expert din alt parte vei avea
costuri mai mari. 2) au martori; 3) cercetri la faa locului din
partea judectorului.
Clauz de inalienabilitate (art. 627) se extrage ideea c
prevederea se aplic i acestui tip de procese. Exemplu;
rezoluiune pentru nerespectarea clauzei de inalienabilitate.
Toate cele trei argumente pt care pricinile sunt la judectorie
nu prea au legtur cu clauzele de inalienabilitate.
Cea mai important component care a condus pricinile privind
clauza de ianlienabilitate la judectorie au disprut. Textul din
NCC precizeaz alte limitri ale dreptului de proprietate. A
vrut s nu fie pus n situaia de a exista unei enumerri
exhaustive i s ratezi ceva.
Deci nu s-ar referi art. din NCPC i la litigiile ce au ca obiect o
clauz de inalienabilitate.

F. lit. f) cererile privitoare la strmutarea de hotare i

cererile n grniuire
Aceeasi ratiune ca la lit. e)
Stabilirea unei linii de hotar prin semen exterioare ntre dou
proprieti.
S nu confundm grniuirea cu revendicarea nu se reclam o
anumit bucat de hotar, ci doar se dorete stabilirea liniei de
hotar.
Dac ai o aciune cu dou capete se va soluiona mai nti
cererea de revendicare.

G. lit. g) cererile posesorii

H. lit. h) cererile privind obligaiile de a face sau de a nu

face neevaluabile n bani, indiferent de izvorul lor
contractual sau extracontractual, cu excepia celor date de
lege n competena altor instane, cererile de declarare
dectoreasc a morii.

Date in comepetenta altor instante : Exemplu : L 31 / 1990 -

toate cererile privitoare la societati sunt de
compententa tribunalului : convocarea adunarii actionarilor,
predare acte administrator - > sunt neevaluabile in bani.
In rest, daca nu exista o astfel de prevedere expresa, sunt de
competenta judecatoriei
 obligaie de a nceta aciunile de poluare fonic s-ar putea
duce la aciuni posesorii (NCC). E mai dificil de ncadrat n acest
caz.
evaluabil n bani ICCJ a dat un RIL Dec. 32/2008 prin care a
spus c tot ce e patrimonial este evaluabil n bani. Neevaluabil
n bani sunt numai drepturile fr coninut patrimonial (viaa,
libertatea, etc).
Sunt evaluabile n bani cele care presupun predarea unor
documente, dac doc reprezint facturi, nu e nimic neevaluabil
n bani. Neexistena acelor documente pot genera un prejudiciu
patrimonial.
Nu intr n aceast categorie acele cereri neevaluabile n bani
ce sunt fie de pror intelectual sau indistrial, penru c acestea
sunt de competena Tribunalului, nu intr toate litigiile priv obl
de a face neevaluabile n bani din sfera raporturilor de munc
sau asig sociale i nici cereri ce in de contenciosul
administrativ.
I. lit. i) cererile de declarare judectoreasc a morii unei
persoane
Acest caz a fost prevazut ulterior, fata de celelalte. S-a
observat necesitatea ca cererea sa se judece mai aproape de
locul domiciliului

IJ. lit.ij) cererile de mpreal judiciar, indiferent de

valoare
Indiferent cat de mare e masa partajabila compententa este
judecatoria, nu tribunalul. Aceasta este o derogare de la litera
k, art. 94.
Soluia e generat de o poziie a ICCJ care a vrut eliminarea din
sfera litigiilor ce ajung la ea partajele judiciare, pentru c ntr-
un partaj esenialmente e problema de fapt.
Indiferent de valoare partajele judiciare sunt la judectorie
(regula).

Norma este oarecum neclara din alte puncte de vedere :

Tipuri de partaj moduri diferite de a interpreta:

- partaj care nu provine din succesiue: provine din coachizitie, dobandire

in regimul comunit legale (nu asta e voina legiuitorului)

- partaj care provine dintr-o succesiune. Aici discutia deriva din art. 105
NCPC care era prevzut pentru varianta NCPC n care partajul era dat n
competena instanelor n funcie de valoare.

Art. 105: Cererile n materie de motenire

 n materie de motenire, competena dup valoare se determin
fr scderea sarcinilor sau datoriilor motenirii.

Textul da doua informatii:

atunci cand fixam valoarea unei succesiuni, nu ne uitam si la

pasiv, ne uitam numai la activ
cererile sunt repartizate unei instante sau alteia dupa
valoare.

Asta loveste in art. 94 lit j .

La partajul nesuceesoral e clar. Dar la cel succesoral cum aplicam

aceste doua articole( 94 lit. j si art 105 )?

Briciu : In realitate, nu trebuie sa avem in vedere niciuna din viziunile

legiutorului. Textul de la art. 94 lit.j, la baza, nu era asa : erau tot in functie
de valoare si era in armonie cu 105, practic 105 dadea atunci o informatie
completaroae. Ulterior, s-a dorit ca ICCJ sa nu judece partaj, sa nu ajunga
la ICCJ si astfel s-a modificat lit. j a art 94 si s-a prevazut ca indiferent de
valoare, cererile de imparteala judiciara sunt de competenta judecatoriei,
dar n-au mai corelat si cu art. 105 NCPC.

In doctrina s-au exprimat mai multe teorii :

1. Cand avem cerere de partaj succesoral, dar fara alte

capete de cerere: atunci e competenta judecatoria. Tot
judecatoria este competenta si cand avem o cerere de partaj
succesoral si alte cererii indispensabile partajului: stabilirea
calitatii de mostenitor, stabilirea masei succesorale. Instanta
trebuie sa le clarifice si pe asta obligatoriu, odata cu partajul.
Le clarfica si daca nu se cere.

2. Dar cand avem o cerere de partaj succesoral cu alte

capete de cerere, care nu sunt indispensabile partajului:
reductiune, anularea testamentului, petitie de ereditate etc. ?

Bricu: Si cand exista aceste cereri, tot judecatoria ar trebui sa fie

competenta, pentru ca toate aceste cereri se fac in scopul partajului.

Boroi : Nu ar trebuie sa fie in toate cazurile de competenta

judecatoriei, trebuie vazut de la caz la caz, pentru ca s-ar putea ca crerea
de partaj sa fie accesorie fata de celelalte cereri : reductiune, anularea
testamentului etc. si ar merge la tribunal. Ar trebui sa verificam de la caz
la caz sa vedem daca partajul depinde de astea ca cereri principale.
 Briciu: E interpretabil acest raport dintre accesoriu-principal. E
putin probabil totusi ca anulez un testament de dragul de a-l anula si sa
cer accesoiu partajul. Tot paratajul poate fi privit ca principal.

BRICIU SUNT MAI MULTE CATEGORII DE CERERE:

a) Partaj simplu ( nu avem dispute pe cote, numr mot, etc)

judetorie
b) Se solicit pe lng partaj i stabilirea calitii de motenitor
(nu exist certif de mot), se contest calitatea de mot, se
cere modificarea, alte cereri care sunt prealabile partajului
judectorie (art. 30 d o def general cererilor acc, dar pe
lng aceast definiie, mai sunt i situaii n doctrin cnd
doctrina nu se aplic cereri acc, dar care reprezint scopul
real al aciunii.
Doctrina mai veche a spus c atunci cnd am un capt de
cerere care a determinat scopul aciunii el nu poate fi acc)
exemplu: aciunea privind succ constatarea simulatiei,
cerere acc: s-mi dea mie bunul, s-mi plteasc mie, ect.
Dac se dorea numai constatarea simulaiei aciunea ar fi fost
respins ca lipsit de interes. Deci scopul nu este s se
constate simulaia.

Concluzie :

paratajul nesuccesoral si partajul succesoral fara astfel

de cereri sau cu cereri indispensabile de partaj :
judecatoria este mereu competenta, aici nu e interpretabil.

K. lit. k) orice alte cereri evaluabile n bani n valoare* (Dec

32/2008 ICCJ) de pn la 200.000 lei inclusiv, indiferent de
calitatea prilor, profesioniti sau neprofesioniti

Nu intr:

Litigiile de munc i asigurri sociale, chiar dac au o valoare

mai mic
DPI
Contencios administrativ

Art. 94 . 3 NCPC orice alte cereri date prin lege in

competenta judecatoriei

contestatia la executare - cambie si bilet la ordin art. 62 Legea

nr. 58/1934..
cererilele de lamurire hotarare, indreptare a propriei hotarari
 asigurarea dovezilor pe cale separata: cand nu a inceput inca
un porces si pana la proces e posibil sa se piarda proba. Daca
instanta deja e investita, se face prin cerere accesorie in
procesul inceput si se face la acea instnta investita ( sau
cerere incidentala cel mult).
contestatia la executare, aici nu conteaz valoarea bunului
executabil.
Contestaia n anumare i revizuirea mpotriva propriilor
hotrri
Cererile de ndreptare, lmurire i completare a propriilor
hotrri
Contestaiile la executare;
Plngeri contravenionale

Ci de atac

Cile de atac mpotriva hotrrilor autoritilor adm publice cu

activitate juridictional i ale altor organe cu astfel de activitate, n
cazurile prevzute de lege.

B. Competenta materiala a tribunalului

Art. 95: Tribunalul

Tribunalele judec:
1. n prim instan, toate cererile care nu sunt date prin lege n
competena altor instane;
2. ca instane de apel, apelurile declarate mpotriva hotrrilor pronunate
de judectorii n prim instan;
3. ca instane de recurs, n cazurile anume prevzute de lege;
4. orice alte cereri date prin lege n competena lor.

Are plenitudine de jurisdictie in ceea ce priveste competenta de

prima instanta;.
Cererile evaluabile in bani, de o valoarea mai mare de 200 000 lei.
Cele neevaluabile: mai toate la judecatorie, ca prin specificul lor,
practic cele neevaluabile sunt mai toate din materia specifica
instantei de tutela;.
apel - impotriva hotarailor pronuntate de judecatorii. Tribunalul are
competenta speciala in materie de apel ( plenitudine de competenta
in materie de apel are Curtea de apel);
recurs: cand nu exista apel si s-a judecat in prima instanta la
judecatorie.: Exemplu: hotarare prin care se constata perimarea
 ( 421 alin.2 NCPC), hotarare prin care paratul recunoaste pretentiile
reclamantului( achiesare 437 alin.1 NCPC), hotarare prin care se
consfinteste intelegerea partilor, hotrrre de expedient( tranzactie -
440) Specificul tuturor acestor cereri: niciuna nu judeca fondul.
Tribunalul mai are si alte cereri data in competenta sa prin legi
speciale: Exemplu: cererile in materie de insolventa se judeca de
catre judecatorul sindic de la tribunal, constituirea sau anularea
partidelor politice, materia litigiilor de munc, propr intelectual sau
indistrial, materie de ontencios administrativ, tribunalul este
competent n prim instan pt act de contencios care vizeaz actele
organelor locale, precum i pricinile de ordine fiscal, prin care
amenzile taxele, etc nu depesc valoarea de 1.000.000 lei. Per a
contrario actele autoritilor publice centrale i litigiile fiscale vor fi
de competena CA.

Prevederi care dau competen special unui anumit Tribunal

Tribunalul Bucureti este compenet s judece toate contestaiile date de
OSIM -.

C. Competena materiala a Curtii de apel

Art. 96: Curtea de apel

Curile de apel judec:
1. n prim instan, cererile n materie de contencios administrativ i
fiscal, potrivit legii speciale;
2. ca instane de apel, apelurile declarate mpotriva hotrrilor pronunate
de tribunale n prim instan;
3. ca instane de recurs, n cazurile anume prevzute de lege;
4. orice alte cereri date prin lege n competena lor.

In prima instanta: cereri in materie de contencios administrativ si

fiscal, date in competenta CA prin legi speciale : atacare acte date
de autoritatile publice centrale : ordin al ministrului, o ordonanta
etc. (competen excepional)
In apel: toate apelurile impotriva hotarilor tribunalului pronuntate
in prima instanta : aici CA are plenitudine de compenta ( la apel)
In recurs: in cazurile expres prevazute de lege: hot care nu se
poat ataca cu apel recurs impotriva hotararii de perimare ce
intervine intr-un litigiu de tribunal, tranzactia de la tribunal
(competen excepional).
orice alte cereri date in competenta CA prin lege.
Examen chesiuni din NCPC, nu chestii din legi speciale

D. Competenta materiala a ICCJ

Art. 97: nalta Curte de Casaie i Justiie

nalta Curte de Casaie i Justiie judec:
1. recursurile declarate mpotriva hotrrilor curilor de apel, precum i a
altor hotrri, n cazurile prevzute de lege;
2. recursurile n interesul legii;
3. cererile n vederea pronunrii unei hotrri prealabile pentru
dezlegarea unor probleme de drept;
4. orice alte cereri date prin lege n competena sa.

Ca regula ICCJ judeca toate recursurile, in afara de situatiile in care

se prevede expres altfel. ICCJ are plenitudine de competenta
in ceea ce priveste recursul.
Alte instante judeca in recuts numai cand legea prevede
expres acest lucru : Exemplu : cand legea prevde ca recursul va fi
judecat de instanta X, sau de instanta superioara- In aceste
cazuri instanta X si instanta superioara pot sa nu fie ICCJ =
derogare.
ICCJ judeca si RIL-urile
cererile privind pronuntarea unor hotarari prealabile pt
dezlegarea unei probleme de drept procesul este suspendat pn
se pronun ICCJ.
orice alte cereri date in competenta sa :
stramutarea de la curtile de apel: cand existe indoieli
cu privire la nepartinirea judecatorului- se cere mutarea
procesului la o alta CA.
judeca si sanctiunile disciplinare ? pt membrii CSM-
completul de 5 judecatori
conflictele de competen ntre dou Curi de Apel
ICCJ poate sesiza CCR cu un control prealabil promulgarii ( si
presedintele Romaniei poate) si astfel sa nu se mai ai ajunga la
promulagarea unei legi : in plen.
 Determinarea competentei dupa valoarea obiectului cererii

Reguli speciale pentru determinarea valorii obiectului cererii

I. Valoarea este stabilita de reclamant prin cererea de chemare in

judecata.

Poate fi contestata aceasta valoare? Da - de catre parat, dar si de

catre instanta si se da un singur termen pentru lamurirea valorii.
Lamurirea valorii de poate face numai pe baza de inscrisuri si
explicatii, nu prin expertiza. Aceasta pentru a nu debuta procesul
printr-o proba dificila numai pentru a se stabili daca inst e competenta
sau nu.

Deci se poate contesta pn la primul termen de judecat.

1. In cazul executarii unui contract- art.101 NCPC- pentru

stabilirea competentei instantei se va tine seama de valoarea
obiectului acestuia sau dupa caz de accea a partii din obiectul
dedus judecatii.
Spre exemplu, in cazul cererii pt anularea partiala, rezoluiunea
parial( valoarea partii din obiect); ntr-un contract de credit n care
se invoc de consumatori c el cere anumarea clauzelor de comision
de administrare/al dobnzii excesive. Se va ine seama de valoare
bobnzii excesive sau a comisionului de administrare.

2. Cererile privind constatarea nulitatii absolute, anularea

rezolutiunea sau rezilierea (unui act juridic- competenta instantei
se va stabili tot in functie de valoarea obiectului sau sa de aceea a
partii din acesta desus judecatii , chiar daca nu se solicita si
repunerea partilor in situatia anterioara.
A fost si RIL sub imperiul VCPC : faptul ca ceri sau nu ceri este o
chestiune de executabilitate a dreptului, dar dreptul il ai si e
evaluabil (Dec 32/2008). Ideea e c repunerea prilor n situaia
anterioar se produce de drept.
 3.Cand prin actiune se solicita plata unei parti dintr-o creanta,
voalarea cererii se socoteste dupa partea pretinsa de reclamant ca
fiind exigibila ( nu dup partea pretins efectiv de reclamant de la
prt) art. 102 NCPC : care e leg cu art. 101 ?

Exemplu: Eu am un imprumut de 500 000, daca l-as cere m-ar duce

la compet Tribunalului. Consider c ntreaga sum este scadent, dar
eu fac 3 procese : cer in primul 200 000, in al doilea 200 000 si 100
000 in al treilea.

Astfel eu obin o judecat mai rapid + obin numai calea de atac a

apelului.Chiar daca am facut asa, instanta se uita pe contract si vede
ca exigibil era 500 000 n felul acesta se evit fragmentarea cererii.
Se evit abuzul de drept procesual dc partea uznd de principiul
disponibilitii abuzeaz de acesta.

Se compleaza impoteza de la art. 101.

Se socoteste dupa cat ar fi putut sa ceara- impoteza

speciala.

4. In cererile care au ca obiect prestatii succesive, daca durata

existentei dreptului este nedeterminata( perioada
nedeterminata), valoarea se socoteste dupa valoarea prestatiei
anuale datorate.
Exemplu: contract de nch pe durata nedeterminat i se cere
rezilierea contractului.
5. Cereri care ca obiect dreptul de proprietate sau alte drepturi
reale valoarea se determina dupa valoarea impozabila.
Daca valoarea impozabila nu este stabilita (bunurile nu au valoare
impozabil), valoarea se va determina pe baza de inscrisuri. Nu se
prevede exact ce inscrisuri, dar in practica s-au avut in vedere:
grilele notarilor, contracte de vanzare cu data recenta, preurile
orientative de vnzare a bunurilor imobile utiliztae de notarii publici
pt stabilirea taxelor pt transferul dreptului de proprietate.
In materie imobiliara, art. 104 NCPC- valoarea cererilor se
determina in functie de valoarea impozabila => certificat ANAF .
Conform art. 104 alin. 2 NCPC, daca valoarea impozabila nu este
stabilita, se aplica dispozitiile art 98- valoarea se stabilieste prin alte
inscrisuri: Exemplu: grilele de la notar pentru stabilirea valorii
minimale a imobilelor, dar nu expertiza.
6. La actiunile in constatare- valoarea se determina la fel ca la
act in realizare.
7. In materie de mostenire, competenta dupa valoare se determina
fara scaderea sarcinilor sau datoriilor mostenirii.
 Care este momentul la care intereseaza valoarea obiectului
cererii?

valoarea de la momentul sesizarii instantei, fluctuatiile de

pe parcursul procesului nu au relevanta. Norma care
genereaza aceasta concluzie este art 106 NCPC.

Art. 106: Dispoziii speciale

(1) Instana legal nvestit potrivit dispoziiilor referitoare la
competen dup valoarea obiectului cererii rmne competent
s judece chiar dac, ulterior nvestirii, intervin modificri n ceea
ce privete cuantumul valorii aceluiai obiect.
(2) Dispoziiile alin. (1) sunt aplicabile i la judecarea cilor de
atac.

Daca sunt mai multe capete de cerere art. 99 NCPC

Art. 99: Cazul mai multor capete principale de cerere

(1) Cnd reclamantul a sesizat instana cu mai multe capete
principale de cerere ntemeiate pe fapte ori cauze diferite,
competena se stabilete n raport cu valoarea sau, dup caz, cu
natura ori obiectul fiecrei pretenii n parte. Dac unul dintre
capetele de cerere este de competena altei instane, instana sesizat va
dispune disjungerea i i va declina n mod corespunztor competena.
(2) n cazul n care mai multe capete principale de cerere ntemeiate pe
un titlu comun ori avnd aceeai cauz sau chiar cauze diferite, dar aflate
n strns legtur, au fost deduse judecii printr-o unic cerere de
chemare n judecat, instana competent s le soluioneze se determin
inndu-se seama de acea pretenie care atrage competena unei instane
de grad mai nalt.

Cand se sesizeaza instanta cu mai multe capete de cerere

principale - >unele vor atrage o competenta, unele o alta

Reguli

Acesoriul urmeaza principalul: cerere de plata a creantei 180

000 lei si dobanzi in cuantum de 30 000 lei. Nu se judeca la
tribunal ( pentru ca impreuna = 210 000 lei), Dobanzile se cer
accesoriu. Se stabileste competenta in raport de capatul principal
la judecata, iar cei 30 000 urmeaza soarta cererii principale.
 Aceeasi regula se aplica si cererilor aditionale si incidentale.
Cererea aditionala: modifica cererea principalae, nu va
determina schimbarea competentei
Cererea incidentala: proces de revendicare valoare 500 000,
paratul face cerere reconventionala si solicita instantei ca
reclamantul sa ii plateasca imbunatarile in valoare de 100 000
=> si cererea aditionala este tot de compet tribunalului. Chiar
daca, facuta separat, ar fi fost de competenta judecatoriei.

Sau in ipoteza unei actiuni in revendicare a unui bun in

valoarea de 200 000, paratul il cheama in garantie pe cel de la
acre a cump cerandu-i 300000, pretul pe care l-a platit, plus
sporul de valoeare, plus alte cheltuieli => se judeca tot la
judecatorie. Si cand se disjunge : tot la judecatorie. Competenta
prorogata ramane castigata.

Dar in ipoteza cand sunt mai multe cereri principale: se disjung

si se trimit la instantele competente potriv regulilor aplicabile.

Exceptie: daca sunt mai multe cereri principale intemeiate pe

aceeasi cauza sau pe cauze aflate in stransa legatura:
instanta competenta sa solutioneze se determina tinandu-se seama
de acea pretentie care atrage competenta unei instante de grad mai
inalt. art. 99 alin. 2 NCPC

Exemplu: Actiunea in revendicare a 3 apartamente, de la 3

persoane diferite, dar reclamantul are un singur titlu. Poate fi cazul unei
cladiri preluate de stat, cu 3 niveluri care apoi este vanduta catre 3
cumparatori. Reclamantului ii se un singur titlu apoi. Rezulta ca cele
3 pretentii ale reclamantului sunt intemeiate pe aceeasi cauza. Daca
apartamentele au valori de : 100 000, 200 000, 300 000, nu se cumuleaza,
se merge pe valoarea cea mai mare(300 000, care atrage competenta
unei instante de grad mai inalt => tribunal.

In caz de coparticipare procesuala:

= mai multi reclamanti care formuleaza pretentii impotriva aceluiasi

parat, dar pe baza unor raporturi juridice distincte: valorile nu se
cumuleaza, se detrmina pt fiecare capat in parte. Ramane de vazut
daca se disjunge. Daca sunt in stransa legatura: ar fi sansa sa mearga
la cel mai inalt. art 100 NCPC

Competenta teritoriala
 de drept comun de ordine privata
alternativa de ordine privata
exclusiva de ordine publica

1. Competenta teritoriala de drept comun

Regula: instanta in circumscriptia careia isi are domiciliul sau sediul

paratul, daca legea nu prevede altfel. Rezulta din conceptia ca paratul e
prezumat a fi nevinovat si sa nu fie el cel care avanseaza costuri de
deplasare.

Exceptii :

daca paratul nu are domiciliul cunoscut- va fi competenta

instanta in a carei circumscriptie se afla resedinta sau reprezentanta
lui, iar daca nici acestea nu sunt cunoscute, la instanta la care isi
are domiciliul reclamantul. art. 108 NCPC

In cazul persoanei juridce cu dezmembramite: cererea de

chemare in judecata se poate face fie la sediul principal, fie la
instanta locului unde isi are sediul un dezmembramant, chiar si fara
personalitate juridica, dar pentru obligatii ce urmeaza a fi executate
in acel loc sau care izvorasc din acte incheiate prin reprezentantul
dezmembramantului ori prin fapte savarsite de acesta. - art. 109
NCPC
Alta exceptie : art. 110 NCPC

Art. 110: Cererile ndreptate mpotriva unei entiti fr

personalitate juridic
Cererea de chemare n judecat mpotriva unei asociaii, societi
sau altei entiti fr personalitate juridic, constituit potrivit legii,
se poate introduce la instana competent pentru persoana creia,
potrivit nelegerii dintre membri, i s-a ncredinat conducerea sau
administrarea acesteia. n cazul lipsei unei asemenea persoane,
cererea se va putea introduce la instana competent pentru oricare
dintre membrii entitii respective.

Alte cazuri de competenta alternativa

 In toate cazurile in care legea prevede ca exista o competenta
alternativa, reclamantul e liber sa aleaga oricare dintre instante ,
fara a justifica alegerea si fara sa existe o ierarhie inte ele
art 116 NCPC: Reclamantul are alegerea ntre mai multe
instane deopotriv competente.

Cazuri :

1. Art. 111: Cereri ndreptate mpotriva persoanelor juridice

de drept public

Cererile ndreptate mpotriva statului, autoritilor i

instituiilor centrale sau locale, precum i a altor persoane juridice
de drept public pot fi introduse la instana de la domiciliul sau sediul
reclamantului ori la instana de la sediul prtului.

Art. 112: Pluralitatea de pri

(1) Cererea de chemare n judecat a mai multor pri poate fi

introdus la instana competent pentru oricare dintre acetia; n cazul n
care printre pri sunt i obligai accesoriu, cererea se introduce la
instana competent pentru oricare dintre debitorii principali.
(2) Dac un prt a fost chemat n judecat numai n scopul sesizrii
instanei competente pentru el, oricare dintre pri poate invoca
necompetena la primul termen de judecat la care prile sunt legal
citate n faa primei instane.

Atfel, in cazul coparticiparii procesuale pasive : exista

competenta alternativa: instanta de la domiciliul
oricaruia dintre cei chemati in proc.

Daca unii dintre acestia sunt obligati accesoriu, au

obligatii accesorii, cererea se introduce la instanta
competenta pentru oricare dintre debitorii principali:
unde isi are domiciliul oricare dintre acestia.

Exista si un pericol: sa cheme in judecata o peroana care

nu are legatura cu cauza, numai pentru a atrage
competenta dupa care renunta la judecata fata de acceasta
sau accepta senin :)) sa se admita lipsa calitatii procesuale
pasive a acesteia

In aceasta ipoteza, conform art. 112 alin 2 NCPC, oricare

dintre parati va putea invoca necopetenta instantei.
Aceasta este o sanctiune a abuzului de drept procesual
 3. Competenta alternativa o serie de astfel de cazuri sunt
pevazute de art 113 NCPC

Art. 113: Competena teritorial alternativ

(1) n afar de instanele prevzute la art. 107-112, mai sunt competente:
1. instana domiciliului reclamantului, n cererile privitoare la stabilirea
filiaiei;
2. instana n a crei circumscripie domiciliaz creditorul reclamant, n
cererile referitoare la obligaia de ntreinere,inclusiv cele privind alocaiile
de stat pentru copii;
3. instana locului prevzut n contract pentru executarea, fie chiar n
parte, a obligaiei, n cazul cererilor privind executarea, anularea,
rezoluiunea sau rezilierea unui contract;
4. instana locului unde se afl imobilul, pentru cererile ce izvorsc dintr-
un raport de locaiune a imobilului;
5. instana locului unde se afl imobilul, pentru cererile n prestaie
tabular, n justificare tabular sau n rectificare tabular;
6. instana locului de plecare sau de sosire, pentru cererile ce izvorsc
dintr-un contract de transport;
7. instana locului de plat, n cererile privitoare la obligaiile ce izvorsc
dintr-o cambie, cec, bilet la ordin sau dintr-un alt titlu de valoare;
8. instana domiciliului consumatorului, n cererile avnd ca obiect
executarea, constatarea nulitii absolute, anularea,rezoluiunea,
rezilierea sau denunarea unilateral a contractului ncheiat cu un
profesionist sau n cererile avnd ca obiect repararea pagubelor produse
consumatorilor;
9. instana n a crei circumscripie s-a svrit fapta ilicit sau s-a produs
prejudiciul, pentru cererile privind obligaiile izvorte dintr-o asemenea
fapt.
(2) Cnd prtul exercit n mod statornic, n afara domiciliului su, o
activitate profesional ori o activitate agricol,comercial, industrial sau
altele asemenea, cererea de chemare n judecat se poate introduce i la
instana n circumscripia creia se afl locul activitii respective, pentru
obligaiile patrimoniale nscute sau care urmeaz s se execute n acel
loc.

Toate aceste competente sunt alternative cu instanta de la

domiciliul paratului.

Majoritatea acestor cazuri plaseaza sub caruia i se ofera alternativa

intr-o pozitie de protectie, oarecum. Majoritatea, nu toate.

Spre exemplu la alin. 1 pct 1, in cazul cererilor privitoare la

stabilirea filiatiei: reclamantul poate fi minor s-a prevazut
competenta alternativa pentru protectia lui pentru ca avea o pozitie
dezavantajata.
 La alin.1 pct. 2, in cazul cererilor referitoare la obligatia de
intretinere, inclusiv cele privind alocatiile de stat pentru copii.
Competenta este alternativa intre instanta de la domiciliul
reclamantului si instanta de la domiciliul paratului, atunci cand
minorul este cel care face astfel de cereri. Daca spre exemplu
parintele solicita schimbarea cuantumului obligatiei de intretinere
(debitorul): competenta nu mai este una alternativa => instanta de
la domiciliul paratului.
Cele nu au substratul acesta protectionist sunt cele de la punctele
3, 4, spre exemplu, mai precis in cazul cererilor privind
executarea, anularea, rezolutiunea, sau rezilierea unui
contract si in cazul cererilor ce izvorasc dintr-un raport de
locatiune a imobilului. Aici ratiunea institurii competentei
alternative vizeaza legatura foarte mare a contractului cu un alt loc.
Pentru ipoteza de la punctul 3, exista aceasta competenta
alternativa cand partile contracului aleg acest alt loc, cand
insereaza clauza in acest sens avand ca obiect locul executarii
obligatiei, fie chiar si in parte: Exemplu: in cazul unei promisiuni de
vanzare, cand se spune ca actul promis se va face la notarul x cu
domiciliul in strada Y, orasul X.
De asemenea in ipoteza de la punctul 7 referitoare la cererile
privind obligatiile ce izvorasc dintr-o cambie, cec, bilet la ordin sau
dintr-un alt titlu de valoarea, competnta instantei de la domociliul
paratului este alternativa cu cea a instantei de la locul de plata.Insa,
aceasta prevedere vizeaza locul de plata stabilit de parti.

Competenta teritoriala exclusiva

singura instanta si numai ea este competenta

este guvernata prin norme de ordine publica

Ipoteze

1. Cererile privind drepturi reale imobiliare art. 117

Art. 117: Cererile privitoare la imobile

(1) Cererile privitoare la drepturile reale imobiliare se introduc numai la
instana n a crei circumscripie este situat imobilul.
(2) Cnd imobilul este situat n circumscripiile mai multor instane,
cererea se va face la instana domiciliului sau reedinei prtului, dac
aceasta se afl n vreuna dintre aceste circumscripii, iar n caz contrar, la
oricare dintre instanele n circumscripiile crora se afl imobilul.
(3) Dispoziiile alin. (1) i (2) se aplic, prin asemnare, i n cazul
aciunilor posesorii, aciunilor n grniuire, aciunilor privitoare la
ngrdirile dreptului de proprietate imobiliar, precum i n cazul celor de
mpreal judiciar a unui imobil,cnd indiviziunea nu rezult din
succesiune.

Astfel, instanta competenta este numai instanta de la locul

situarii imobilului.

se aplica si la act posesorii- sunt asimilate actiunilor reale

se aplica si actiunilor in granituire, actiunilor ce vizeaza limite
ale dreptului de proprietate, actiunilor de partaj, daca partajul
nu decurge dintr o succesiune- aici sunt alte reguli.

Daca imobilul se afla in circumscriptia mai multor instante : este

competenta instanta de la domiciliul sau resedinta paratului, daca
aceast instanta se afla in vreuna din circumscrptiile in care se afla si
imobilul.
Aceasta situatie in care imobilul se afla in circumscriptia mai
multor isntante poate fi intalnita, spre exemplu, in cazul in
care imobilul este reprezentat de o padure.
Si Curtea de Apel Bucuresti are o intrare in Sectorul 5 si
o intrare in Sectorul 4, dar textul nu se aplica. Pentru ca CAB
are un cadastru care se afla obligatoriu intr-un singur
sector=> aceste este Sectorul 4.
Articolul se aplica mai ales, in cazul unui partaj, cand
masa paratajabila cuprinde mai multe imobile, aflate in
localitati diferite

2. Ipoteza cererilor privitoare la mostenire: sunt de

competenta instantei de la ultimul domiciuliu al defunctului.
Daca e parataj succesoral care cuprinde si un imobil art. 117
NCPC intra in conflicnt cu art. 118 NCPC => se va aplica art.
118 NCPC pentru ca este un text special.

= > partaj succesoral ce cuprinde si un imobil => instanta de

la ultimul domiciliu al defunctului.

Art. 118: Cererile privitoare la motenire

(1) n materie de motenire, pn la ieirea din indiviziune, sunt de
competena exclusiv a instanei celui din urm domiciliu al defunctului:

1. cererile privitoare la validitatea sau executarea dispoziiilor

testamentare;
2. cererile privitoare la motenire i la sarcinile acesteia, precum i cele
privitoare la preteniile pe care motenitorii le-ar avea unul mpotriva
altuia;
3. cererile legatarilor sau ale creditorilor defunctului mpotriva vreunuia
dintre motenitori sau mpotriva executorului testamentar.

(2) Cererile formulate potrivit alin. (1) care privesc mai multe moteniri
deschise succesiv sunt de competena exclusiv a instanei ultimului
domiciliu al oricruia dintre defunci

Astfel, art. 118 NCPC vizeaza 3 categorii de cererii

1. Cereri referitoare la validitea sau executarea dispozitiilor

testamentare: Exemplu: cerere pentru predarea unui legat, anularea
testamentului

2. Cereri privitoare la mostenire si sarcinile acesteia, precum

si cele privitoare la pretentiile pe care mostenitorii le-ar avea unul
impotriva altuia. Spre exemplu: reductiuni, petitie de ereditate, cheltuieli
de inmormantare, parataj succesoral.

3. Cererile legatarilor sau ale creditorilor defunctului

impotriva vreunuia dintre mostenitori sau impotriva executorului
testamentar. Creditorii isi vor recupera creantele, nu dand in judecata si
urmarind fiecare dintre mostenitori la domiciliul lor, ci ii pot chema pe toti
la instanta de la domiciliul defunctului. E vorba numai de calitatea de
creditor.

Daca un tert revendica un bun care a fost in posesia

defunctului si aceasta posesie e continuata de mostenitorii lui,
se aplica art. 117 NCPC.
Art. 118 alin 1 pct 3- nu are in vedere nici ipoteza in care
mostenitorii au de recuperat creante ale succesiuni, de la
debitori.

Confrom art. 118 alin. 2 cererile care privesc mai multe

moteniri deschise succesiv sunt de competena exclusiv a
instanei ultimului domiciliu al oricruia dintre defunci Exemplu:
moare bunuicul, iar apoi moare si tatal si nepotii trebuie sa dezbata
ambele mosteniri.

3.Cererile privitoare societati art. 119 NCPC

Art. 119: Cereri privitoare la societi

Cererile n materie de societate, pn la sfritul lichidrii sau, dup caz,
pn la radierea societii, sunt de competena exclusiv a instanei n
circumscripia creia societatea i are sediul principal.
 competenta se mentine pana la radierea/ lichidarea societatii
vizeaza cereri prin care societatea da in judecata pe unii
dintre actionari sau cererile in care actionarii dau in judecata
societatea. Nu intra actiunile societatii cu tertii. Intra,
spre exemplu: cereri privitoare la adunari AGA, excluderea
din societate, plata dividendelor, raspunderea
administratorilor.

4. Cererile privitoare la insolventa si concordatul preventiv

art. 120 NCPC

Art. 120: Cereri privitoare la insolven sau concordatul

preventiv
Cererile n materia insolvenei sau concordatului preventiv sunt de
competena exclusiv a tribunalului n a crui circumscripie i are
sediul debitorul.

5. Cereri impotriva consumatorului( cand consumatorul introduce

el competenta alternativa) art. 121 NCPC

Art. 121: Cererile mpotriva unui consumator

Cererile formulate de un profesionist mpotriva unui consumator pot
fi introduse numai la instana domiciliului consumatorului.
Dispoziiile art. 126 alin. (2) rmn aplicabile.

Totusi in aceasta privinta, printr-o conventie, consumatorul poate

accepta mutarea competentei, insa numai dupa nasterea dreptului la
despagubiri: nu prin contract, adcica nu cand se inchieie contractul,
consumatorul este intr-o pozitie dezavantajata, profesionistul i-ar impune
in acest moment.

Dupa ce s-a nascut dreptul la despagubiri, nu se mai afla intr-o

pozitie dezavantajata : poate sa zica ca vrea la instanta de la sediul
profesionistului, spre exemplu daca ea judeca mai multe cauze in materia
lui sau are o jurisprudenta mai favorabila. Daca consumatorul accepta
mutarea competentei printr-o clauza contractuala aceasta este
considerata nescrisa.

Art. 126: Alegerea de competen

(1) Prile pot conveni n scris sau, n cazul litigiilor nscute, i prin
declaraie verbal n faa instanei ca procesele privitoare la bunuri
i la alte drepturi de care acestea pot s dispun s fie judecate de
alte instane dect acelea care, potrivit legii, ar fi competente
 teritorial s le judece, n afar de cazul cnd aceast competen
este exclusiv.

Spre exemplu in materia starii si capacitatii persoanei, nu sunt

pricini cu privire la bunuri- de la ele nu se poate deroga.

! Art 915 NCPC- divort : nu este alternativa competenta. Nu are deschisa

posibilitatea alegerii dintre mai multe instante. Aici se stabileste
competenta din treapta in treapa :

Art. 915 NCPC :

(1) Cererea de divor este de competena judectoriei n

circumscripia creia se afl cea din urm locuin comun a
soilor. Dac soii nu au avut locuin comun sau dac niciunul
dintre soi nu mai locuiete n circumscripia
judectoriei n care se afl cea din urm locuin comun,
judectoria competent este aceea n circumscripia creia i are
locuina prtul, iar cnd prtul nu are locuina n ar i
instanele romne sunt competente internaional, este
competent judectoria n circumscripia creia i are
locuina reclamantul.
(2) Dac nici reclamantul i nici prtul nu au locuina n ar,
prile pot conveni s introduc cererea de divor la orice
judectorie din Romnia. n lipsa unui asemenea acord,
cererea de divor este de competena Judectoriei Sectorului 5 al
municipiului Bucureti.
La seminar: art. 123, 124, 127 NCPC!

Art. 127 NCPC privitor la copetenta facultativa, aere in vedere situati

in care in cercul procesual, fie in calitate de reclamant, fie parat este un
judecator care functioneaza la instanta locului respctiv, care e
competenta. Norma a aparut din ratiunea de a se evita o eventuala
stramutare, recuzare etc.

Art. 127: Competena facultativ

(1) Dac un judector are calitatea de reclamant ntr-o cerere de
competena instanei la care i desfoar activitatea, va sesiza una
dintre instanele judectoreti de acelai grad aflate n circumscripia
oricreia dintre curile de apel nvecinate cu curtea de apel n a crei
circumscripie se afl instana la care i desfoar activitatea.

(2) n cazul n care cererea se introduce mpotriva unui judector care i

desfoar activitatea la instana competent s judece cauza,
reclamantul poate sesiza una dintre instanele judectoreti de acelai
grad aflate n circumscripia oricreia dintre curile de apel nvecinate cu
curtea de apel n a crei circumscripie se afl instana care ar fi fost
competent, potrivit legii.
(3) Dispoziiile alin. (1) i (2) se aplic n mod corespunztor i n cazul
procurorilor, asistenilor judiciari i grefierilor.