Raport Anual CC 2021 Publicare

RAPORT
ANUAL 2021
CUPRINS
CUVÂNT ÎNAINTE.................................................................................................................. 4
1. DESPRE NOI ................................................................................................................... 8
2. CONTEXTUL MACROECONOMIC ................................................................................... 12
3. APLICAREA NORMELOR DE CONCURENȚĂ .................................................................... 17
3.1. Rezultate din domeniul concurenței înregistrate în anul 2021 ................................................................. 17
3.2. Activitatea de prevenire și combatere a licitațiilor trucate ...................................................................... 27
3.3. Platforma avertizorilor de concurență ..................................................................................................... 29
3.4. Combaterea concurenței neloiale ............................................................................................................ 30
3.5. Activitatea în instanță .............................................................................................................................. 33
3.6. Studii de caz ............................................................................................................................................. 36
3.7. Evaluarea impactului intervențiilor Consiliul Concurenței din anul 2021 .................................................. 47
4. AJUTOR DE STAT .......................................................................................................... 50

4.1. Colaborarea cu Comisia Europeană .......................................................................................................... 50
4.2. Schimbări intervenite în domeniul ajutorului de stat ............................................................................... 51
4.3. Cazuri de ajutor de stat finalizate în anul 2021 de Comisia Europeană pentru România .......................... 51
4.4. Monitorizarea ajutoarelor de stat ............................................................................................................ 61
5. ADAPTAREA CADRULUI LEGISLATIV LA REGULILE DE CONCURENȚĂ .............................. 66

6. PROMOVAREA REGULILOR DE CONCURENȚĂ ............................................................... 71
6.1. Protocoale de colaborare ......................................................................................................................... 71
6.2. Conferințe tematice organizate ................................................................................................................ 71
6.3. Comunicare publică ................................................................................................................................. 73
7. CONSILIUL NAȚIONAL DE SUPRAVEGHERE DIN DOMENIUL FEROVIAR .......................... 74

7.1. Gestionarea plângerilor și sesizărilor ....................................................................................................... 74
7.2. Monitorizarea pieței feroviare și studii de caz.......................................................................................... 75
7.3. Activitatea de analiză legislativă .............................................................................................................. 75
7.4. Cooperare națională și internațională ...................................................................................................... 76
8. CONSILIUL DE SUPRAVEGHERE DIN DOMENIUL NAVAL ................................................ 77

8.1. Soluționarea plângerilor și sesizărilor ...................................................................................................... 77
8.2. Avizarea tarifelor ..................................................................................................................................... 78
8.3. Atribuții în calitate de autoritate relevantă .............................................................................................. 79
8.4. Activitatea legislativă ............................................................................................................................... 79
8.5. Cooperarea internă și internațională ....................................................................................................... 80
2
9. ACTIVITATEA INTERNAȚIONALĂ ................................................................................... 81
9.1. ECN și afaceri europene ........................................................................................................................... 81
9.2. Cooperarea la nivel internațional ............................................................................................................. 82
9.3. Proiecte de asistență tehnică și capacitate administrativă ....................................................................... 86
10. ORGANIZAREA CONSILIULUI CONCURENȚEI ............................................................... 87

10.1. Informații cu privire la structura personalului ........................................................................................ 87
10.2. Instruire și dezvoltare organizațională ................................................................................................... 90
10.3. Finanțarea instituției .............................................................................................................................. 92
10.4. Evoluția salariului net, a bugetului instituției și a amenzilor aplicate ..................................................... 93
10.5. Măsuri administrative adoptate la nivelul instituției în contextul pandemiei ........................................ 96
11. PROIECTE MAJORE ..................................................................................................... 98

12. PRIORITĂȚI PENTRU ANUL 2022 ............................................................................... 103
13. ANEXE ..................................................................................................................... 105
Anexa nr. 13.1. Evoluția cadrului legislativ.................................................................................................... 105
Anexa nr. 13.2. Aplicarea regulilor de concurență ........................................................................................ 108
Anexa nr. 13.3. Statistici privind dosarele în instanță ale Consiliului Concurenței ......................................... 113
Anexa nr. 13.4. Indicatori privind activitatea de comunicare ........................................................................ 115
Anexa nr. 13.5. Indicatori privind activitatea Consiliului Național de Supraveghere din Domeniul Feroviar . 116
Anexa nr. 13.6. Indicatori privind activitatea Consiliului de Supraveghere din Domeniul Naval .................... 119
Anexa nr. 13.7. Indicatori privind funcționarea Monitorului Prețurilor ......................................................... 120
Anexa nr. 13.8. Organigrama Consiliului Concurenței ................................................................................... 124
Anexa nr. 13.9. Personalul Consiliului Concurenței ....................................................................................... 125
Raportul anual 2021 a fost elaborat în cadrul Direcției Cercetare și aprobat de Plenul Consiliului
Concurenței în cadrul ședinței din data de 19 aprilie 2022.
3
Cuvânt înainte
Anul 2021 a fost unul cu activitate intensă și rezultate pe
măsură, un an în care ne-am îndeplinit obiectivele propuse
și în care am avut un rol activ în procesul de reașezare a
piețelor, într-un context economic aflat în continuă
dinamică.
Ne-am concentrat atenția asupra finalizării unor cazuri
complexe, în domenii prioritare (farmaceutic, transporturi,
energie). Astfel, în urma celor 11 investigații de încălcare
finalizate, am aplicat sancțiuni de peste 40o milioane lei,
preponderent pentru înțelegeri de tip cartel.
Jumătate din investigațiile finalizate cu aplicarea de
amenzi au fost cazuri în care părțile sancționate, toate sau o parte din ele, au recunoscut
săvârșirea faptelor anticoncurențiale.
Valoarea amenzilor aplicate situează anul 2021 pe locul 3 în clasamentul amenzilor anuale
aplicate de Consiliul Concurenței de la înființare și reprezintă, în același timp, de aproximativ 7
ori bugetul de anul trecut al instituției din fonduri publice.
În cazul investigației finalizate în domeniul farmaceutic, am sancționat cinci întreprinderi
furnizoare de imunoglobuline și alte medicamente derivate din plasma umană, precum și
asociația reprezentativă, PPTA, cu amenzi în valoare totală de peste 350 milioane lei.
Comportamentul anticoncurențial a constat în adoptarea, cu ajutorul asociației, a unei strategii
coordonate, manifestată prin limitarea severă a cantităților de produse de imunoglobulină puse
pe piață și motivată din punct de vedere comercial de obținerea unor profituri mai mari.
O altă investigație finalizată, în care asociația reprezentativă a jucat un rol important în
facilitarea înțelegerii anticoncurențiale, este cea privind cartelul pe piața ouălor de consum,
investigație declanșată pe fondul creșterilor de preț înregistrate la sfârșitul anului 2017. În urma
analizei, am constatat că cinci întreprinderi și-au coordonat politicile comerciale referitoare la
livrările de produse pe piață, cu scopul de a crește artificial prețurile produselor. În acest caz, am
aplicat amenzi totale în valoare de 13.471.039 lei.
Un caz interesant din perspectiva abordării instituției cu privire la participarea în comun la
licitații este cel privind anumite proceduri de achiziție publică organizate de Complexul Energetic
Oltenia SA și Centrala Electrică de Termoficare Govora SA, caz finalizat cu sancționarea a 6
întreprinderi concurente care au participat cu ofertă comună, deși îndeplineau condițiile de
participare pentru a depune oferte individuale sau în asocieri formate din mai puțini membri.
Statuăm, astfel, faptul că o asociere de întreprinderi concurente, fiecare dintre acestea având
4
capacitatea de a depune oferte în mod individual, este susceptibilă de încălcarea regulilor de
concurență, atunci când oferta în comun depusă de asociere nu aduce un plus de eficiență.
În ceea ce privește intervențiile din sfera abuzului de poziție dominantă, în 2021, putem
menționa zona de energie electrică și gaze naturale. Pe zona de energie electrică, am finalizat,
cu angajamente, investigația privind posibila practică anticoncurențială constând într-un
comportament de ofertare prin care Hidroelectrica a limitat cantitatea de energie
comercializată pe unele segmente de piață, în scopul realizării unor vânzări la prețuri
semnificativ mai ridicate pe Piața de Echilibrare. În ceea ce privește zona de gaze, abuzul analizat
a vizat crearea, de către Delgaz Grid SA, societate membră a grupului E.ON, a unor condiții
discriminatorii pentru întreprinderile prezente pe această piață față de una dintre societățile
grupului.
În același timp, numărul de investigații privind posibila încălcare a legislației de concurență
declanșate în anul 2021 a crescut cu 23% față de anul anterior. Vorbim despre 16 astfel de
demersuri, din care 6 vizează practici de abuz de poziție dominantă. Merită menționată aici
declanșarea, de către instituție, a primului caz de no poach agreement, respectiv o înțelegere de
a nu atrage personal al altor întreprinderi. Piața vizată este, în acest caz, cea a forței de muncă
calificată/specializată asociată activităților de producție de autovehicule și componente pentru
autovehicule din România.
În ceea ce privește concentrările economice autorizate anul trecut, vorbim despre un număr
record, respectiv 81 de astfel de operațiuni, cele mai multe din ultimii 15 ani. Dintre acestea,
una a fost autorizată în urma acceptării de angajamente, astfel încât să fie evitată afectarea
concurenței pe piață (preluarea Foodpanda de către Glovoappro).
Anul 2021 a fost un an în care a fost înregistrată o revenire susținută la nivelul economiei, în
ansamblu. Prin prisma atribuțiilor noastre pe zona de ajutor de stat, am fost implicați în
elaborarea și implementarea la nivel european a măsurilor pentru sprijinirea sectoarelor
economice afectate de pandemie, printr-o colaborare susținută cu Comisia Europeană și
autoritățile implicate.
Revenirea economică, susținută de măsurile de sprijin fără precedent, nu a fost însă una lipsită
de provocări. Vulnerabilitățile preexistente, reașezarea piețelor și efectele pe lanțurile de
producție și aprovizionare, la care s-au adăugat și alte sincope la nivelul fluxurilor comerciale, s-
au reflectat într-o dinamică a prețurilor bunurilor de consum și a tarifelor serviciilor fără
precedent.
Aceste evoluții au creat, în același timp, o vulnerabilitate a politicilor publice la măsuri populiste,
o tendință de a veni cu soluții aparent simple, dar care pot avea un impact nociv asupra
mecanismelor pieței. Obiectivul nostru, la acest nivel, a fost acela de a pleda pentru demersuri
care să țină cont de rolul piețelor pe termen mediu și lung, de a monitoriza activitatea
întreprinderilor și de a nu le permite să profite de un anumit context pentru a crește prețurile
5
peste ceea ce este considerat normal în noile circumstanțe, prin angajarea în practici
anticoncurențiale. Instrumentele pe care le folosim în acest sens sunt variate – analize specifice
facilitate de prețurile disponibile pe Monitorul Prețurilor, studii și investigații sectoriale,
investigații de încălcare etc.
Pentru anul 2022, ne propunem finalizarea unor investigații în domenii importante precum:
materiale de construcții, produse medicale, asigurări, auto etc. Vorbim despre cazuri precum cel
privind posibila înțelegere anticoncurențială de pe piața asigurărilor de aviație, în care Consiliul
Concurenței a fost asistat de Autoritatea de Concurență și Piețe din Marea Britanie sau despre
cel care vizează posibile înțelegeri între întreprinderi active în sectorul serviciilor de întreținere și
reparare a autovehiculelor asigurate.
Ne vom concentra, bineînțeles, eforturile pe cele două direcții considerate de referință pentru
evoluția economică, în ansamblu, pe termen mediu și lung: digitalizarea și transformarea verde.
Aceștia sunt pilonii pe care se construiește revenirea la nivelul Uniunii Europene și care au,
implicit, impact și asupra ariilor noastre de competență.
Pe zona de digital, colaborăm cu instituțiile europene pentru pregătirea noii legislații. Am preluat
deja atribuții pe zona de Platform to business, iar acum suntem în discuții în ceea ce privește
Digital Services Act, Digital Markets Act și Data Act. În același timp, ne concentrăm eforturile și
pe zona de cunoaștere a domeniului și, acolo unde este cazul, pe intervenție.
În ceea ce privește tranziția energetică, rolul ajutorului de stat va fi unul foarte important, date
fiind fondurile noi de mari dimensiuni dedicate acestei transformări.
În același timp, nu pierdem din perspectivă sectoarele în care am avut și până acum o activitate
intensă, menită să contribuie la buna funcționare, la oferirea de bunuri și servicii de calitate,
cum este zona serviciilor financiare.
Vom fi, în mod deosebit, atenți și la zona de licitații publice, în condițiile în care vorbim de fonduri
suplimentare semnificative ce vor fi derulate în perioada următoare prin proceduri de licitații,
pentru realizarea măsurilor economice angajate de stat. Beneficiem aici de instrumente noi de
monitorizare, ca urmare a finalizării amplului proiect Big Data al Consiliului Concurenței, prin
intermediul căruia putem accesa și analiza volume mari de date din surse variate.
Preconizăm că activitatea noastră în domeniul ajutorului de stat va fi una intensă și anul acesta,
prin acordarea de consultanță și asistență tehnică de specialitate pentru asigurarea
conformității măsurilor prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență cu regulile în
materie, prin pregătirea documentelor programatice aferente exercițiului financiar multianual
2021-2027 și a măsurilor de sprijin finanțate din alte instrumente europene (precum Fondul
pentru Modernizare, Fondul pentru o Tranziție Justă sau Rezerva de ajustare Brexit), ca urmare
a implementării altor măsuri din programul de guvernare care pot avea incidență în domeniul
ajutorului de stat și a altor măsuri aflate pe agenda României (măsuri în contextul crizei
energetice, măsuri pentru facilitarea accesului întreprinderilor la finanțare etc.).
6
Ne vom concentra, de asemenea, pe facilitarea soluționării cazurilor de impact aflate în analiza
Comisiei Europene (înființarea Băncii Naționale de Dezvoltare, cazurile TAROM, BlueAir, CFR
Marfă, Compania Națională a Uraniului și Complexul Energetic Hunedoara), dar și pe abordarea
unor cazuri complexe noi (Aeroportul Brașov, schema privind exceptarea marilor consumatori
de la plata CO2 și proiectele de investiții în domeniul energiei nucleare).
La nivel legislativ, prioritățile pentru anul 2022 sunt reprezentate de adoptarea în legislația
națională a măsurilor necesare aplicării Regulamentului european de stabilire a unui cadru
pentru examinarea investițiilor străine directe în Uniunea Europeană, de transpunerea Directivei
ECN+ și a Directivei privind practicile comerciale neloiale dintre companii în cadrul lanțului de
aprovizionare agricol și alimentar, de modificarea Legea concurenței neloiale – unde se remarcă
intenția noastră de a include, în sfera practicilor de concurență neloială, și exploatarea poziției
superioare de negociere, precum și de finalizarea legislației privind asigurările auto obligatorii.
În plan internațional, în contextul adoptării de către Consiliul OCDE a deciziei de a deschide
negocierile de aderare a României la această organizație, vom depune toate eforturile necesare
pentru ca acest proces să fie unul de succes.
Închei prin a-mi exprima convingerea fermă că, în perioade dificile din punct de vedere economic
sau marcate de incertitudine, cum este cea pe care o traversăm în prezent, politica de
concurență are un rol stabilizator, de pilon pentru construirea unor planuri de perspectivă.
Experiența acumulată în gestionarea evenimentelor economice dificile recente (generate de
pandemie sau de criza financiară) ne arată că alinierea măsurilor de răspuns la principiile
concurențiale fundamentale a reprezentat abordarea corectă în gestionarea efectelor
economice negative.
Bogdan M. Chirițoiu
Președintele Consiliului Concurenței
7
1. Despre noi
Consiliul Concurenței este o autoritate administrativă autonomă, învestită în acest scop de
Legea concurenței1. Obiectivul Legii concurenței este de a proteja, menține și stimula
concurența și un mediu concurențial normal, în vederea promovării intereselor
consumatorilor.
MISIUNEA CONSILIULUI CONCURENȚEI

este de a face ca piețele să funcționeze mai bine, prin protejarea consumatorilor de practicile
ce pot distorsiona funcționarea optimală a piețelor.
VIZIUNEA CONSILIULUI CONCURENȚEI

este ca activitatea instituției să contribuie la dezvoltarea unei economii eficiente și dinamice,
întemeiate pe recunoașterea și respectarea valorilor și reglementărilor legale din domeniul
concurenței, ca factor de progres, dezvoltare durabilă și bunăstare.
VALORILE CONSILIULUI CONCURENȚEI
• Independență
Poziția independentă a Consiliului Concurenței este dată de statutul său de autoritate administrativă
autonomă, reglementat prin Legea concurenței. Independența organizațională înseamnă, pe de o parte,
capacitatea de a avea atitudini critice și de a emite judecăți independente în timp ce, pe de altă parte,
menține o relație deschisă și constructivă cu instituțiile administrației publice, reglementatori și mediul
de afaceri.
• Integritate
Consiliul Concurenței se angajează să acționeze în mod corect, transparent și responsabil în
implementarea politicii de concurență în România.
• Profesionalism
Consiliul Concurenței va promova o cultură instituțională și o imagine publică care să respecte principiile
eticii și competenței profesionale, eficienței și eficacității.
• Imparțialitate
Consiliul Concurenței se angajează să trateze toți actorii din piață în mod echitabil, fără discriminare.
• Muncă în echipă
Consiliul Concurenței va promova o abordare participativă, implicând tot personalul și toate nivelele
decizionale în derularea activităților sale.
• Inovare și creativitate
Consiliul Concurenței promovează inovația și stimulează creativitatea în activitatea pe care o derulează.
1
Legea concurenței nr. 21/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
8
Autoritatea națională de concurență pune în aplicare și asigură respectarea prevederilor
naționale2 și comunitare3 în domeniul concurenței.
În același timp, Consiliul Concurenței are rolul de autoritate națională de contact în raporturile
dintre Comisia Europeană și autoritățile și instituțiile publice, alți furnizori de ajutor de stat și
beneficiarii de ajutor de stat, implicați în procedurile din domeniul ajutorului de stat4.
Începând cu anul 2011, Consiliul Concurenței administrează și Legea privind combaterea
concurenței neloiale5.
Din același an, în cadrul Consiliului Concurenței, funcționează Consiliul Național de
Supraveghere din domeniul Feroviar6.
La sfârșitul anului 2017, în cadrul Consiliului Concurenței a fost înființat Consiliul de
Supraveghere din domeniul Naval7.
În anul 2019, Consiliul Concurenței și Ministerul Economiei au fost desemnați8 corespondenți
naționali responsabili privind schimbul de informații între statele membre UE și între statele
membre UE și Comisia Europeană privind protecția know-how-ului și a secretelor comerciale
împotriva dobândirii, utilizării și divulgării ilegale a acestora.
Începând cu anul 20219, Consiliul Concurenței este autoritatea responsabilă cu aplicarea
legislației europene privind promovarea echității și a transparenței pentru întreprinderile
utilizatoare de servicii de intermediere online10.
De asemenea, autoritatea română de concurență va avea competențe în aplicarea legislației
europene privind examinarea investițiilor străine directe11, precum și a celei referitoare la
2
Prevăzute în Legea concurenței.
3
Art. 101 și 102 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.
4
Conform Legii concurenței și Ordonanței de urgență a Guvernului privind procedurile naționale în domeniul
ajutorului de stat, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996, aprobată cu
modificări prin Legea 20/2015, cu modificările și completările ulterioare.
5
Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurenței neloiale, cu modificările și completările ulterioare.
6
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2011 privind unele măsuri pentru organizarea și funcționarea
Consiliului de Supraveghere, aprobată cu modificări prin Legea nr. 188/2012.
7
Conform Legii nr. 235/2017 privind modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 22/1999 privind
administrarea porturilor și a căilor navigabile, utilizarea infrastructurii de transport naval aparținând domeniului
public, precum și desfășurarea activităților de transport naval în porturi și pe căile navigabile interioare.
8
Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 25/2019 privind protecția know-how-ului și a informațiilor de afaceri
nedivulgate care constituie secrete comerciale împotriva dobândirii, utilizării și divulgării ilegale, precum și pentru
modificarea și completarea unor acte normative.
9
Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/3021 privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului
(UE) 2019/1150 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 iunie 2019 privind promovarea echității şi a
transparenței pentru întreprinderile utilizatoare de servicii de intermediere online, precum și pentru modificarea
şi completarea Legii concurenței nr. 21/1996.
10
Regulamentul (UE) 2019/1150 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind promovarea
echității şi a transparenței pentru întreprinderile utilizatoare de servicii de intermediere online.
11
Regulamentul (UE) 2019/452 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 martie 2019 de stabilire a unui
cadru pentru examinarea investițiilor străine directe în Uniune.
9
practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și
alimentar12.
Informații detaliate privind evoluția cadrului legislativ în anul 2021 se regăsesc în Anexa nr.
13.1.
Plenul Consiliului Concurenței este numit de către Președintele României, la propunerea
Colegiului Consultativ13, cu avizul Guvernului și după audierea candidaților în comisiile de
specialitate ale Parlamentului. Membrii Plenului Consiliului Concurenței nu reprezintă
autoritatea care i-a numit și sunt independenți în luarea deciziilor.
12
Directiva (UE) 2019/633 a Parlamentului European şi a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind practicile
comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol şi alimentar.
13
Colegiul Consultativ reprezintă un organism nepermanent, format din reprezentanți ai mediului universitar de
concurență, ai mediului de afaceri și ai asociațiilor de protecție a consumatorilor sau din alte persoane cu
prestigiu din domeniul economic, juridic sau al concurenței.
10
În prezent, componența Plenului Consiliului Concurenței este următoarea:
Bogdan M. CHIRIȚOIU
Președinte
Doctor în economie, lector asociat în cadrul Universității București, absolvent al cursurilor de master ale
London School of Economics and Political Science și ale Central European University din Budapesta.
Președintele Consiliului Concurenței a deținut funcția de consilier de stat în cadrul Administrației
Prezidențiale, Departamentele de "Planificare și Analiză Politică" și "Politici Economice și Sociale". A fost
consultant pe politici sociale la Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Umană București, precum și
consultant al Guvernului României pentru integrare europeană la Institutul European.
Elena D. KLEININGER
Vicepreședinte
Licențiată în inginerie și drept, absolventă a cursurilor de master cu specializarea Drept Social European ale
Universității Ecologice București, Facultatea de Drept, Management și Marketing ale Academiei de Studii
Economice București, Facultatea de Comerț, precum și Proprietate Intelectuală pentru Susținerea Inovării
IMM, la Munchen, a fost Șef al Protocolului și Șef al Cancelariei Președinției României, Coordonator al
Departamentului de Strategie din cadrul Oficiului Național pentru Invenții și Mărci și Membru al Directoratului
Fondului Român pentru Contragarantare și Director Executiv al Junior Achievement of Romania.
Dan V. PASCU
Vicepreședinte
Licenţiat în drept. Doctor în ştiinţe juridice al Facultăţii de Drept a Universităţii din Tübingen/Germania.
Avocat în cadrul Baroului Bucureşti (cu activitatea suspendată din luna iulie 2021).
Dan N. IONESCU
Consilier de concurență
Licențiat în economie, a fost deputat, Șef al Oficiului Concurenței (funcție asimilată celei de secretar de stat) și
Director în cadrul Ministerului Finanțelor Publice - Serviciul pentru prețuri și protecția concurenței.
László I. GYERKÓ
A fost Vicepreședinte al Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului și senator. Este licențiat în drept și
economie, are un master în dreptul afacerilor și este absolvent al Universității Naționale de Apărare.
Cosmin T. BELACURENCU
Licențiat în economie, a fost inspector de concurență și Director al Direcției Ajutor de Stat din cadrul Consiliului
Concurenței. A urmat un stagiu la Comisia Europeană, Direcția Generală de Concurență.
Dragoș C. VASILE
Doctor în economie, a ocupat funcția de Consilier de concurență în primul Plen al Consiliului Concurenței. Este
conferențiar universitar, introducând două cursuri privind teoria și practica concurenței.
11
2. Contextul macroeconomic
Pe parcursul anului 2021, evoluția economiei globale a fost marcată de un proces de revenire
în urma recesiunii provocate de pandemie, fiind însă îngreunată de răspândirea variantei
Delta, ce a condus la noi riscuri pentru sănătatea publică și a împiedicat revenirea completă la
normalitate. De asemenea, turbulențele de la nivelul lanțurilor globale de aprovizionare au
continuat pe parcursul anului 2021, alimentând presiunile inflaționiste în multe țări și,
totodată, determinând Produsul Intern Brut global să evolueze sub valorile prognozate de
instituțiile financiare internaționale. O parte dintre aceste turbulențe pot fi explicate de
răspândirea focarelor pandemice și de fenomenele meteorologice extreme, factori ce au
condus la lipsa unor inputuri cheie și au redus producția în mai multe țări.
Dificultățile de aprovizionare, alături de eliberarea cererii reprimate în timpul pandemiei și de
revenirea prețurilor mărfurilor, au determinat o creștere rapidă a prețurilor bunurilor de
consum atât în economiile dezvoltate, cât și în multe economii emergente sau în curs de
dezvoltare. Mai mult decât atât, perturbările lanțurilor de producție și presiunile inflaționiste
ar putea fi exacerbate de conflictul militar din Ucraina, fiind susceptibile efecte negative pe
piața agricolă și cea energetică.
FIGURA 2.1. EVOLUȚIA ACTIVITĂȚII ECONOMICE (PIB, MODIFICAREA PROCENTUALĂ FAȚĂ
DE ANUL ANTERIOR)
10%
8%
6%
4%
2%
0%
-2%
-4%
-6%
-8%
-10%
PIB global Economiile Statele Zona Euro Japonia Regatul Unit Economii China India Economiile
avansate Unite ale emergente emergente
Americii și în curs de din Europa
dezvoltare
2020 2021e 2022p 2023p
Sursa datelor: World Economic Outlook, Aprilie 2022, Fondul Monetar Internațional
12
Pandemia a produs, în ultimii doi ani, un șoc ce a afectat semnificativ piețele de mărfuri și a
declanșat o volatilitate crescută a cotațiilor materiilor prime. În prima jumătate a anului 2020,
prețurile la energie au scăzut cu aproape 60% (în special în ceea ce privește cotațiile barilului
de petrol, ca urmare a reducerii drastice a mobilității populației și scăderii cererii din partea
agenților industriali), în timp ce prețurile metalelor și alimentelor au scăzut cu 15%, respectiv
10%. Din această perspectivă, pandemia a reprezentat un șoc economic cu impact atât asupra
cererii, cât și asupra ofertei de mărfuri. Însă, pe măsură ce economia globală a revenit pe un
trend de creștere, prețurile la principalele materii prime au revenit la un nivel comparabil
perioadei pre-pandemice.
Prețurile la energie au fost mai mari în medie cu 80% în 2021 față de anul anterior și se
așteaptă să rămână ridicate în 2022, adăugându-se astfel celorlalte presiuni inflaționiste
globale și având potențialul de a reduce perspectivele de creștere economică în țările
importatoare de energie. Conform estimărilor Băncii Mondiale14, prețurile la energie vor
începe să scadă în a doua jumătate a anului 2022, pe măsură ce constrângerile de
aprovizionare se vor diminua, iar oferta se va îmbunătăți.
FIGURA 2.2. EVOLUȚIA PREȚURILOR LA MATERII PRIME LA NIVEL GLOBAL
250 100 250 140

90 120
200 80 200
70 100
150 60 150 80
50
100 40 100 60
30 40
50 20 50
20
10
0 0 0 0
1 4 7 10 1 4 7 10 1 4 7 10 1 1 4 7 10 1 4 7 10 1 4 7 10 1
2019 2020 2021 2022 2019 2020 2021 2022
Gaze naturale (200=100, axa st.) Fertilizatori (2010=100, axa st.)
Cotație petrol ($/baril, axa dr.) Bunurile agricole (2010=100, axa dr.)
Sursa datelor: Banca Mondială

Evoluția prețurilor la energie prezintă o influență semnificativă și asupra cotațiilor altor materii
prime. Cantitatea produsă de îngrășăminte a fost redusă din cauza prețurilor mai mari ale
gazelor naturale și ale cărbunelui, iar majorarea prețurilor la îngrășăminte a determinat
creșterea costurilor pentru culturile alimentare-cheie. De asemenea, producția unor metale,
cum ar fi aluminiul și zincul, a fost redusă și din cauza costurilor ridicate ale energiei.
În ceea ce privește prețurile la metale, se preconizează că acestea vor scădea cu 5% în anul
curent după producția ridicată din 2021. De asemenea, după o creștere de 22% în 2021,
14
Banca Mondială, Commodity Markets Outlook forecasts, octombrie 2020.
13
experții Băncii Mondiale prognozează că prețurile la mărfurile agricole vor scădea modest în
2022.
Evoluția la nivel global a cotațiilor materiilor prime reprezintă un factor determinant în ceea
ce privește nivelul inflației, evoluția fluctuantă a acestora fiind una dintre sursele primare ale
creșterii prețurilor din România în 2021, alături de evoluția favorabilă a cererii și tendința
întreprinderilor de a recupera pierderile acumulate de la începutul crizei. Prețurile producției
industriale s-au majorat cu 43% în ianuarie 2022 în România, față de aceeași lună a anului
trecut, și cu 8,6% față de luna decembrie 2021, conform datelor publicate de Institutul
Național de Statistică. La nivelul pieței interne, indicele prețurilor producției industriale a
înregistrat un salt de 57,2% în comparație cu luna ianuarie a anului trecut, respectiv de 18,4%
în ceea ce privește piața externă.
Pe secțiuni de activitate, în ianuarie 2022 față de ianuarie 2021, cele mai importante creșteri
ale prețurilor producției industriale au fost consemnate în sectorul energetic (creștere cu
145,8% a prețurilor producției industriale) și în industria extractivă (134,1%). Aceste evoluții
au avut impact și asupra industriei prelucrătoare (19,9%) și în ceea ce privește alte utilități
(distribuția apei, salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare) ale căror
tarife/prețuri de producție au crescut cu 12,2%.
FIGURA 2.3. EVOLUȚIA LUNARĂ A PREȚURILOR INDUSTRIALE ȘI A PREȚURILOR BUNURILOR
DE CONSUM
70%
corespunzătoare din anul precedent
60%
modificarea față de luna
50%
40%
30%
20%
10%
0%
-10%
Ian
Ian
Ian
Sep
Ian
Ian
Ian
Mar
Mai
Sep
Mai
Sep
Mar
Mai
Sep
Sep
Noi
Mar
Noi
Nov
Mar
Mai
Nov
Mar
Mai
Nov
Iul
Iul
Iul
Iul
Iul
2017 2018 2019 2020 2021 2022
Total Piața internă Piața externă Indicele prețurilor de consum
Sursa datelor: INS

Aceste evoluții tind să afecteze atât puterea de cumpărare a consumatorilor, prin prisma
transferării creșterii costurilor de producție în prețul produselor de la raft, cât și evoluția
economiei în ansamblu. Datele provizorii publicate de Institutul Național de Statistică cu
privire la evoluția economiei românești pe parcursul anului 2021 indică o creștere a Produsului
Intern Brut sub valorile prognozate de instituțiile financiare internaționale: 5,9% în anul 2021,
14
față de 2020, pe seria brută (față de 7%, cât estimau Comisia Europeană și Fondul Monetar
Internaționale în prognozele de toamnă).
FIGURA 2.4. EVOLUȚIA PIB TRIMESTRIAL ÎN ROMÂNIA (2010=100)
220
215
210
205
200
195
190
185
180
175
170
T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4
2016 2017 2028 2019 2020 2021
Sursa datelor: INS

Pentru anul 2022, se așteaptă ca avansul economic să rămână robust, la aproximativ 5,1%,
fiind stimulat de consumul intern și de investițiile finanțate prin intermediul PNRR. În ceea ce
privește inflația, se estimează că indicele armonizat al prețurilor de consum mediu anual va
rămâne în jurul valorii de 4% în 2022, în mare parte din cauza evoluției prețurilor la gaze,
energie, petrol și alimente, urmând ca acest indicator să scadă la 2,9% în 2023, pe măsură ce
șocurile pe latura ofertei se vor disipa treptat.
În privința celorlalți indicatori macroeconomici, se așteaptă o reducere a șomajului și a
deficitelor gemene (soldul bugetar și soldul contului curent) în următorii doi ani, însă cu costul
creșterii datoriei publice la cel mai ridicat nivel din istoria recentă a României.
FIGURA 2.5. PROGNOZA PRINCIPALILOR INDICATORI MACROECONOMICI ÎN ROMÂNIA
-3,9%
7,0%
Creșterea economică (de la un an la altul) 5,1%
5,2%
2,3%
4,0%
Inflația (de la un an la altul) 4,0%
2,8%
5,0%
5,0%
Rata șomajului (%) 4,8%
4,5%
-9,4%
-8,0%
Soldul bugetar (% din PIB) -6,9%
-6,3%
-5,5%
-6,5%
Balanța contului curent (% din PIB) -6,3%
-6,1%
47,4%
49,3%
Datoria publică (% din PIB) 51,8%
53,2%
2020 2021 2022 2023
Sursa datelor: Direcția Generală Afaceri Economice și Financiare, Comisia Europeană
15
În ceea ce privește economia europeană, aceasta se redresează în urma recesiunii provocate
de pandemie mai rapid decât se preconizase. În pofida perioadei dificile, sunt așteptări ca
economia UE să continue să se extindă în perioada analizată, atingând o rată de creștere de
5% în 2021, de 4% în 2022 și de 2,8% în 2023, fiind susținută în special de cererea internă.
Se așteaptă ca ameliorarea situației pe piețele forței de muncă și scăderea preconizată a
economisirii să contribuie la un ritm susținut al cheltuielilor din partea consumatorilor
europeni. Punerea în aplicare a Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR) a început, de
asemenea, să joace un rol important în stimularea investițiilor private și publice. Această
prognoză de creștere depinde însă în mare măsură de trei factori: (1) evoluția pandemiei de
COVID-19; (2) modul în care vor fi gestionate blocajele și întreruperile la nivelul aprovizionării
globale ce afectează activitatea economică; (3) impactul conflictului din Ucraina asupra
piețelor și producției.
FIGURA 2.6. PROGNOZE PRIVIND RATA DE CREȘTERE ECONOMICĂ ÎN 2022 A UNIUNII
EUROPENE
7%
6%
5%
4,2% 4,0%
4%
3%
2%
1%
0%
Portugalia
Polonia
Luxemburg
Austria
România
Cipru
Olanda
Danemarca
Belgia
Slovacia
Grecia
Franţa
Lituania
Irlanda
Croaţia
Cehia
Suedia
Zona Euro
Slovenia
Bulgaria
Malta
Germania
Finlanda
Ungaria
Letonia
Italia
Estonia
Spania
SM UE27
Sursa datelor: Direcția Generală Afaceri Economice și Financiare, Economic Forecast - Winter
2022, Comisia Europeană
În ceea ce privește evoluția prețurilor bunurilor de consum la nivel european, după mai mulți
ani cu un nivel scăzut al inflației, reluarea puternică a activității economice în UE a fost însoțită
de o creștere a prețurilor care a depășit previziunile. Această creștere puternică a inflației este
determinată, în principal, de creșterea prețurilor la energie, dar ea pare să fie legată și de un
set amplu de ajustări economice ulterioare pandemiei, sugerând că nivelurile ridicate actuale
sunt în mare măsură tranzitorii. La nivelul UE, se preconizează că inflația va atinge 2,6% în
2021, 2,5% în 2022 și 1,6% în 2023.
16
3. Aplicarea normelor de concurență
3.1. Rezultate din domeniul concurenței înregistrate în anul 2021
În anul 2021, au fost declanșate cele mai multe investigații din ultimii 3 ani, în ciuda contextului
nefavorabil reprezentat de pandemia SARS-CoV-2. Asemenea celorlalți ani, cele mai multe
dintre investigații au fost inițiate din oficiu (14 investigații declanșate din oficiu față de 2 în
urma unor plângeri).
FIGURA 3.1.1. NUMĂR DE INVESTIGAȚII DECLANȘATE, ÎN FUNCȚIE DE PRACTICA
ANTICONCURENȚIALĂ VIZATĂ, 2010-2021
30
Obiect multiplu
25
2 Acţiuni anticoncurenţiale ale
2 administraţiei publice
20 2
1 1 Concentrări economice nenotificate
2 5 2
3
15 2 1
1 1
2 5 1 Abuz de poziţie dominantă
1 2 2
10 7 2 2 3 6
10 3 2 1
1 1
1 1 2 1 3
1 1 3 Înţelegere verticală
1 2 3 1 4
5 11 10 1
8 9 3 1
6 7 6
5 4 5 4 Înţelegere orizontală
3
0
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Din cele 16 investigații inițiate în anul 2021, cele mai multe vizează posibile abuzuri de poziție
dominantă și înțelegeri anticoncurențiale (pe orizontală sau pe verticală).
FIGURA 3.1.2. STRUCTURA INVESTIGAȚIILOR DECLANȘATE ÎN ANUL 2021, ÎN FUNCȚIE DE

PRACTICA ANTICONCURENȚIALĂ VIZATĂ (%)
Înţelegere orizontală
6%
6%
25% Înţelegere verticală
Abuz de poziţie dominantă
38% Acţiuni anticoncurenţiale ale

administraţiei publice
25%
Obiect multiplu
17
Din perspectiva legislației de concurență vizată de investigațiile inițiate în anul 2021, 56%
dintre acestea privesc posibila încălcare a normelor naționale și comunitare de concurență,
restul având în vedere doar legislația autohtonă în domeniu.
Dintre piețele importante vizate de noile investigații, menționăm: lucrări de construcții,
produse electronice și IT&C, comercializare de medicamente, distribuție și furnizare de
energie electrică, servicii de întreținere și reparare a autovehiculelor. În anul 2021, Consiliul
Concurenței a declanșat, în premieră, o investigație pe piața forței de muncă, respectiv cea
calificată/specializată din domeniul producției de autovehicule și/sau altor activități conexe
(e.g. componente și sisteme pentru autovehicule, testare, proiectare).
FIGURA 3.1.3. NUMĂR DE INVESTIGAȚII FINALIZATE, ÎN FUNCȚIE DE PRACTICA

ANTICONCURENȚIALĂ VIZATĂ, 2010-2021
30
Obiect multiplu
25
2
1 Acţiuni anticoncurenţiale ale
1
20 1 1 3 administraţiei publice
1 2
1 3 1 1
2 2 2 Concentrări economice nenotificate
15 1 1
3 6 2 1 4
5 3 2
2 3 12 1
14 1 2 1 1 Abuz de poziţie dominantă
10 2 5 1 1
4 4 3 3
6 4 7
1 2 1 Înţelegere verticală
5 11
9 8
6 7 6 6 6
5 4 5 4
0 Înţelegere orizontală
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Au fost finalizate 11 investigații, majoritatea vizând înțelegeri orizontale, practică ce este

considerată drept una dintre cele mai nocive pentru mediul concurențial.
FIGURA 3.1.4. STRUCTURA INVESTIGAȚIILOR FINALIZATE ÎN ANUL 2021, ÎN FUNCȚIE DE

PRACTICA ANTICONCURENȚIALĂ VIZATĂ (%)
9% Înţelegere orizontală
Înţelegere verticală
27%
55% Abuz de poziţie dominantă
Acţiuni anticoncurenţiale ale

9% administraţiei publice
Investigațiile finalizate vizează domenii cheie, precum: servicii financiare, medicamente sau
energie.
18
FIGURA 3.1.5. INVESTIGAȚII FINALIZATE ÎN 2021, ÎN FUNCȚIE DE LEGISLAȚIA INCIDENTĂ (%
DIN TOTAL)
36%
națională
națională și comunitară
64%
În anul 2021, investigațiile finalizate ce au presupus încălcări ale reglementărilor naționale și

comunitare de concurență au fost majoritare în comparație cu cele privind doar normele
naționale din domeniu (raportul fiind de 64% la 36% între cele două).
FIGURA 3.1.6. DURATA INVESTIGAȚIILOR FINALIZATE PRIVIND POSIBILA ÎNCĂLCARE A

LEGISLAȚIEI DE CONCURENȚĂ, 2015-2021
6,00
5,00
5,00 4,39
4,89
4,00 4,47
3,30
2,80 2,80 2,70
3,00 2,40
2,60 2,70 2,76

2,00 2,50
2,30
1,00
0,00
2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021
medie mediană
Investigațiile privind posibila încălcare a legislației de concurență finalizate în 2021 au durat,

în medie, 3,3 ani (aproximativ 3 ani și 4 luni), iar cele mai multe dintre acestea se apropie de
2,8 ani (2 ani și 10 luni) ca durată.
19
FIGURA 3.1.7. STRUCTURA INVESTIGAȚIILOR PRIVIND POSIBILA ÎNCĂLCARE A LEGISLAȚIEI
DE CONCURENȚĂ FINALIZATE, DUPĂ MODUL DE FINALIZARE (%)
100%
90%
80%
75%
70%
60%
50% 100%
87% 93%
40% 75% 100% 83% 77%
76%
30% 58% 63%
50% 50% 25%
20% 50% 50% 38%
42%
10% 25% 24% 23%
17% 13% 7%
0%
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021
cu constatarea încălcării legii sau cu angajamente

închise
cu constatarea încălcării legii sau cu angajamente - medie 2010-2021
închise - medie 2010-2021
Similar anului 2015, în anul 2021, niciuna dintre investigațiile finalizate nu a fost închisă pe
motiv că nu au fost descoperite suficiente dovezi privind încălcarea legislației de concurență
care să justifice impunerea de amenzi sau a altor măsuri.
Astfel, din cele 11 investigații de încălcare finalizate în anul 2021:
• în 7 cazuri a fost constatată încălcarea legislației de concurență;
• în 4 cazuri au fost acceptate angajamente din partea entităților investigate, care
au înlăturat îngrijorările concurențiale ce au determinat deschiderea
respectivelor investigații.
FIGURA 3.1.8. VALOAREA AMENZILOR APLICATE (MIL. LEI) ȘI NUMĂRUL DE ENTITĂȚI

SANCȚIONATE
500 435 250
202 400 407
400 162 200
156
300 150
mil. lei
240
nr.
208 185 89
200 74 100
53 123
87 77 96
100 29 50
30 37 15
13
0 0
2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021
an
Valoarea amenzilor (axa stângă)

Valoarea amenzilor - medie 2012-2021 (axa stângă)
Entități sancționate (axa dreaptă)
20
Amenzile aplicate în domeniul concurenței15, cumulând un total de 407.084.600,58 lei
(82.734.046,13 euro16), au înregistrat valori aproape de maximul ultimilor 10 ani, peste media
amenzilor din perioada 2012-2021 (208 mil. lei), ocupând locul 3 în clasamentul amenzilor
anuale aplicate de la înființarea autorității române de concurență.
Valoarea amenzilor aplicate a reprezentat de aproximativ 7 ori bugetul instituției din fonduri
publice (în funcție de sursa de finanțare, fondurile disponibile din bugetul de stat au
reprezentat 60,5 mil. lei).
Jumătate din investigațiile finalizate cu aplicarea de amenzi au fost cazuri în care părțile
sancționate (toate sau o parte din ele) au recunoscut săvârșirea faptelor anticoncurențiale.
Astfel, din cele 27 de părți sancționate pentru practici anticoncurențiale, 8 și-au recunoscut
faptele.
FIGURA 3.1.9. EVOLUȚIA ÎNCASĂRILOR ANUALE LA BUGETUL DE STAT DIN AMENZI ȘI A

FINANȚĂRII CONSILIULUI CONCURENȚEI DIN ACELAȘI BUGET, MIL. LEI, 2010-2021
450,0
394,9
400,0
350,0
278,6
300,0
232,7 244,4
250,0
200,0
141,7 128,9
150,0 118,4 108,3 118,2
79,8
100,0
50,0 2,7 5,5
49,1 53,5 57,2 60,5
0,0 41,8 37,6 35,3 36,5 40,5 42,5 44,9 45,1
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Amenzi încasate (mil. lei) - medie mobilă Buget fonduri publice (mil. lei) - medie mobilă
*datele utilizate în grafic sunt cele privind bugetul final la nivelul fiecărui an, având un grad foarte ridicat
de execuție (ex. 99,46 % în 2021, 99,16% în 2020).
În graficul de mai sus, se observă că încasările anuale din amenzi au depășit fondurile de la
bugetul de stat disponibile la nivelul instituției (bugetul de stat rectificat). Graficul a fost
realizat sub forma unor medii mobile pe trei ani cu scopul netezirii seriilor de date, în condițiile
în care durata medie de realizare a unei investigații este de trei ani și există decalaje între
momentul primirii deciziei de sancționare și momentul achitării sancțiunilor.
Încasările ridicate înregistrate în anul 2021 s-au datorat plăților aferente unor decizii de
sancționare din anii anteriori, dintre care o plată semnificativă este cea aferentă unor cazuri
finalizate în anul 2020, de către întreprinderi care au recunoscut faptele anticoncurențiale:
cartelurile de pe piața lemnului, piața leasingului financiar și al creditelor de consum, respectiv
piața comercializării de mașini agricole sau abuzul de poziție dominantă de pe piața serviciilor
de intermediere online prin intermediul platformelor online de tip marketplace.
15
Această valoare nu include cuantumul amenzilor din domeniul concurenței neloiale.
16
Conform cursului mediu de schimb BNR euro/leu în anul 2021.
21
FIGURA 3.1.10. PONDEREA AMENZILOR APLICATE ÎN 2021, ÎN FUNCȚIE DE TIPUL FAPTEI
SANCȚIONATE
Furnizare
informații
inexacte; 0,01% Nesupunere
Abuz de poziție parțială la
dominantă; inspecție; 0,11%
7,38%
Înțelegeri
orizontale;
92,50%
Așa cum se poate observa din graficul de mai sus, cea mai mare pondere a amenzilor aplicate
în anul 2021 a vizat fapte anticoncurențiale sub forma înțelegerilor orizontale (92,5%).
FIGURA 3.1.11. NUMĂRUL INVESTIGAȚIILOR PRIVIND POSIBILA ÎNCĂLCARE A LEGISLAȚIEI

DE CONCURENȚĂ RĂMASE ÎN DERULARE LA FINALUL ANULUI, 2010-2021
71 69
63
60
56
48
35 36 37 37
32 33
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021
La sfârșitul anului 2021, numărul investigațiilor privind posibila încălcare a legislației de

concurență rămase în derulare (37 de investigații) se situa sub media valorilor la sfârșit de an
din perioada analizată (48 de investigații).
22
FIGURA 3.1.12. STRUCTURA INVESTIGAȚIILOR PRIVIND POSIBILA ÎNCĂLCARE A LEGISLAȚIEI DE
CONCURENȚĂ RĂMASE ÎN DERULARE LA SFÂRȘITUL ANULUI 2021 (NUMĂR, %)
1; 3% înțelegeri orizontale
3; 8%
înțelegeri verticale
8; 21% abuz de poziție dominantă
21; 57%
acțiuni anticoncurențiale ale
administrației publice
4; 11%
obiect multiplu (înțelegeri

orizontale și acțiuni
anticoncurențiale ale administrației
publice)
În privința structurii acestor investigații, mai mult de jumătate vizează înțelegeri orizontale,
fiind urmate de cele ce privesc posibile abuzuri de poziție dominantă.
În anul 2021, a fost inițiată o investigație sectorială17. Acest tip de procedură presupune o
aprofundare a cercetării cu privire la anumite piețe, pentru care există preocupări ale
instituției cu privire la nivelul concurenței.
Investigațiile sectoriale finalizate au privit deșeurile medicale și serviciile de înregistrare
/înscriere a avizelor de ipotecă/alte garanții reale mobiliare, în urma cărora Consiliul
Concurenței a formulat propuneri și recomandări menite să crească concurența.
FIGURA 3.1.13. NUMĂRUL DE ANCHETE SECTORIALE AFLATE ÎN CURS LA SFÂRȘITUL ANULUI

14
12
10
6 13
12
11 11 11
4 9
8
7
6 6
2 5 5
0
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Număr anchete sectoriale în curs
17
Piața sortării deșeurilor municipale și a deșeurilor similare în stațiile de sortare, colectate de pe raza
municipiului București și a subdiviziunilor administrativ-teritoriale: sectoarele 1-6.
23
Numărul de anchete sectoriale rămase în curs la finalul anului este la nivelul minim al perioadei
2010-2021. Durata medie de finalizare pentru anchetele sectoriale în 2021 a fost de 2,3 ani
(aproximativ 2 ani și 4 luni).
În anul 2021, au fost deschise 5 studii și au fost finalizate 2, la sfârșitul anului rămânând în
derulare 6 astfel de proceduri, care analizează aspectele legate de concurență, specifice
anumitor piețe.
FIGURA 3.1.14. NUMĂRUL DECIZIILOR DE CONCENTRĂRI ECONOMICE AUTORIZATE, 2015-

2021
90 81
75
80
1
1
70 62 60
57
60 54
2 4
50 2 3
37
40 80
74
30 60 56 55 51
20 37
10
0
2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021
fără angajamente cu angajamente
În anul 2021, Consiliul Concurenței a autorizat un număr record de operațiuni de concentrare

economică, respectiv 81. Dintre acestea, una a presupus acceptarea de angajamente.
FIGURA 3.1.15. NUMĂRUL DECIZIILOR DE AUTORIZARE, PROCEDURĂ COMPLETĂ,

2015-2021
30
26
25 1
21 20 21
19
20 2 1
16 3
4
15
11 25
10 19 2 20
16 17
15
5 9
0
2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021
fără angajamente cu angajamente
24
FIGURA 3.1.16. NUMĂRUL DECIZIILOR DE AUTORIZARE PRIN PROCEDURĂ SIMPLIFICATĂ,
2015-2021
70
60
60
49
50 46
41 41
40 34
30
21
20
10
0
2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Din totalul celor 81 de decizii de autorizare, majoritare sunt deciziile de autorizare prin
procedură simplificată (60)18, iar din numărul de autorizări care au necesitat procedură
completă (20), o decizie (preluarea FOODPANDA RO SRL de către GLOVOAPPRO SRL) a implicat
acceptarea de angajamente din partea întreprinderii achizitoare, astfel încât să fie evitată
afectarea concurenței pe piață.
FIGURA 3.1.17. OPERAȚIUNI DE CONCENTRARE ECONOMICĂ ÎN FUNCȚIE DE PROCEDURA

DE AUTORIZARE, 2012-2021
100%
19% 26%
80% 40% 34% 32% 35% 37%
50%
69% 68%
60%
%
40% 81% 74%

60% 66% 68% 65% 63%
50%
20%
31% 32%
0%
2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021
an
procent decizii autorizare prin procedură completă în total

procent decizii autorizare prin procedură simplificată în total
18
Procedura simplificată este utilizată de către autoritatea de concurență în vederea emiterii deciziei de
autorizare a concentrării economice și presupune îndeplinirea de către întreprinderile implicate a unor criterii,
acestea fiind prevăzute în Regulamentul Consiliului Concurenței privind concentrările economice. Prin această
procedură, sunt analizate operațiuni de concentrare cu un potențial redus de a ridica probleme de concurență,
implicând punerea la dispoziția autorității de concurență a unui volum redus de informații comparativ cu cel
necesar în cazul unei analize complete.
25
FIGURA 3.1.18. DURATA MEDIE/MEDIANĂ DE ANALIZĂ A UNEI CONCENTRĂRI,
2012-2021
3,0 2,7
2,6 2,6
2,4
2,5 2,2
2,0 2,1 2,1
2,4 2,4
2,0 2,3 1,8 1,8
2,1
1,5 1,5
1,9 1,8 1,8
1,5
1,6 1,7
1,5
1,0 1,3 1,2
0,5
0,0
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Media Mediana Linear (Media)
Deși în anul 2021 a fost analizat un număr record de concentrări economice, durata medie de
analiză s-a situat la cel mai redus nivel din perioada analizată, de 1,5 luni (45 de zile), valoare
similară cu cea înregistrată în 2019.
Valoarea mediană arată că, în anul 2021, analiza celor mai multe cazuri de concentrări
economice a durat în jur de 1,2 luni (36 de zile), această valoare fiind cea mai redusă din
perioada analizată.
Cea mai lungă durată de evaluare o au concentrările care presupun analiza completă și sunt
finalizate cu angajamente. În anul 2021, singura operațiune de concentrare economică
autorizată cu angajamente a fost analizată în 5,1 luni, fiind sub media de 5,6 luni înregistrată
în anul precedent.
FIGURA 3.1.19. DURATA MEDIE DE ANALIZĂ A UNEI CONCENTRĂRI ECONOMICE,

PROCEDURĂ SIMPLICATĂ ȘI PROCEDURĂ COMPLETĂ (FĂRĂ ANGAJAMENTE), 2015-2021
3,5 3,3
2,3 2,4 2,3

2,5 2,2
2,1
1,8 1,9
2 1,7 1,7
1,6
1,5 1,2 1,2 1,2
1
0,5
0
2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Procedură completă (fără angajamente) Procedură simplificată
26
Durata medie de analiză a unei concentrări economice realizată prin procedură simplificată se
menține la nivelul anului anterior (1,2 luni), în timp ce durata medie de analiză a unei
concentrări economice realizate prin procedură completă scade ușor (de la 2,3 luni la 2,2 luni).
Valoarea totală a taxelor de autorizare a concentrărilor economice analizate s-a ridicat la
5.149.810 de lei.
În anul 2021, au fost derulate acțiuni de inspecție în cadrul a 19 proceduri de investigație, fiind
controlate 102 de sedii aparținând unui număr de 92 de întreprinderi.
Mai multe informații privind aplicarea regulilor de concurență în anul 2021 se regăsesc în
Anexa nr. 13.2.
3.2. Activitatea de prevenire și combatere a licitațiilor trucate

În domeniul achizițiilor publice, Consiliul Concurenței are ca atribuții, în principal, investigarea
posibilelor înțelegeri anticoncurențiale (carteluri) între ofertanții la procedurile de achiziție
publică, cu scopul denaturării concurenței.
În anul 2021, din totalul celor 6 investigații finalizate de Consiliul Concurenței privind posibile
înțelegeri orizontale, o investigație a vizat fapte anticoncurențiale de trucare a licitațiilor pe
piața comercializării rolelor și ghirlandelor de role, în acest caz fiind impuse amenzi în valoare
totală de circa 2,5 milioane de lei (aproximativ 520.000 de euro), unui număr de 6
întreprinderi.
De asemenea, în anul 2021, din cele 5 investigații inițiate privind posibile fapte de înțelegeri
orizontale, 2 privesc posibile trucări ale procedurilor de achiziție.
Modulul de Licitații Trucate19 (denumit în continuare MLT) are rolul de a asigura un mediu
concurențial normal pe piața achizițiilor publice, prin cooperare interinstituțională și schimb
rapid de informații, la nivel de experți, în vederea identificării licitațiilor trucate.
Principalele acțiuni realizate în cadrul MLT, în anul 2021, au fost următoarele:
• aplicarea regulilor de concurență în domeniul achizițiilor publice - emiterea a două
puncte de vedere solicitate de către:
o Agenția Națională pentru Achiziții Publice, referitor la proiectul de OG privind
modificarea și completarea unor acte normative în domeniul achizițiilor
publice;
o Guvernul României, referitor la proiectul de OUG privind modificarea și
completarea legislației în domeniul achizițiilor publice.
• participare la workshop-ul organizat de CNSC cu tema achiziții publice centralizate;
19
Din acest modul fac parte următoarele instituții ale statului: Consiliul Concurenței, Autoritatea Națională
pentru Achiziții Publice (ANAP), Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC), Corpul de Control al
Primului Ministru, Curtea de Conturi, Ministerul Public - Parchetul de pe Lângă Înalta Curte de Casație și Justiție,
Departamentul pentru Luptă Antifraudă (DLAF), Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) și Direcția
Națională Anticorupție (DNA).
27
• furnizarea informațiilor solicitate de ANAP în vederea completării Raportului pentru
monitorizarea achizițiilor publice;
• formularea unei opinii comune a ANAP și Consiliul Concurenței - document care
clarifică modalitățile prin care o întreprindere care a fost sancționată pentru
participarea la o înțelegere de tip cartel vizând trucarea de licitații poate fi reabilitată,
dacă se află în situația de a fi exclusă de la o procedură de atribuire;
• analizarea și soluționarea a 10 sesizări primite în cadrul MLT de la ANAP, Curtea de
Conturi, DNA și Corpul de Control al Primului Ministru.
Activitatea de prevenire a licitațiilor trucate s-a realizat și prin următoarele activități:
• emiterea de avize/puncte de vedere/opinii referitoare la proiectele de acte normative
incidente domeniului de achiziții publice. Menționăm aici:
o punctul de vedere solicitat de Ministerul Energiei cu privire la proiectul de HG
pentru aprobarea Acordului între Guvernul României și Guvernul SUA privind
cooperarea în domeniul dezvoltării proiectelor nuclearo-electrice de la CNE
Cernavodă și în sectorul energiei nucleare civile din România20;
o punctul de vedere solicitat de Secretariatul General al Guvernului asupra
amendamentelor formulate de către Regia Autonomă „Administrația
Patrimoniului Protocolului de Stat” pentru proiectul de lege privind aprobarea
OUG nr. 18/2014 pentru reglementarea unor măsuri privind activitatea
RAAPPS, pentru schimbarea regimului juridic al unor imobile și pentru
modificarea unor acte normative;
o punctul de vedere solicitat de Ministerul Apărării Naționale asupra proiectului
de lege pentru realizarea „Capabilității de luptă împotriva navelor de
suprafață”, aferentă programului de înzestrare „Sistem de instalații mobile de
lansare rachete antinavă”;
o opinia solicitată de Ministerul Educației referitoare la proiectul de HG pentru
aprobarea normelor metodologice de aplicare a prevederilor OUG pentru
aprobarea continuării Programului pilot de acordare a unui suport alimentar
pentru preșcolarii și elevii din 150 unități de învățământ preuniversitar de stat;
o opinia solicitată de Ministerul Apărării Naționale referitoare la proiectul de HG
privind aprobarea circumstanțelor și a procedurii specifice aferente
programului de înzestrare „Sistem UAS tactic-operativ clasa II”;
• emiterea a două puncte de vedere cu privire la activitățile expuse direct concurenței
solicitate de către OMV Petrom SA și Societatea Națională „NUCLEARELECTRICA” SA;
• emiterea a 28 de puncte de vedere referitoare la indiciile plauzibile de excludere a unor
ofertanți din procedura de achiziție publică, solicitate de autorități contractante.
20
Semnat la București, la 9 decembrie 2020.
28
FIGURA 3.2.1. PUNCTE DE VEDERE SOLICITATE DE AUTORITĂȚI CONTRACTANTE
REFERITOARE LA EXCLUDEREA UNOR OFERTANȚI DIN PROCEDURA DE ACHIZIȚIE
PUBLICĂ, 2017- 2021
36 35
34
32 32
31 31
30
28 28
26
24
22
20
2017 2018 2019 2020 2021
3.3. Platforma avertizorilor de concurență

Platforma avertizorilor de concurență reprezintă un instrument a cărui administrare vizează
diversificarea metodelor de identificare a posibilelor practici anticoncurențiale, prin
colectarea informațiilor oferite în mod voluntar de către persoane fizice care au cunoștință de
existența unor astfel de practici. Prin utilizarea acestui mijloc de comunicare, persoanele în
cauză rămân anonime, cu excepția cazului în care doresc să își comunice datele de identificare.
De la sfârșitul lunii ianuarie 2015, Platforma avertizorilor de concurență este activă și accesibilă
persoanelor interesate, pe pagina de internet a Consiliului Concurenței.
Platforma avertizorilor de concurență, instrument folosit atât de Consiliul Concurenței, cât și
de Comisia Europeană, protejează anonimatul persoanelor care denunță nereguli prin
intermediul unui sistem de mesagerie criptat, special conceput, ce permite comunicarea în
ambele sensuri.
Sistemul garantează asigurarea confidențialității celor care îl utilizează. Avertizorii –
persoanele care doresc să transmită informații către Consiliul Concurenței – se loghează prin
intermediul internetului în sistem https – SSL conexiune criptată la internet, pentru a-l asigura
pe cel care utilizează sistemul că nimeni nu poate colecta datele transmise prin intermediul
acestei platforme, în afara persoanelor autorizate, fără ca aceștia din urmă să poată urmări IP-
ul utilizatorului sau să identifice identitatea acestuia.
Prin intermediul platformei on-line, au fost primite 160 de sesizări privind aspecte care au
vizat domenii diverse, precum: serviciile de telecomunicații, piața financiară, serviciile de
publicitate, comerțul online, serviciile medicale, serviciile de asigurare auto, comercializarea
de piese auto, combustibilii, piața energiei electrice și a gazelor naturale în contextul
liberalizării pieței, serviciile de salubrizare și altele.
29
Anumite sesizări primite prin intermediul Platformei avertizorilor de concurență au condus la
dialog între autoritate și avertizori, păstrându-se, în același timp, anonimatul acestora.
De asemenea, ca urmare a informațiilor furnizate de către avertizori, Consiliul Concurenței a
declanșat, în anul 2021, trei investigații:
• investigația privind posibile înțelegeri și/sau practici concertate de fixare a prețurilor
de vânzare în cadrul politicii comerciale implementate de un operator economic pe
piața produselor electronice și IT&C din România;
• investigația privind un posibil cartel al unor întreprinderi care își desfășoară activitatea
pe piața furnizării de carte din România;
• investigația ce vizează un posibil cartel al unor întreprinderi pe piața forței de muncă
calificată/specializată din domeniul producției de autovehicule și/sau altor activități
conexe, din România.
Consiliul Concurenței încurajează utilizarea acestui canal de comunicare accesibil, modern și
sigur pentru utilizatori, în vederea atragerii cât mai multor informații privind posibile practici
anticoncurențiale de la persoane fizice care dețin informații în acest sens și doresc să le
comunice autorității.
3.4. Combaterea concurenței neloiale

Consiliul Concurenței a înregistrat, în anul 2021, un număr de 62 de sesizări privind posibile
cazuri de concurență neloială, fiind aplicate amenzi în valoare de 20.000 lei.
Structura cazurilor instrumentate în anul 2021 este prezentată în tabelul următor.
TABELUL 3.4.1. STRUCTURA CAZURILOR INSTRUMENTATE ÎN ANUL 2021
Nr. de cazuri
Nr. de cazuri Nr. de cazuri
Cazuri rămase în analiză
înregistrate finalizate
la sfârșitul anului
Cazuri standard 57 53 4
Cercetări aprofundate 5 3 2
Total cazuri 62 56 6
Tipurile de fapte analizate în anul 2021 au constat în:
• denigrarea unui competitor sau a produselor/serviciilor sale, realizată prin
comunicarea ori răspândirea de către o întreprindere sau reprezentantul/angajatul său
de informații care nu corespund realității despre activitatea unui concurent sau despre
produsele acestuia, de natură să îi lezeze interesele (27% din cazuri);
• deturnarea clientelei unei întreprinderi de către un fost sau actual
salariat/reprezentant al său ori de către orice altă persoană prin folosirea unor secrete
comerciale, pentru care respectiva întreprindere a luat măsuri rezonabile de asigurare
a protecției și a căror dezvăluire poate dăuna intereselor acelei întreprinderi (38% din
cazuri);
30
• alte practici comerciale care contravin uzanțelor cinstite și principiului general al bunei
credințe și care produc sau pot produce pagube oricăror participanți la piață (35% din
cazuri).
Principalele domenii de activitate analizate în contextul derulării cazurilor de concurență
neloială au fost: comerț (de exemplu, produse alimentare, băuturi alcoolice și tutun, piese
auto, dispozitive și consumabile medicale, piese de schimb pentru mașini și echipamente
industriale, produse chimice), producția și distribuția de GPL, producția de software,
construcții navale și servicii (de exemplu, de pază, monitor schi, medicale, publicitare,
taximetrie, servicii financiare nebancare, transport rutier de persoane, reparații/întreținere a
vehiculelor rutiere, comisionare vamală, coafură și înfrumusețare, plasare forță de muncă,
distribuție gaze naturale, telecomunicații, securitate, sănătate în muncă și situații de urgență).
Prezentăm, în cele ce urmează, detalii privind cele trei cercetări aprofundate în urma cărora
Consiliul Concurenței a constatat încălcarea legislației în domeniul combaterii concurenței
neloiale și a aplicat sancțiuni.
Piața comercializării en – detail de GPL în butelii de aragaz21
Întreprinderea Domarom Star SRL a formulat o sesizare privind o posibilă faptă de

concurență neloială de către întreprinderea Total Group Vimar SRL pe piața
comercializării en – detail de GPL în butelii de aragaz.
Denigrarea unui concurent
Au fost avute în vedere acțiunile întreprinse de către întreprinderea Total Group Vimar
SRL, prin reprezentanții/angajații săi, având ca obiect răspândirea unor informații care
nu corespund realității despre activitatea și produsele întreprinderii Domarom Star SRL,
precum și discreditarea activității acesteia manifestată prin
înlocuirea/modificarea/înlăturarea prețului de vânzare afișat pentru produsul GPL în
butelii aragaz, de natură să îi afecteze activitatea/imaginea, în măsură să îi producă
pagube.
Analiza efectuată a relevat faptul că informațiile privind starea întreprinderii Domarom
Star SRL și a angajaților săi, precum și cele referitoare la calitatea/caracteristicile
produsului GPL aragaz în butelii, comunicate de către întreprinderea Total Group Vimar
SRL, nu corespund realității.
În ceea ce privește acțiunile întreprinderii Total Group Vimar SRL referitoare la
înlocuirea/modificarea/înlăturarea/mutarea prețului de vânzare afișat de către Domarom
Star SRL pentru produsul GPL aragaz în butelii amplasat în centrele de depozitare, analiza
realizată nu a evidențiat existența unei practici de concurență neloială săvârșite de către
întreprinderea Total Group Vimar SRL, în măsură să producă pagube întreprinderii
Domarom Star SRL.
În consecință, prin Decizia Consiliului Concurenței nr. 44/2021, autoritatea de concurență
a decis sancționarea întreprinderii Total Group Vimar SRL cu o amenda în cuantum de
5.000 lei pentru denigrarea Domarom Star SRL.
21
După publicare, decizia va putea fi consultată la adresa: www.consiliuconcurentei.ro/concurență/documente
oficiale/decizii/direcția teritorială.
31
Piața distribuției și comercializării produselor petroliere22
Autoritatea de concurență a fost sesizată de către întreprinderea Artoil SRL cu privire la
posibile fapte de concurență neloială săvârșite de către întreprinderea Axetim Rom SRL și o
persoană fizică ce a avut calitatea de fost angajat al întreprinderii reclamante, pe piața
Deturnarea clientelei
distribuției și comercializării produselor petroliere.

Astfel, a fost avută în vedere deturnarea a cel puțin unui client al întreprinderii Artoil SRL
de către fostul său angajat în beneficiul noului său angajator, respectiv al întreprinderii
Axetim Rom SRL, prin folosirea informațiilor referitoare, în principal, la portofoliul de clienți,
informații calificate ca fiind secret comercial prin intermediul unor clauze exprese cuprinse
în contractul individual de muncă și protejate în consecință la nivelul întreprinderii prin
măsuri specifice.
Practicile de concurență neloială analizate au condus la afectarea activității economice a
întreprinderii reclamante, în acest caz fiind aplicate, prin decizia Consiliului Concurenței nr.
81/2021, următoarele sancțiuni:
• pentru întreprinderea Axetim Rm SRL, o amendă în cuantum de 5.000 lei;
• pentru persoana fizică, o amendă în cuantum de 5.000 lei.
În ceea ce privește prezumtiva acțiune de denigrare, analiza realizată nu a evidențiat
existența unei practici de concurență neloială săvârșite de către părțile implicate.
Servicii de monitor de schi23
Trifan Janin Nicolae Întreprindere Individuală a formulat o sesizare privind o posibilă faptă
de concurență neloială de către întreprinderea Eden Ski Va SRL.
Denigrarea unui concurent
Sesizarea a adus în atenția autorității de concurență acțiunile întreprinderii Eden Ski Va SRL,
care, sub semnătura asociatului unic și administrator al acestei întreprinderi, a postat pe
site-ul www.edenski.ro un articol ce conținea informații cu caracter denigrator la adresa
R&J Ski School ce aparține Trifan Janin Nicolae Întreprindere Individuală. În urma cercetării
efectuate, Consiliul Concurenței a constatat încălcarea legislației privind combaterea
concurenței neloiale de către întreprinderea Eden Ski Va SRL, prin denigrarea concurentului
său, Trifan Janin Nicolae Întreprindere Individuală.
Prin urmare, prin Decizia nr. 3/2021, Consiliul Concurenței a decis sancționarea
întreprinderii Eden Ski Va SRL cu amendă în cuantum de 5.000 lei.
22
După publicare, decizia va putea fi consultată la adresa: www.consiliuconcurentei.ro/concurență/documente
23
Decizia poate fi consultată la adresa: www.consiliuconcurentei.ro/concurență/documente
32
3.5. Activitatea în instanță
Numărul dosarelor în care Consiliul Concurenței a avut calitate procesuală și care au vizat
domeniul concurenței în anul 2021 a fost de 240. Aceste dosare au reprezentat 76% din totalul
dosarelor în care Consiliul Concurenței a avut calitate procesuală.
Procentul hotărârilor favorabile Consiliului Concurenței, pronunțate de prima instanță,
Curtea de Apel București, a fost de 90%. În ceea ce privește ponderea hotărârilor favorabile
autorității române de concurență în totalul hotărârilor pronunțate, în recurs, de Înalta Curte
de Casație și Justiție, aceasta a atins nivelul de 92%. Totodată, instanța supremă a menținut
93% din cuantumul sancțiunilor contestate în dosare soluționate în 2021.
Date privind dosarele Consiliului Concurenței instrumentate în instanță se regăsesc în Anexa
nr. 13.3.
Prezentăm, în continuare, două cazuri reprezentative în ceea ce privește practica instanțelor
judecătorești în soluționarea cazurilor din materia dreptului concurenței.
Cazul Energy Holding SRL
Prin Decizia nr. 82/2015, Consiliul Concurenței a constatat că Hidroelectrica SA, unul dintre
Înțelegeri anticoncurențiale verticale și orizontale pe piața energiei electrice
principalii producători de energie electrică din România, și unii dintre clienții săi, printre care
și Energy Holding SRL, au participat la o înțelegere anticoncurențială constând în limitarea
comercializării de energie electrică pentru alți furnizori de energie electrică și/sau alți
consumatori eligibili din România, precum și în limitarea altor producători în a comercializa
către partenerii contractuali ai Hidroelectrica. Fapta a avut loc în perioada ianuarie 2003 –
august 2012, ca urmare a încheierii și derulării unor contracte de vânzare-
cumpărare/furnizare pe o durată mai mare de 5 ani.
Aceste acorduri au generat o structură de piață integrată vertical, de natură a afecta
concurența pe piața energiei electrice din România, fără ca eventualele efecte pozitive să fi
prevalat asupra celor negative. Sistemul de acorduri a condus la indisponibilizarea unei
cantități semnificative de energie electrică și a împiedicat accesul participanților la piața de
energie electrică din România la o sursă de aprovizionare situată pe primele locuri în ordinea
de merit economică la nivelul Sistemului Energetic Național.
Pe de altă parte, Energy Holding împreună cu întreprinderile Alpiq Romindustries SRL și
Alpiq Romenergie SRL și-au coordonat comportamentul concurențial pe parcursul derulării
contractelor pe termen lung încheiate cu producătorul de energie electrică Hidroelectrica
SA pentru a stabili condițiile de tranzacționare, inclusiv prețurile aferente, existând atât
dovezi punctuale în anul 2006, cât și în perioada 2009 – 2012.
Pentru cele două încălcări ale legislației de concurență constatate în sarcina întreprinderii
Energy Holding SRL, Consiliul Concurenței a aplicat acesteia o amendă în cuantum de
12.359.852 lei.
Împotriva Deciziei Consiliului Concurenței nr. 82/2015, Energy Holding a formulat acțiune
în anulare la Curtea de Apel București.
33
Instanța a respins cererea reclamantei, menținând integral decizia Consiliului Concurenței,
atât sub aspectul existenței faptelor anticoncurențiale constate în sarcina Energy Holding
SRL, cât și al individualizării sancțiunii aplicate.
Curtea de Apel București a reținut că încălcarea regulilor de concurență de către Energy
Holding SRL a fost dovedită la standardul probatoriu necesar, documentele aflate la dosar
evidențiind că acordurile au fost încheiate pentru perioade ce depășeau în multe cazuri 10
ani, derularea acestora presupunând suplimentarea cantităților de energie electrică inițial
contractate și prelungirea termenelor contractuale. Concomitent, a fost constatat refuzul
altor oferte de a contracta adresate producătorului Hidroelectrica SA.
Totodată, instanța a subliniat faptul că selectarea partenerilor contractuali de către
Hidroelectrica SA, între care și Energy Holding SRL, s-a făcut în absența unor criterii obiective
și/sau considerente economice, în condițiile în care Hidroelectrica SA a refuzat aproximativ
458 de cereri de ofertă pe perioada analizată și a suplimentat cantitățile de energie din
contractele deja încheiate. Toate acestea au avut loc în condițiile existenței unor informații
publice privind o prognoză pesimistă a hidraulicității pentru anul 2004 și a intențiilor de
schimbare a cadrului de reglementare pe piața energiei începând cu anul 2005.
Totodată, a fost confirmat scopul încheierii acestor contracte, respectiv Hidroelectrica și un
număr limitat de parteneri contractuali, între care și Energy Holding SRL, au urmărit
securizarea poziției pe piață, respectiv evitarea expunerii la o piață concurențială a energiei
electrice cu mecanisme adecvate și obținerea unor beneficii economice fără expunerea la
riscul asociat unor mecanisme concurențiale.
Principalul efect negativ reținut de către autoritatea de concurență, produs ca urmare a
încheierii și derulării pe termen lung a contractelor investigate, încheiate între
Hidroelectrica SA și partenerii săi comerciali, a fost reprezentat de blocarea dezvoltării pieței
concurențiale, generând o lipsă de lichiditate pe piață și o dinamică a prețurilor care nu a
reflectat corespunzător fundamentele pieței.
De asemenea, instanța de fond a reținut că mijloacele de probă susțin concluzia autorității
de concurență potrivit căreia societățile Energy Holding, Alpiq Romindustries SRL și Alpiq
Romenergie SRL și-au coordonat comportamentul concurențial pe parcursul derulării
contractelor pe termen lung încheiate cu producătorul de energie electrică Hidroelectrica
SA, pentru a stabili condițiile de tranzacționare, inclusiv prețurile aferente.
Energy Holding SRL a formulat recurs împotriva hotărârii Curții de Apel București.
Înalta Curte de Casație a respins recursul întreprinderii, cu consecința menținerii Deciziei
Consiliului Concurenței nr. 82/2015, atât în privința faptei și vinovăției societății, cât și a
amenzii aplicate. Decizia pronunțată în cazul Energy Holding a fost prima soluție prin care
s-a confirmat, în mod definitiv, caracterul temeinic și legal al faptelor constatate și
sancționate prin Decizia Consiliului Concurenței nr. 82/2015.
34
Cazul serviciului public de salubrizare din Sectorul 2 al Municipiului București
Prin Decizia nr. 58/2009, Consiliul Concurenței a constatat că Primăria Sectorului 2 a
Amendă pentru neexecutarea hotărârii judecătoreşti
Municipiului București a încălcat legislația națională de concurență, prin prelungirea

automată a contractului de delegare a gestiunii serviciului public de salubrizare, favorizând,
astfel, operatorul ce a încheiat contractul nr. 1128/25.10.1999, operator care nu mai este
supus presiunii concurențiale care ar fi trebuit să se exercite la expirarea termenului inițial
de 5 ani. O astfel de măsură constituie o intervenție a administrației publice locale, prin care
se blochează în mod nejustificat accesul pe piață pentru alți operatori decât semnatarul
contractului prelungit prin acte adiționale.
Întrucât decizia autorității de concurență nu a fost respectată, în anul 2010, Consiliul
Concurenței a solicitat Curții de Apel București obligarea Primarului Sectorului 2 al
Municipiului București și a Consiliului Local al Sectorului 2 la adoptarea măsurilor necesare
restabilirii mediului concurențial pe piața serviciului de salubrizare din Municipiul București,
respectiv la încetarea contractelor de delegare a gestiunii serviciului public de salubrizare
încheiate.
În luna octombrie 2015, Curtea de Apel București a admis acțiunea formulată de
autoritatea de concurență și a obligat pârâții ca ,,în termen de maximum 3 luni de la
adoptarea Hotărârii Consiliului Local privind delegarea gestiunii, să întocmească
documentația de achiziție publică și să demareze procedura de achiziție, potrivit legii, în
vederea atribuirii și încheierii contractelor de delegare a gestiunii.”
Sentința emisă de Curtea de Apel București în anul 2015 a fost menținută prin decizie de
Înalta Curte de Casație și Justiție, devenind astfel definitivă la data de 14.06.2018.
Întrucât termenul pentru a întocmi documentația de achiziție publică și a demara procedura
de achiziție în vederea atribuirii și încheierii contractelor de delegare a gestiunii s-a împlinit
la data de 14.01.2019, iar unitatea administrativ-teritorială a Sectorului 2 al Municipiului
București nu a dus la îndeplinire, în mod culpabil, măsurile dispuse, Consiliul Concurenței a
formulat o cerere de executare silită împotrivă Primarului Sectorului 2 și Consiliului Local al
Sectorului 2. Prin această cerere, s-a solicitat dispunerea aplicării unei amenzi de 20% din
salariul brut pe economie pe zi de întârziere, în temeiul prevederilor legale, în scopul
aducerii la îndeplinire a obligațiilor stabilite.
În anul 2020, Curtea de Apel București a respins ca nefondată cererea formulată de
Consiliul Concurenței. Împotriva acestei sentințe, Consiliul Concurenței a declarat recurs,
prin care a solicitat casarea sentinței menționate anterior, cu consecința admiterii cererii de
executare silite.
În argumentația sa, Consiliul Concurenței a arătat că, prin sentința Curții de Apel București
și prin decizia definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, s-au stabilit termenele maxime
în care pârâții să își îndeplinească obligațiile, aspect care duce la concluzia că, la momentul
fixării acestora, instanțele au avut în vedere posibilele inconveniente ce ar fi putut apărea
în desfășurarea normală a unei proceduri de achiziție publică. Așadar, orice depășire a
acestei perioade, considerată de instanța de judecată ca fiind suficientă în vederea
îndeplinirii obligației, este una cauzată de culpa Primăriei Sectorului 2.
35
Unul din cele mai puternice argumente utilizate a fost dat de faptul că, de la momentul de
început al faptei anticoncurențiale săvârșite de Primarul Sectorului 2 (21.10.2004) și până la
momentul introducerii recursului, a trecut o perioadă de mai bine de 16 ani, timp în care nu
a fost încheiat un nou contract de delegare a gestiunii serviciului public de salubrizare, fapta
sancționată de Consiliul Concurenței persistând și în prezent.
Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul declarat de Consiliul Concurenței
împotriva sentinței pronunțate de Curtea de Apel București în anul 2020, a casat, în parte,
această sentință și, rejudecând, a admis cererea formulată de Consiliul Concurenței aplicând
Primarului Sectorului 2 al Municipiului București o amendă de 20% din salariul minim brut
pe economie pe zi de întârziere, începând cu data pronunțării hotărârii (noiembrie 2021) și
până la aducerea la îndeplinire a obligațiilor stabilite prin sentința din octombrie 2015 a
Curții de Apel București.
3.6. Studii de caz

Piața imunoglobulinelor24
În urma investigației declanșate din oficiu în anul 2018, autoritatea de concurență a
Cartel – limitarea aprovizionării cu produse farmaceutice
constatat faptul că Baxalta Gmbh (Shire), CSL Behring Gmbh (CSL Behring), Biotest AG
(Biotest), Kedrion Spa (Kedrion), Octapharma AG (Octapharma) și asociația reprezentativă
a sectorului producătorilor de terapii cu proteine plasmatice (denumită în continuare PPTA)
au adoptat un comportament anticoncurențial concertat pe piața românească a
imunoglobulinelor umane normale.
Comportamentul anticoncurențial a constat în adoptarea unei strategii coordonate,
facilitate de PPTA, care a vizat limitarea și întreruperea aprovizionării pieței românești cu
imunoglobuline, cu scopul de a exercita o presiune asupra autorităților decidente pentru a
suspenda taxa clawback cu privire la medicamentele derivate din sânge uman sau plasmă
umană, producătorii membri ROTF25 urmărind, prin aceasta, un avantaj comercial, respectiv
ameliorarea marjelor de profit.
Coordonarea comportamentului producătorilor s-a realizat prin participarea la comunicările
repetate în cadrul ROTF, context în care, cu facilitarea reprezentantului PPTA, s-a conturat
o strategie constând în restrângerea ofertei de imunoglobuline, ca instrument coercitiv
pentru a determina modificările legislative referitoare la taxa clawback.
Având în vedere comunicările, scopul și strategia elaborate la nivelul ROTF (grup format din
principalii producători concurenți pe piața românească), rezultă că deciziile de retragere de
pe piață sunt interdependente, bazate pe o înțelegere comună și reprezintă materializarea
unui boicot care, prin efectul crizei generate la nivelul consumatorilor pacienți, a avut
amploarea necesară pentru a forța autoritățile să ia decizii profitabile economic
producătorilor de proteine plasmatice.
24
După publicare, decizia va putea fi consultată la adresa:
www.consiliulconcurentei.ro/documente oficiale/concurență/decizii/bunuri de consum.
25
Grup de lucru creat la nivelul PPTA.
36
Caracteristica esențială a comportamentului anticoncurențial în cazul de față implică
limitarea comercializării produselor de imunoglobulină. Astfel, practica este echivalentă
unei acțiuni de grup, manifestată prin limitarea severă a cantităților de produse de
imunoglobulină puse pe piață și motivată din punct de vedere comercial de obținerea unor
profituri mai mari. Limitarea comercializării este prin natura ei o practică care
restricționează concurența.
Lipsa accesului la imunoglobuline, ca medicamente esențiale destinate tratamentului unor
multiple afecțiuni grave, a pus în pericol viața pacienților și a determinat autoritățile să
adopte anumite măsuri de criză, destinate protejării populației în situații de dezastre
naturale, prin declanșarea Mecanismului european de protecție civilă, ceea ce indică,
implicit, amploarea gravității situației generate pe piața națională.
Fapta analizată, constând, în esență, în limitarea coordonată a comercializării de
imunoglobuline pe teritoriul României este de natură a modifica semnificativ structura
comerțului dintre statele membre.
Astfel, Consiliul Concurenței a sancționat cele cinci companii farmaceutice, furnizoare de
imunoglobuline și alte medicamente derivate din plasma umană, precum și asociația
reprezentativă a sectorului producătorilor de terapii cu proteine plasmatice – PPTA (Belgia)
cu amenzi în valoare totală de 353.393.694 lei (aprox. 71 milioane euro) pentru o înțelegere
de tip cartel reprezentând o încălcare a legislației naționale și comunitare de concurență.
Piața ouălor de consum26
În anul 2018, Consiliul Concurenței a decis deschiderea din oficiu a unei investigații având
Cartel în cadrul unei asociații profesionale
ca obiect un posibil cartel pe piața producției și/sau comercializării ouălor de consum din
România.
Investigația a fost declanșată pe fondul unor creșteri de preț pentru ouăle de consum
înregistrate la sfârșitul anului 2017.
Din analiză a rezultat faptul că societățile Toneli Holding SA, Avicola Lumina SA, Super Eggs
SRL, Avicola București SA, Albatros Gold SRL, membrii sau reprezentanții acestora în cadrul
Consiliului de Administrație al Uniunii Crescătorilor de Păsări din România (UCPR) pentru
sectorul ouă de consum, cu facilitarea acestei asociații, au manifestat un comportament
anticoncurențial concertat pe piața românească a producției și/sau comercializării ouălor
de consum.
Piața relevantă este caracterizată de un grad de concentrare ridicat, având în vedere că
asociația UCPR grupează majoritatea societăților comerciale producătoare de ouă de
consum din România, iar primele 10 societăți comerciale producătoare însumează 75% din
cantitatea de ouă produsă la nivel național. Ca atare, piața prezintă deja caracteristicile unei
piețe cu un grad de concurență redus, ceea ce face cu atât mai importantă protejarea
autonomiei de decizie a agenților economici.
26
www.consiliulconcurentei.ro/documente oficiale/concurență/decizii/bunuri de consum.
37
S-a constatat că, cel puțin în perioada 2001-2018, societățile comerciale se întâlneau, în mod
frecvent, sub umbrela asociației, pentru a discuta problemele sectorului avicol, dar și pentru
a planifica acțiuni comune referitoare la activitatea de producție și livrare, inclusiv pentru a
schimba informații sensibile din punct de vedere concurențial, în principal, informații
referitoare la producția de ouă, efectivele de păsări și costuri.
Obiectivul general era acela de creștere a prețurilor, printr-un control al pieței interne, prin
acțiuni de limitare a ofertei, eliminându-se, astfel, concurența dintre întreprinderile
participante la întâlnirile ținute cu ocazia consiliilor de administrație ale UCPR, comerciante
de ouă de consum.
În urma investigației, autoritatea de concurență a constatat că cele cinci întreprinderi și-au
coordonat politicile comerciale referitoare la livrările de produse pe piață, acțiuni facilitate
de către asociație, cu scopul de a crește artificial prețurile produselor sau cel puțin de a
stopa scăderea acestora.
Avicola București SA a recunoscut participarea la practica anticoncurențială și a beneficiat,
astfel, de reducerea amenzii.
În plus, autoritatea de concurență a impus UCPR mai multe măsuri, pe care aceasta este
obligată să le pună în aplicare:
1. să nu dezvăluie membrilor săi date individualizate pe societate, ci doar informații
agregate la nivel de asociație;
2. să furnizeze accesul complet la aceste informații agregate și întreprinderilor
neasociate care solicită accesul pe motivul interesului lor de a-și pregăti intrarea pe
piață;
3. să informeze asociații cu privire la modificările aduse sistemului de circulare a
informațiilor în cadrul asociației.
În acest caz, Consiliul Concurenței a aplicat amenzi totale în valoare de 13.471.039 lei (aprox.
2,78 milioane euro) pentru încălcarea legislației naționale și comunitare de concurență.
Piața comercializării rolelor și ghirlandelor de role27

Cartel – trucarea de licitații
Consiliul Concurenței a declanșat din oficiu, în 2019, o investigație vizând comportamentul

anticoncurențial al întreprinderilor Upipsa SRL, Axa Company SRL, Uzina Rominex SRL,
Uzitmet Industry SRL, Prelmet SA și Grupul Reparații Industriale și Montaj Excavatoare X SRL
pe piața românească a comercializării rolelor și a ghirlandelor de role.
Indiciile care au stat la baza declanșării investigației au vizat procedurile de achiziție publică
organizate de Complexul Energetic Oltenia SA și Centrala Electrică de Termoficare Govora
SA în perioada 2017-2018, având ca obiect achiziționarea de role și ghirlande de role,
autoritatea de concurență fiind sesizată de către Complexul Energetic Oltenia SA cu privire
la faptul că întreprinderile s-au asociat cu scopul împărțirii pieței.
27
www.consiliulconcurentei.ro/documente oficiale/concurență/decizii/serviciul carteluri.
38
În urma instrumentării investigației, s-a constatat că întreprinderile Upipsa SRL, Axa
Company SRL, Uzina Rominex SRL, Uzitmet Industry SRL, Prelmet SA și Grupul Reparații
Industriale și Montaj Excavatoare X SRL au constituit asocieri în vederea participării cu ofertă
comună la cele 12 proceduri de achiziție publică organizate de Complexul Energetic Oltenia
SA și Centrala Electrică de Termoficare Govora SA în perioada aprilie 2017 - februarie 2019.
Astfel, în perioada analizată, la majoritatea procedurilor de achiziție publică vizate de
investigație, nu s-a manifestat concurența, în sensul în care singurul ofertant a fost asocierea
formată din 5 sau 6 întreprinderi implicate, singura excepție fiind procedura la care a
participat asocierea formată din 4 întreprinderi (Uzina Rominex SRL și Prelmet SA nu au
făcut parte din această asociere).
Părțile implicate sunt întreprinderi concurente. În contextul participării la alte proceduri de
achiziție publică având ca obiect comercializarea rolelor și a ghirlandelor de role, organizate
atât anterior, cât și ulterior perioadei relevante, dar și la procedurile de achiziție publică
organizate de Complexul Energetic Hunedoara SA în perioada 2016 - 2020, întreprinderile
au concurat, participând fie cu ofertă individuală, fie în asocieri formate din mai puțini
membri.
În acest context, trebuie precizat faptul că asocierea de întreprinderi este permisă de
legislația în domeniul achizițiilor publice și al concurenței, cu excepția cazului când aceasta
are drept scop eliminarea sau restrângerea concurenței. O asociere de întreprinderi
concurente, fiecare dintre acestea având capacitatea de a depune oferte în mod individual,
este susceptibilă de încălcarea regulilor de concurență, atunci când oferta în comun depusă
de asociere nu este de natură să aducă un plus de eficiență, cum ar fi un preț mai scăzut sau
o calitate mai bună.
În acest caz, cele șase întreprinderi îndeplineau condițiile de participare pentru a depune
oferte individuale sau în asocieri formate din mai puțini membri, situație în care ar fi existat
incertitudine la procedurile de achiziție publică și, pe cale de consecință, s-ar fi manifestat
concurența.
Prin urmare, s-a constatat încălcarea de către cele 6 întreprinderi a normelor naționale de
concurență, prin realizarea unei practici concertate de împărțire a pieței comercializării
rolelor și a ghirlandelor de role, cu elemente de fixare a prețurilor de vânzare.
Amenzile aplicate au fost în valoare totală de 2.521.087 lei (aprox. 521.000 euro).
39
Limitarea comercializării energiei electrice 28
Investigația, inițiată din oficiu în anul 2018, a privit un posibil abuz de poziție dominantă al
Abuz de poziție dominantă - angajamente
Societății de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale „Hidroelectrica” SA

(Hidroelectrica) pe piața producerii și comercializării de energie electrică din România, prin
limitarea comercializării energiei electrice. Investigația a privit posibila încălcare atât a
legislației naționale de concurență, cât și a celei comunitare în domeniu.
Posibila practică anticoncurențială a constat într-un comportament de ofertare prin care
Hidroelectrica a limitat cantitatea de energie comercializată pe unele segmente de piață (în
principal, pe Piața pentru Ziua Următoare - PZU), în scopul realizării unor vânzări la prețuri
semnificativ mai ridicate pe Piața de Echilibrare - PE.
Piețele relevante identificate în cadrul investigației sunt:
• piața producerii și comercializării energiei electrice pe piețele la termen și spot ale
energiei electrice;
• piața de echilibrare a energiei electrice, pe care operatorul de transport și de sistem
cumpără și/sau vinde energie electrică activă de la/către participanții la piața de
echilibrare care exploatează unități dispecerizabile, în scopul compensării abaterilor
de la valorile programate ale producției și consumului de energie electrică și pentru
rezolvarea congestiilor interne.
Pe piața de echilibrare, se tranzacționează energia de echilibrare corespunzătoare:
reglajului secundar, reglajului terțiar rapid și reglajului terțiar lent.
Pentru a răspunde îngrijorărilor concurențiale ale Consiliului Concurenței, Hidroelectrica a
solicitat inițierea de discuții privind asumarea de angajamente. Din analiza
comportamentului Hidroelectrica pe piețele relevante, Consiliul Concurenței a apreciat că
modalitatea de ofertare pe PZU prezintă anumite disfuncționalități ce ar putea fi corectate
prin asumarea de angajamente de către aceasta, care pot oferi anumite garanții pentru
menținerea unui mediu concurențial normal pe piața producerii și comercializării de energie
electrică din România.
Prin Decizia nr. 23/07.04.2021, Consiliul Concurenței a acceptat angajamentele asumate de
către Hidroelectrica și a conferit caracter obligatoriu acestora.
Angajamentele vizează modul în care Hidroelectrica va comercializa energia produsă pe PZU
și pe PE și vor fi monitorizate timp de 3 ani.
Anterior acceptării de către Consiliul Concurenței, angajamentele propuse de Hidroelectrica
au fost supuse consultării publice, precum și consultării de specialitate a Autorității
Naționale în Domeniul Energiei (ANRE).
28
Decizia poate fi consultată la adresa:
www.consiliulconcurentei.ro/documente oficiale/concurență/decizii/industrie și energie.
40
Servicii conexe distribuției de gaze naturale 29
Consiliul Concurenței a sancționat Delgaz Grid SA, societate membră a grupului E.ON, cu o
Abuz de poziție dominantă - tratament discriminatoriu
amendă în valoare de circa 30 de milioane lei (aproximativ 6,1 milioane euro), pentru
încălcarea legislației naționale de concurență, prin săvârșirea unui abuz de poziție
dominantă pe piața serviciilor conexe distribuției de gaze naturale, respectiv pe piața
serviciilor de verificări și revizii tehnice ale instalațiilor de utilizare a gazelor naturale în zona
de distribuție a Delgaz Grid SA.
În cadrul investigației declanșate în anul 2018, Consiliul Concurenței a constatat că, în
perioada 10.03.2015 - 04.12.2018, Delgaz Grid SA, în calitate de distribuitor de gaze
naturale, a abuzat de poziția sa dominantă prin refuzul accesului operatorilor economici
autorizați la o facilitate esențială în ceea ce privește înregistrarea fișelor de evidență a
lucrărilor de verificări/revizii tehnice în baza de date a distribuitorului, fiind create condiții
discriminatorii pentru întreprinderile prezente pe această piață, în raport cu societatea din
grupul E.ON România.
Fapta anticoncurențială săvârșita de Delgaz Grid SA s-a manifestat printr-o serie de acțiuni
menite să favorizeze un operator din propriul grup care prestează servicii de
verificare/revizie ale instalațiilor de utilizare a gazelor naturale.
Delgaz Grid SA deține o poziție de monopol pe piața distribuției de gaze naturale aferentă
zonelor geografice pentru care a primit licențe din partea autorității de reglementare în
domeniu, pentru prestarea serviciului public de distribuție a gazelor naturale, în unități
administrativ teritoriale aflate, total sau parțial, într-o serie de județe din zona de
centru/nord a României (Cluj, Bistrița Năsăud, Maramureș, Satu Mare, Sălaj, Timiș, Arad,
Bihor, Hunedoara, Sibiu, Mureș, Bacău, Harghita, Alba, Iași, Botoșani, Vaslui, Suceava,
Neamț, Caraș-Severin).
Piața relevantă a fost definită ca fiind piața distribuției de gaze naturale aferentă zonei de
distribuție cuprinsă în acordul de concesiune privind distribuția de gaze naturale, respectiv
ariile geografice precizate în licența de distribuție a Delgaz.
Piață afectată de abuzul de poziție dominantă a fost definită ca piața serviciilor de verificări
și revizii ale instalațiilor interioare de utilizare a gazelor naturale, piață pe care Delgaz Grid
SA nu a fost prezentă, dar pe care activează o altă societate parte a grupului E.ON România.
Activitățile de verificare și revizie tehnică a instalațiilor de utilizare a gazelor naturale,
începând cu anul 2009, se efectuează în condiții concurențiale de către operatori economici
autorizați de ANRE și selectați de clientul final, conform unei proceduri a ANRE.
Potrivit Procedurii ANRE, verificarea tehnică a instalațiilor de utilizare a gazelor naturale se
realizează periodic, la maximum 2 ani, sau la cererea clientului final, iar revizia tehnică a
instalațiilor de utilizare a gazelor naturale se realizează periodic, la maxim 10 ani sau după
orice eveniment care ar fi putut afecta instalația de utilizare, precum și la cererea clientului
final.
29
www.consiliulconcurentei.ro/documente oficiale/concurență/decizii/industrie și energie.
41
Acțiunile anticoncurențiale întreprinse de Delgaz Grid SA au condus atât la afectarea
concurenței pe piața serviciilor de verificări și revizii tehnice furnizate în aria sa de
distribuție, prin limitarea accesului operatorilor economici pe această piață și împiedicarea
dezvoltării acestora, cât și la afectarea consumatorilor, prin restrângerea posibilității
acestora de a-și alege furnizorii de servicii de verificări/revizii tehnice și prin creșterea
cheltuielilor cu astfel de servicii.
Totodată, în calitatea sa de operator dominant pe piața distribuției de gaze naturale, în
zonele în care deține rețeaua de distribuție, conform dispozițiilor Legii energiei, Delgaz Grid
SA avea obligația specială de a asigura un tratament nediscriminatoriu întreprinderilor ce
acționează pe piețe conexe, îndeosebi de evitare a favorizării în orice fel a întreprinderilor
care sunt parte a aceluiași grup.
Delgaz Grid SA a recunoscut integral faptele anticoncurențiale și a beneficiat de reducerea
amenzii.
Servicii de transport rutier de persoane la nivel județean și inter-județean30
În anul 2019, a fost declanșată din oficiu o investigație privind posibila încălcare a legislației
Acțiuni anticoncurențiale ale administrației publice
naționale de concurență de către Ministerul Transporturilor și Infrastructurii31 (MTI) și

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației32(MDLPA).
Investigația a fost declanșată ca urmare a refuzului MDLPA și MTI de a respecta avizul
negativ transmis de autoritatea de concurență cu privire la proiectul de ordin pentru
aprobarea Normelor metodologice privind aplicarea prevederilor referitoare la organizarea
și funcționarea transportului rutier contra cost de persoane prin servicii regulate la nivel
județean. Prin aceeași investigație, a fost analizat și modul de organizare și funcționare a
transportului rutier contra cost de persoane prin servicii regulate la nivel interjudețean.
În urma instrumentării investigației, s-a constatat că atât normele ce reglementau
organizarea și funcționarea transportului județean (ce au fost în vigoare în perioada
19.08.2019 - 04.04.2020), cât și normele ce reglementează organizarea și funcționarea
transportului interjudețean (în vigoare de la data de 02.12.2011) încalcă regulile de
concurență.
Consiliul Concurenței a constatat faptul că atât MTI, cât și MDLPA au încălcat legislația în
domeniul concurenței pe piața serviciilor de transport rutier de persoane județean și
interjudețean și, pentru remedierea problemelor de natură concurențială, a impus măsuri
în sarcina MTI. Totodată, în vederea asigurării și menținerii concurenței, Consiliul
30
Decizia poate fi consultată la adresa: www.conciliulconcurentei.ro/documente
oficiale/concurență/decizii/direcția teritorială.
31
La momentul respectiv, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii era denumit Ministerul Transporturilor,
Infrastructurii şi Comunicațiilor.
32
La momentul respectiv, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației era denumit Ministerul
Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administrației.
42
Concurenței a dispus transmiterea de recomandări către Parlamentul României, Guvernul
României și toate consiliile județene.
Astfel, Consiliul Concurenței a interzis33 MTI să prelungească, sub orice formă, valabilitatea
programului de transport interjudețean și a licențelor de traseu34 peste termenul maxim,
respectiv 30.06.2023.
Totodată, Consiliul Concurenței a recomandat Parlamentului și Guvernului României să nu
mai fie emise acte normative prin care să se prelungească valabilitatea programelor de
transport și, totodată, orice modificare a legislației în domeniul transporturilor să prevadă
expres faptul că nivelul tarifelor aplicate de către transportatori va constitui criteriul
principal de atribuire concurențială atunci când operatorilor li se acordă exclusivitate pe
curse și/sau trasee.
De asemenea, Consiliul Concurenței a impus MTI să organizeze și să finalizeze, într-un
termen de maxim 15 luni, noua procedură de atribuire a serviciilor de transport rutier de
persoane prin servicii regulate la nivel interjudețean:
• fie prin mijloace concurențiale, conform dispozițiilor legislației în domeniul achizițiilor
publice;
• fie prin deschiderea completă a pieței transportului interjudețean, în sensul acordării
licențelor de traseu tuturor solicitanților care îndeplinesc criteriile de calificare și
selecție și, totodată, respectă condițiile și graficul de circulație stabilite de autoritate,
fără a fi acordate exclusivități pe trasee și/sau curse.
În plus, s-a dispus transmiterea către consiliile județene, organismele responsabile cu
organizarea noilor proceduri de atribuire a traseelor din programul de transport rutier de
persoane prin servicii regulate la nivel județean, a unui set complex de recomandări care să
asigure și să mențină concurența pe această piață.
În ipoteza în care consiliile județene nu iau în considerare recomandările formulate de
autoritatea de concurență și acționează contrar acestora, în sensul afectării mediului
concurențial, Consiliul Concurenței poate dispune declanșarea unor noi investigații care să
vizeze transportul rutier de persoane prin servicii regulate la nivelul unuia sau mai multor
județe, în funcție de situația de fapt regăsită.
33
Prin Decizia nr. 66/2021.
34
Ordinul ministrului transporturilor nr. 776/2019 pentru prelungirea valabilității Programului de transport
interjudețean și a licențelor de traseu .
43
Cazul Glovo-Foodpanda35
Consiliul Concurenței a autorizat cu condiții tranzacția prin care Glovoappro SRL a preluat
compania Foodpanda Ro SRL și, indirect, afacerea Pandamart, operată de către Delivery
Concentrare economică - angajamente
Hero Dmart SRL.

Glovoappro SRL este filiala din România a companiei Glovo, care are ca principal obiect de
activitate dezvoltarea și administrarea serviciului online de livrare de mâncare de la
restaurante către consumatori, prin intermediul platformei cu același nume. Adiacent,
societatea desfășoară activități de preluare comenzi și livrare de alte bunuri de consum
(precum: alimente, flori, băuturi alcoolice și tutun, produse farmaceutice, jucării, produse
de îngrijire pentru copii, cărți etc.) furnizate de vânzători, precum: lanțuri de supermarket
sau magazine locale.
Foodpanda Ro SRL și Delivery Hero Dmart SRL fac parte dintr-un grup de companii deținute
de către Delivery Hero SE, Germania.
Foodpanda Ro SRL furniza servicii de preluare a comenzilor online și livrare de mâncare de
la restaurante prin intermediul serviciului online Foodpanda (aplicație și site internet). În
plus, Foodpanda Ro SRL inclusese recent alte bunuri de consum (precum: alimente, flori,
băuturi alcoolice și tutun, produse farmaceutice, jucării, produse de îngrijire pentru copii,
cărți etc.).
Concentrarea economică a creat oportunitatea pentru ca autoritatea de concurență să
identifice și să definească o piață relevantă care nu a mai fost analizată în trecut. Astfel, a
fost definită piața relevantă a platformelor online de livrare a mâncării.
Ca urmare a analizei, au fost identificate o serie de îngrijorări legate de puterea de piață pe
care o dobândește Glovo în urma tranzacției și efectul pe care aceasta ar putea să-l aibă
asupra accesului concurenților săi la clienți.
Tranzacția a fost autorizată cu condiția respectării unor angajamente asumate de către
Glovoappro SRL pentru a elimina îngrijorările concurențiale identificate.
Astfel, Glovo s-a angajat:
• să nu impună nicio obligație de exclusivitate în contractele actuale sau viitoare de
intermediere încheiate cu restaurantele;
• să nu condiționeze contractual, în mod direct sau indirect, nivelul comisioanelor
plătite de restaurante (actuale sau viitoare) agreate cu restaurantele de respectarea
unei obligații de exclusivitate;
• să nu penalizeze restaurantele pentru aderarea la o altă platformă de comenzi online
și livrare de mâncare;
• să nu reînnoiască prevederile contractuale prin care Foodpanda impune o obligație
de exclusivitate restaurantelor.
Durata acestor angajamente asumate de Glovo este de 24 de luni de la data finalizării
tranzacției.
35
Decizia poate fi consultată la adresa: www.consiliulconcurentei.ro/decizii/servicii.
44
Deșeuri medicale36
Consiliul Concurenței a deschis, în 2019, investigația privind deșeurile medicale, având în

vedere numărul redus de operatori economici autorizați pentru tratarea prin decontaminare
la temperaturi scăzute a deșeurilor medicale periculoase și pentru eliminarea prin incinerare
a deșeurilor, gradul mare de concentrare a pieței și nivelul înalt de reglementare a
Investigație sectorială
domeniului.
Ținând cont de structura de oligopol și de gradul ridicat de concentrare rezultate după
analiza preliminară, au fost enunțate, la declanșare, patru teorii ale afectării concurenței,
din care trei au fost confirmate de analiza derulată, respectiv:
• împărțirea pieței de către furnizori, prin stabilirea zonelor în care să acționeze;
• afectarea poziției concurențiale a furnizorilor care nu sunt integrați (cei care oferă
anumite servicii din întregul proces, spre exemplu doar colectare și transport) de
către furnizorii integrați (cei care oferă servicii de pe întregul circuit al gestionării
deșeurilor, începând cu colectarea până la tratarea/eliminarea lor);
• practicarea, de către operatorii autorizați, de prețuri mai mari față de cele care ar
rezulta în condiții de concurență.
Principalele concluzii rezultate în urma investigației sunt următoarele:
• piața este puternic concentrată, având un lider detașat (cota sa de piață fiind de
peste 40%);
• definirea de piețe separate ale produsului și a unei piețe regionale geografice ar
putea fi luată în considerare în cazuri ulterioare;
• ambiguitatea legislației specifice, precum și modul de aplicare și interpretare a
acesteia de către autoritățile implicate îngreunează accesul pe piață și extinderea
activității operatorilor.
Principalele propuneri au fost de deschidere a unei investigații privind posibila încălcare a
Legii concurenței de către o parte din furnizorii de servicii de procesare a deșeurilor
medicale și transmiterea de recomandări ministerelor responsabile cu gestionarea acestui
sector, în scopul clarificării, revizuirii și completării legislației specifice.
36
Raportul investigației sectoriale poate fi consultat la adresa : http://www.consiliulconcurentei.ro/informări..
45
Domeniul contabilității și cel al serviciilor medicale37
Studiu – bariere de natură legislativă
În cadrul acțiunii de consultare a pieței realizate în vederea identificării barierelor de natură

legislativă cu care se confruntă întreprinderile, Consiliul Concurenței a fost informat cu
privire la existența anumitor prevederi legislative care limitează în mod nejustificat
concurența pe piața serviciilor medicale, precum și pe piața serviciilor de contabilitate și
expertiză contabilă.
În acest context, în anul 2020, a fost inițiat Studiul privind impactul prevederilor legale care
obligă companiile din domeniul contabilității și cel al serviciilor medicale să fie deținute
și/sau administrate de profesioniști în domeniu (denumit, în continuare, studiul). Acesta a
analizat în ce măsură prevederile legislative în cauză depășesc criteriile de proporționalitate
și necesitate stabilite pentru atingerea obiectivelor politicilor publice din domeniile
respective, constituindu-se în bariere de natură a afecta concurența, prin restricționarea
accesului operatorilor economici pe piețele respective.
Atât profesia de contabil, cât și cea de medic fac parte din categoria profesiilor liberale. În
domeniul profesiilor liberale, Comisia Europeană încurajează dereglementarea sau, cel
puțin, renunțarea la acele reguli restrictive care nu servesc în mod real interesului general și
nu pot fi justificate în mod obiectiv. Se consideră că astfel de reglementări fac ca numărul
agenților economici prezenți pe o piață să fie mai mic decât numărul agenților economici
care ar fi intrat în absența reglementării, afectând concurența pe piață. De asemenea,
restricționarea accesului pe o piață afectează consumatorii, deoarece, în general, un nivel
ridicat de concurență este în beneficiul acestora, prin reducerea prețurilor, creșterea calității
serviciilor, încurajarea inovației și creșterea interesului agenților economici de a răspunde la
nevoile în schimbare ale consumatorilor.
În cadrul studiului, s-au analizat distinct cele trei domenii (medicină umană, medicină
veterinară, contabilitate), ajungându-se la concluzia că prevederile legislative referitoare la
condițiile de funcționare a cabinetelor medicale veterinare cu personalitate juridică și a
societăților comerciale de contabilitate/expertiză contabilă sunt restrictive, reprezentând
bariere la intrarea pe piață.
Una dintre condițiile de funcționare a cabinetelor medicale veterinare cu personalitate
juridică și a societăților comerciale de contabilitate/expertiză contabilă vizează
obligativitatea existenței în structura capitalului social a unui profesionist în domeniu. În
mod concret, cabinetul medical veterinar cu personalitate juridică trebuie să dețină în
structura capitalului social o persoană care deține calitatea de medic veterinar. În mod
similar, restricționarea vizează și societățile comerciale de contabilitate/expertiză contabilă,
dar, în acest caz, persoana care deține calitatea de expert contabil/contabil autorizat trebuie
să dețină majoritatea capitalului social. Așadar, prevederile în cauză restricționează accesul
pe aceste piețe ale persoanelor care, deși dețin capital investițional, nu dețin calificările în
cauză pentru a înființa întreprinderi pe aceste piețe.
37
Studiul poate fi consultat la adresa: http://www.consiliulconcurentei.ro/wp-
content/uploads/2021/11/studiu_final_site.pdf.
46
În acest context, autoritatea de concurență a recomandat Ministerului Finanțelor și
Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor modificarea
prevederilor privind organizarea activității de expertiză contabilă și a contabililor
autorizați38, respectiv Legea pentru organizarea și exercitarea profesiunii de medic
veterinar39, astfel încât orice persoană interesată, care deține capital investițional, să poată
deschide o întreprindere de contabilitate/expertiză contabilă sau cabinet medical cu
personalitate juridică, fără a mai fi necesară prezența unui profesionist din domeniu în
structura capitalului social, asigurarea calității serviciilor și a independenței profesionale
putând fi asigurată prin mijloace mai puțin restrictive.
De exemplu, în domeniul sănătății umane, s-a apreciat că prevederea existentă (un cabinet
medical cu personalitate juridică poate funcționa dacă administratorul sau cel puțin o
treime din numărul membrilor consiliului de administrație sunt medici), deși ar putea avea
caracter restrictiv, poate fi justificată de necesitatea asigurării unui nivel înalt de protecție
a sănătății publice și nu depășește ceea ce este necesar pentru a garanta atingerea acestui
obiectiv.
De asemenea, autoritatea de concurență a informat comisiile de raport din cadrul Camerei
Deputaților care au în analiză proiecte de lege pentru modificarea legislației din domeniile
vizate de studiu, cu privire la recomandările formulate în cadrul studiului.
3.7. Evaluarea impactului intervențiilor Consiliul Concurenței din

anul 2021
Pentru a evalua impactul pe care acțiunile autorității de concurență îl are asupra bunăstării
consumatorilor, au fost analizate cazurile finalizate în decursul anului 2021, prin intermediul
metodologiei dezvoltate de Comisia Europeană.
Determinarea impactului asupra consumatorilor la nivelul unei piețe se obține prin estimarea
costurilor evitate de către aceștia ca urmare a intervenției autorității de concurență.
Este important de precizat faptul că această analiză a impactului nu surprinde totalitatea
activității autorității de concurență din ultimul an, din cauza următorilor factori:
• au fost supuse analizei doar cazurile care se pretează aplicării unei astfel de metodologii,
respectiv 5 înțelegeri anticoncurențiale finalizate cu sancțiuni, pe următoarele piețe:
1. producția și/sau comercializarea ouălor de consum;
2. piața românească a imunoglobulinelor umane normale;
3. o piață locală a serviciilor de pază;
38
OG nr. 65/1994.
39
Legea nr. 160/1998.
47
4. piața serviciilor de alimentație publică/de tip food & beverage pentru pasagerii de pe
Aeroportului Internațional „Henri Coandă” București;
5. piața comercializării rolelor și a ghirlandelor de role.
• au fost luate în calcul doar efectele de runda întâi. Astfel, s-a ținut cont de majorări ale
prețurilor corespunzătoare întreprinderilor participante la practica anticoncurențială, piața
afectată avută în vedere fiind apreciată prin cifrele de afaceri ale acestora sau prin parte a
cifrelor lor de afaceri, în funcție de procentul de produse sau servicii aferente practicii
anticoncurențiale. Efectele secundare ale practicilor avute în vedere ar putea consta în faptul
că celelalte întreprinderi de pe piață și-ar putea alinia prețurile la cele practicate de părțile la
fapta anticoncurențială.
• nu au fost avute în vedere efectele indirecte ale intervențiilor Consiliului Concurenței,
precum efectul de descurajare a sancțiunilor pentru alte întreprinderi din piața investigată sau
din alte piețe sau efectele activității de promovare a principiilor concurențiale.
Cele 3 elemente de referință pentru determinarea beneficiilor sunt: dimensiunea pieței
afectate (estimată prin raportare la cifrele de afaceri istorice ale părților la înțelegere și
procentul aferent bunurilor/serviciilor legate de încălcare), scenariul contrafactual privind
perioada continuării derulării faptei în lipsa intervenției autorității de concurență și nivelul
supra-prețului generat de înțelegere (ipotezele pentru aceste ultime două elemente sunt
oferite de metodologia utilizată).
Astfel, metodologia folosită de către Comisia Europeană prevede un interval între 1 și 6 ani
pentru continuitatea faptei, în funcție de stabilitatea estimată a cartelului la data detectării.
În această metodologie, cartelurile sunt considerate „nesustenabile” (o durată de viață de 1
an), „destul de durabile” (o durată de viață de 3 ani) sau „foarte durabile” (o durată de viață
de 6 ani). Totodată, atunci când nu există suficiente date sau detalii cu privire la efectul
practicii asupra prețului, se ia în considerare o suprataxare din partea celor care pun în aplicare
practica anticoncurențială cuprinsă între 10% și 15%.
Conform metodologiei Comisiei Europene, pentru a estima beneficiile politicii de concurență,
au fost folosite 3 scenarii (scenariul optimist, scenariul de bază și scenariul negativ), impactul
înțelegerilor anticoncurențiale asupra prețului, pentru piața afectată, la nivelul fiecărui
scenariu în parte fiind între 10% și 15%.
1. Scenariul optimist este reprezentat de situația în care cartelul este unul instabil; în
lipsa intervenției Consiliului Concurenței, acesta s-ar fi destrămat într-o perioadă de
un an;
2. Scenariul de bază este reprezentat de situația în care cartelul este relativ durabil; în
lipsa intervenției Consiliului Concurenței, acesta ar mai fi rezistat o perioadă de încă 3
ani;
3. Scenariul negativ este reprezentat de situația în care cartelul este foarte stabil; în lipsa
intervenției Consiliului Concurenței, acesta ar mai fi rezistat o perioadă de încă 6 ani.
48
În toate cazurile analizate de Consiliul Concurenței, abordarea a fost una conservatoare în
raport cu baremurile și indicatorii propuși de metodologia utilizată.
FIGURA 3.7.1. IMPACTUL POLITICII DE CONCURENȚĂ – BENEFICII DE RUNDA ÎNTÂI

500
450
370,63
400
350
300
mil. lei
250 185,31
200
150
258,32
100 61,77
50 129,16
43,05
0
Impact - scenariu optimist Impact - scenariu de baza Impact - scenariu negativ
Impact minim Impact maxim
Astfel, conform celor mai conservatoare estimări, impactul intervențiilor Consiliului

Concurenței din 2021 asupra consumatorilor, prin prisma efectelor negative evitate la
nivelul prețurilor, pe cele 5 piețe analizate, a fost estimat între un minim de 43,05 milioane
lei și un maxim de 370,63 milioane lei.
49
4. Ajutor de stat
4.1. Colaborarea cu Comisia Europeană
Consiliul Concurenței îndeplinește rolul de autoritate națională de contact în domeniul
ajutorului de stat între Comisia Europeană (CE), pe de o parte, și instituțiile publice, furnizorii
și beneficiarii măsurilor de ajutor de stat, pe de altă parte.
Proiectele complexe sau care implică valori mari de finanțare necesită, de regulă, consultări
prealabile cu CE. În anul 2021, pregătirea documentelor programatice aferente PNRR și
exercițiului financiar multianual 2021-2027 de către autoritățile române, cu ajutorul
consultanței acordate de Consiliul Concurenței, au reprezentat o preocupare importantă.
Tabelul următor prezintă o imagine de ansamblu asupra activității Consiliului Concurenței în
domeniul ajutorului de stat, în relația sa cu CE în ultimii 3 ani, conținând indicatori relevanți
pentru această arie de activitate a autorității de concurență.
TABELUL 4.1.1. INDICATORI DIN DOMENIUL AJUTORULUI DE STAT ÎN RELAȚIA CU CE

Nr.
Indicatori de rezultat 2019 2020 2021
crt.
1. Nr. prenotificări transmise la CE 5 27 14
2. Nr. prenotificări aflate în analiza CE, din care: 3 9 6
2.1. Nr. prenotificări mai vechi de 1 an 1 2 4
3. Nr. notificări transmise la CE 3 22 19
4. Nr. notificări aflate în analiza CE, din care: 1 2 1
4.1. Nr. notificări mai vechi de 1 an - - -
5. Nr. plângeri înregistrate la CE 5 5 1
6. Nr. plângeri aflate în analiza CE, din care: 5 5 7
6.1. Nr. plângeri mai vechi de 1 an 3 4 6
7. Nr. investigații aflate în analiza CE, din care: 5 2 4
7.1. Nr. investigații mai vechi de 1 an 5 2 2
8. Nr. decizii emise de CE, din care: 5 24 22
8.1. Nr. decizii de non-ajutor - - 2
8.2. Nr. decizii de autorizare/favorabile 2 22 20
9. Nr. cazuri de recuperare ajutor de stat 3 2 4
10. Nr. documente de poziție transmise la CE 5 12 73
11. Nr. evenimente organizate de CE la care au
15 31 14
participat inspectorii Consiliului Concurenței
50
4.2. Schimbări intervenite în domeniul ajutorului de stat
Pentru a asigura continuitatea implementării legislației de ajutor de stat aflate în vigoare, CE
a decis prelungirea acesteia pentru o perioadă care să acopere derularea procesului de fitness
check (verificarea măsurii în care regulile sunt adecvate realităților practice), a cărui finalitate
va fi reprezentată de amendarea actualelor reguli (majoritatea au fost extinse până la
31.12.2021, unele fiind extinse până în 31.12.2023).
În acest context, autoritatea de concurență s-a implicat activ în formularea și susținerea în fața
CE a poziției României privind propunerile de revizuire a unor reglementări europene în
materia ajutorului de stat, printre care:
• Regulamentul de exceptare pe categorii a ajutoarelor de stat;
• ajutoarele de stat regionale;
• ajutoarele de stat pentru climă, protecția mediului și energie;
• ajutoarele de stat pentru cercetare, dezvoltare și inovare;
• ajutoarele de stat pentru promovarea investițiilor de finanțare de risc;
• Cadrul temporar pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei în
contextul actualei epidemii de Covid-19.
O parte din propunerile susținute de România, ca rezultat al consultărilor tehnice interne
coordonate de Consiliul Concurenței, au fost preluate de CE în procesul de adoptare a
modificării principalelor regulamente europene care legiferează materia ajutorului de stat.
4.3. Cazuri de ajutor de stat finalizate în anul 2021 de Comisia

Europeană pentru România
Cazurile de ajutor de stat finalizate în anul 2021 prin decizie de autorizare din partea Comisiei
Europene (incluzând modificările la unele din acestea) sunt descrise în cele ce urmează.
A. MĂSURI DE AJUTOR DE STAT ANTI-CRIZĂ COVID-19
➢ Modificarea Schemei cadru de ajutor de stat sub formă de credite cu dobândă
subvenționată și garanții la credite40
Au fost instituite două categorii de măsuri de ajutor de stat destinate facilitării accesului la
finanțare a IMM-urilor care au avut în 2019 o cifră de afaceri mai mare de 20 de milioane lei
și a întreprinderilor mari, care se confruntă cu un deficit de lichidități, în vederea asigurării
continuității în desfășurarea activității acestora:
• garanții pentru facilități de finanțare acordate de băncile comerciale sub forma creditelor
de investiții și creditelor pentru capital de lucru;
Bugetul alocat, de 2 miliarde de lei (aproximativ 400 de milioane de euro), va permite
constituirea unui portofoliu de garanții la credite estimat la 6,5 miliarde de lei (aproximativ 1,5
miliarde de euro), destinat unui număr estimat de 325 de beneficiari.
40
Decizia CE nr. C(2021) 3840 final/25.05.2021, de modificarea a deciziei inițiale CE nr. C(2020) 4565
final/01.07.2020.
51
• finanțări în lei, sub forma creditelor de investiții și creditelor pentru capital de lucru, cu o
durată ce nu depășește 6 ani.
Bugetul activității de creditare are o valoare de 2 miliarde de lei (aproximativ 400 de milioane
de euro), pentru un număr estimat de 100 de beneficiari.
Ca urmare a notificării la CE, forul european a emis în data de 01.07.2020 o decizie 41 pozitivă
cu privire la schema de ajutor. Creditele și garanțiile sunt stabilite a se acorda în prima etapă
direct de către EximBank, ulterior acestea putându-se acorda și prin intermediul băncilor
comerciale. Perioada de valabilitate inițială (31.12.2020) a fost prelungită succesiv până la
30.06.2021 și, apoi, până la 31.12.2021. Ulterior, în anul 2021, schema s-a modificat42 astfel:
• durata de valabilitate, care se prelungește până la data de 30.06.2022;
• data limită de depunere a cererilor este 30.04.2022, iar acordarea creditelor și
garanțiilor în baza schemei se va face până cel târziu la data de 30.06.2022.
Până la data de 31 decembrie 2021, în temeiul schemei gestionate de EximBank, au fost

acordate ajutoare de stat în valoare de 525,59 de milioane de euro unui număr de 175 de
beneficiari.
➢ Modificarea și prelungirea Schemei de ajutor de stat pentru susținerea activității
IMM-urilor43
Programul IMM Invest urmărește asigurarea unor lichidități suficiente pe piață pentru IMM-
uri și întreprinderi mici cu capitalizare de piață medie44, prin acordarea de:
• garanții de stat pentru o perioadă de maxim 6 ani pentru credite de investiții/capital
de lucru;
• granturi45 care, potrivit ultimelor amendamente aduse schemei, nu vor depăși
limita de 1.800.000 de euro/270.000 de euro (pentru piscicultură și
acvacultură)/225.000 de euro (pentru producția primară de produse agricole).
În cadrul Subprogramului AGRO IMM INVEST, se va implementa și un al treilea tip de
instrument - grant pentru acoperirea a maximum 10% din valoarea finanțării garantate.
Se estimează că se vor acorda garanții de 30 miliarde de lei și granturi în valoare de 1,832
miliarde de lei unui număr de maxim 58.987 de beneficiari. Subprogramul AGRO IMM INVEST
are un buget alocat de 1 miliard de lei pentru garanții și 120 de milioane de lei pentru granturi.
41
State Aid SA.57408 (2020/N) – Romania COVID-19: Framework scheme for State aid in the form of subsidised
loans and guarantees on loans.
42
Prin Decizia CE nr. C(2021) 9936 final/22.12.2021 privind notificarea modificării unor Scheme de ajutor de stat
elaborate în România în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19.
43
Decizia C(2021) 4959 final/30.06.2021 – Prelungirea și modificarea deciziei de autorizare C(2020)
2363/10.04.2020 final).
44
Întreprinderea care, împreună cu întreprinderile pe care le controlează şi întreprinderea/întreprinderile care
are/au controlul direct sau indirect asupra acesteia, are 250 de angajați sau mai mult, dar mai puțin de 500 de
angajați şi o cifră de afaceri anuală ce nu depășește 100 de milioane de euro sau al cărei bilanț anual nu depășește
86 de milioane de euro.
45
Subvenționarea dobânzilor, a comisioanelor de administrare și a comisionului la fondul de risc.
52
Perioada de valabilitate inițială (31.12.2020) a fost prelungită succesiv până la 30.06.2021 și,
ulterior, până la 31.12.2021.
Modificările aduse schemei în anul 2021 sunt următoarele:
• prelungirea valabilității până la data de 30 iunie 2022;
• prelungirea perioadei până la care se poate plăti grantul, respectiv până la 30 iunie
2023;
• majorarea plafoanelor maxime ce vizează granturile alocate prin intermediul
schemei (de la 1.800.000 de euro la 2.300.000 de euro, respectiv de la 270.000 de
euro la 345.000 de euro pentru întreprinderile din sectorul pescuitului și
acvaculturii și de la 225.000 de euro la 290.000 de euro pentru cele din producția
primară de produse agricole);
• majorarea bugetului schemei după cum urmează:
o în cazul garanțiilor, pentru anul 2022, plafonul total al garanțiilor care pot fi
acordate este de 15.000.000.000 de lei, din care, pentru Subprogramul
AGRO IMM INVEST, plafonul este de 5.000.000.000 de lei;
o pentru granturi, bugetul s-a modificat de la 1.832 milioane de lei (circa 376,3
milioane de euro), la 2.605,82 milioane de lei (circa 526,54 milioane de euro);
• micșorarea numărului estimat de beneficiari, de la 58.987 la 55.644.
Până la data de 31 decembrie 2021, în temeiul schemei aferente Programului ”IMM Invest”,
au fost acordate ajutoare de stat în valoare de 5,258 miliarde de euro unui număr de 38.191
de beneficiari.
➢ Modificarea sprijinului pentru IMM-uri și pentru unele întreprinderi mari46
Obiectivul măsurii47 este reprezentat de susținerea IMM-urilor și a anumitor întreprinderi
legate care se confruntă cu un deficit sau chiar cu indisponibilitatea lichidităților, prin
acordarea de ajutoare temporare, cu valoare limitată, acelor IMM-uri și întreprinderi legate.
Schema de ajutor de stat este structurată pe trei componente:
• micro-granturi în sumă fixă pentru capital de lucru, pentru reluarea activității
curente sub formă de sumă forfetară;
• granturi pentru capital de lucru, sub formă de sumă forfetară;
• granturi pentru investiții în activități productive.
Sprijinul se acordă întreprinderilor care nu erau în dificultate la 31 decembrie 2019, dar care
se confruntă cu dificultăți sau intră în dificultate din cauza epidemiei de COVID-19. Prin
schemă, se estimează acordarea de granturi parțial cofinanțate din fonduri europene unui
număr de 165.000 de beneficiari.
Măsura a fost notificată CE în data de 20.08.2020, iar forul european a autorizat 48 măsurile
cuprinse în schemă în data de 27.08.2020. În anul 2021, CE a autorizat49 prelungirea perioadei
46
Decizia CE nr. C(2021) 479 final/22.01.2021.
47
Instituite prin intermediul O.U.G. nr. 130/2020..
48
State Aid SA.58166 (2020/N) – Romania COVID-19: Support for SMEs and certain related large enterprises to
overcome the economic crisis caused by the COVID-19 pandemic.
49
Prin Decizia CE nr. C(2021) 4533 final/17.06.2021.
53
de valabilitate a schemei până la 31 decembrie 202150. De asemenea, în anul 2021, schema a
fost modificată51 astfel:
• durata de valabilitate, care se prelungește până la data de 30.06.2022;
• data limită de depunere a cererilor - 30.04.2022, iar acordarea creditelor și
garanțiilor se va face până cel târziu la data de 30.06.2022.
În anul 2021, a fost eliminată componenta trei – granturi pentru investiții52, bugetul total al
schemei fiind de 7.188.000.000 de lei (aprox. 1.485.281.750 de euro), aceasta fiind înlocuită
cu o nouă măsură - Schema de ajutor de stat Sprijin pentru IMM-uri în vederea depășirii
crizei economice generate de pandemia de COVID-19 – investiții productive53. Prin această
nouă schemă, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, în calitatea sa de furnizor și
administrator de ajutor de stat, în parteneriat cu Agențiile pentru IMM, Atragere de Investiții
și Promovare a Exportului intenționează acordarea de ajutor de stat sub formă de granturi
pentru investiții. Beneficiarii măsurilor pot fi întreprinderi mici și mijlocii care nu se aflau în
dificultate la data de 31.12.2019, iar bugetul total alocat este echivalentul în lei al sumei de
358.384.803,64 de euro. Până în data de 31.12.2021, schema nu a fost încă lansată.
➢ Prelungirea schemei de ajutor de stat privind programul IMM Factor 54
Scopul acestei măsuri de ajutor de stat este de a sprijini IMM-urile să facă față deficitului de
lichidități cu care se confruntă și de a se asigura că dispun de canale de finanțare diversificate.
Programul IMM Factor constă în acordarea de ajutoare de stat sub formă de granturi și garanții
în favoarea beneficiarilor eligibili pentru finanțările de tip factoring cu regres. Finanțările sunt
acordate pe baza facturilor emise de beneficiari, în cadrul unui plafon de finanțare cu caracter
reînnoibil, garantat de către stat prin Ministerul Finanțelor.
Această schemă de ajutor de stat55 a fost autorizată56 de CE în data de 22.11.2020 și era
valabilă până la 30.06.2021. Autoritățile române au notificat în data de 17.06.2021
modificarea schemei de ajutor (prelungirea acesteia până la data de 31.12.2021), aprobată de
CE în data de 30.06.2021. Până la data de 31.12.2021, în cadrul acestui program, nu au fost
contractate ajutoare de stat.
➢ Schema HoReCa57
Obiectivul măsurii este asigurarea continuității activității operatorilor economici din sectorul
turistic, structuri de cazare, structuri de alimentație, agenții de turism, ghizi de turism, prin
50
Decizia CE nr. C(2021) 4533 final.
51
Decizia CE nr. C(2021) 9936 final/22.12.2021 privind notificarea modificării unor Scheme de ajutor de stat
elaborate în România în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19.
52
Prin OUG nr. 48/2021.
53
Autorizată de CE prin decizia nr. C(20210) final 7857 din 27.10.2021.
54
55
Pusă în aplicare prin OUG nr. 146/24.08.2020, cu modificările și completările ulterioare.
56
State Aid SA.58462 (2020/N) – Romania COVID-19: Guarantees on factoring.
57
Decizia CE C(2021) 2701 final/14.04.2021.
54
îmbunătățirea accesului la lichidități, pentru a-i ajuta să își continue activitatea și să păstreze
locurile de muncă. Schema de ajutor de stat58 a fost aprobată de CE la data de 14.04.202159.
Perioada de valabilitate a schemei este de la data autorizării de către CE și până la 31
decembrie 2021, plata făcându-se până cel târziu la data de 30 iunie 2022.
Bugetul schemei de ajutor de stat este estimat la 500 de milioane de euro. Prin schemă, se
acordă ajutoare de stat unui număr estimat de 73.211 de beneficiari, sub forma unor granturi,
în cuantum de 20% din baza de calcul în anul 2020, comparativ cu anul 2019, dar nu mai mult
de echivalentul în lei al sumei de 800.000 de euro la nivel de întreprindere.
În anul 2021, s-au notificat la CE o serie de modificări aduse schemei, acestea fiind aprobate
de executivul european60. Acestea vizează următoarele aspecte:
• adăugarea unei noi categorii de beneficiari, respectiv întreprinderile din domeniul
organizării de evenimente;
• înlocuirea serviciilor de turism cu serviciile de călătorie;
• adăugarea posibilității de plată a altor creanțe bugetare, nu doar a celor
administrate de organul fiscal central;
• creșterea numărului de beneficiari de la 73.211 la 74.000;
• reducerea perioadei pentru care este obligatorie menținerea activității pentru care
au obținut finanțare, de la 12 luni la 6 luni de la data plății sumelor, respectiv de la
24 luni la 12 luni de la data plății sumelor, în cazul în care valoarea grantului este
mai mare decât echivalentul în lei al sumei de 200.000 de euro.
Până la data de 31 decembrie 2021, în temeiul acestei măsuri, au fost acordate ajutoare de
stat în valoare de 202 milioane de euro unui număr de 8.369 de beneficiari.
➢ Schema de ajutor de stat „Susținem sectorul cultural independent în București” 61
Beneficiarii eligibili în cadrul acestei scheme sunt entități de drept privat: organizații
neguvernamentale, asociații și fundații, persoane fizice autorizate, societăți comerciale care
activează în domeniul cultural, indiferent de statutul juridic și de modul de finanțare, inclusiv
entitățile nonprofit care desfășoară o activitate economică.
Ajutorul de stat constă în acordarea de microgranturi, o singură dată, sub formă de sumă
forfetară, în ordinea primul venit-primul servit, cu valoarea de maximum 75.000 lei/beneficiar,
sumă care poate reprezenta 100% din valoarea cheltuielilor eligibile aferente schemei.
Bugetul schemei este de 3.000.000 lei. Schema a fost notificată CE în data de 04.06.2021 și
aprobată de CE în data de 18.06.2021. Modificările aduse schemei și aprobate de CE, la
22.12.2021, vizează:
• prelungirea perioadei de valabilitate până la data de 30.06.2022;
• actualizarea pragului de cumul al ajutoarelor acordate, de la 1,8 milioane de euro
la 2,3 milioane de euro.
58
Implementată prin OUG nr. 224/2020, astfel cum a fost modificată prin OUG nr. 10/2021.
59
Decizia CE nr. C(2021) 2701 final.
60
Prin Decizia CE nr. C(2021) 5323 final.
61
55
➢ Schema de ajutor de stat pentru susținerea activității operatorilor aerieni (Târgu
Mureș)62
Prin schema de sprijin, se are în vedere acordarea de granturi directe, care nu pot depăși
echivalentul în lei a 600.000 de euro per întreprindere, companiilor aeriene a căror activitate
a fost perturbată de pandemia de COVID-19 și care se confruntă cu un deficit brusc de
lichidități sau chiar cu indisponibilitatea lichidităților. Beneficiarii sunt în număr maxim de 5 și
bugetul schemei de sprijin este de 1.150.000 de euro.
Ulterior aprobării schemei, ca urmare a modificării legislației comunitare în domeniu, s-a
solicitat forului european aprobarea următoarelor modificări63:
• majorarea bugetului de la 1,2 mil. de euro la 1,6 mil. de euro;
• actualizarea pragului de cumul al ajutoarelor acordate de la 1,8 milioane de euro la
2,3 milioane de euro.
➢ Schema de ajutor de stat pentru susținerea activității operatorilor aerieni
(Maramureș)64
Schema are în vedere acordarea de granturi directe, care nu pot depăși echivalentul în lei a
800.000 de euro per întreprindere, companiilor aeriene a căror activitate a fost perturbată de
pandemia de COVID-19 și care se confruntă cu un deficit brusc de lichidități sau chiar cu
indisponibilitatea lichidităților. Beneficiarii sunt în număr maxim de 5.
Ulterior aprobării schemei, ca urmare a modificării legislației comunitare în domeniu, s-a
solicitat forului european aprobarea următoarelor modificări65:
• majorarea bugetului de la 1,15 milioane de euro la 1,55 milioane de euro;
• actualizarea pragului de cumul al ajutoarelor acordate de la 1,8 milioane de euro la
2,3 milioane de euro.
➢ Prelungirea Schemei privind ajutorul de stat pentru operatorii aerieni (Sibiu)66
Schema de sprijin are în vedere acordarea de granturi directe, care nu pot depăși echivalentul
în lei a 800.000 de euro per întreprindere, companiilor aeriene a căror activitate a fost
perturbată de pandemia de COVID-19 și care se confruntă cu un deficit brusc de lichidități sau
chiar cu indisponibilitatea lichidităților.
Beneficiarii măsurilor pot fi companiile aeriene care își iau angajamentul de a opera zboruri
regulate pe Aeroportul Sibiu și care nu se aflau în dificultate la data de 31.12.2019.
62
Decizia CE nr. C(2021) 5171final/07.07.2021.
63
Prin Decizia nr. C(2021) 9936 final/22.12.2021, CE a decis să nu ridice obiecțiuni la solicitarea de modificare.
64
65
Prin Decizia nr. C(2021) 9936 final/22.12.2021, CE a decis să nu ridice obiecțiuni la solicitarea de modificare.
66
Decizia CE nr. C(2021) 5061 final /2.07.2021.
56
Ulterior, a mai fost solicitată forului european o nouă prelungire a schemei de ajutor, până la
30.06.202267. Totodată, s-a modificat prevederea referitoare la cumul, de la 1,8 milioane de
euro la 2,3 milioane de euro.
➢ Schema de ajutor de stat pentru susținerea activității cluburilor sportive din
Municipiul Miercurea-Ciuc68
Schema de sprijin are în vedere acordarea de granturi directe, în valoare de maximum 700.000
de euro per întreprindere, cluburilor sportive a căror activitate a fost perturbată de pandemie
și care se confruntă cu un deficit brusc de lichidități sau chiar cu indisponibilitatea lichidităților.
Beneficiarii schemei sunt structurile sportive care se încadrează în definiția „întreprinderii”,
sunt înregistrate și își desfășoară activitatea sportivă de echipă cu public spectator pe raza
municipiului Miercurea-Ciuc și care nu se aflau în dificultate la 31 decembrie 2019.
Bugetul total al schemei este de maximum 1.400.000 de euro. Ajutorul de stat putea fi acordat
până la 31.12.2021. Plățile ajutorului de stat vor putea fi realizate într-una sau mai multe
tranșe, în perioada 2021-2023, în baza contractului de finanțare. Numărul estimat de
beneficiari ai schemei este de maxim 3 întreprinderi.
➢ Schema de ajutor de stat pentru acoperirea pierderilor provocate cluburilor sportive
din Municipiul Sfântu Gheorghe69
Schema de sprijin are în vedere acordarea de granturi directe, bugetul acesteia fiind de
4.000.000 de lei (aprox. 812.690 de euro). Valoarea maximă alocată unui beneficiar poate fi
de 3.000.000 de lei.
Beneficiarii schemei sunt structurile sportive care se încadrează în definiția „întreprinderii”, au
sediul în Municipiul Sfântu Gheorghe, județul Covasna, cel puțin din data de 01.01.2018, nu se
aflau în dificultate la 31 decembrie 2019 și îndeplinesc toate condițiile prevăzute în
documentația specifică aferentă schemei de ajutor de stat.
Ajutorul de stat putea fi acordat până la 31.12.2021. Plățile ajutorului de stat vor putea fi
realizate până la data de 31.12.2022. Numărul estimat de beneficiari ai schemei este de
maximum 5 întreprinderi.
➢ Schema de ajutor de stat pentru acordarea unui sprijin financiar operatorilor
economici care administrează aeroporturi70
Prin această schemă, s-a stabilit acordarea de sprijin financiar unui număr de șapte operatori
economici care administrează aeroporturile, ce au înregistrat în anul 2019 un trafic mai mare
de 200.000 de pasageri și mai mic de 3 milioane de pasageri, în vederea depășirii dificultăților
financiare cu care se confruntă, cauzate de pandemia de COVID-19.
Schema constă în acordarea de granturi directe în valoare de maximum 51.544 mii lei (aprox.
10.308.800 euro). Încheierea contractelor de finanțare trebuia să se realizeze până la data de
31.12.2021.
67
Aprobată prin Decizia CE nr. C(2021) 9936 final/22.12.2021.
68
69
70
Decizia CE nr. C(2021) 9521 final /13.12.2021.
57
B. MĂSURI DE AJUTOR DE STAT, ALTELE DECÂT CELE ANTI-CRIZĂ COVID-19
➢ Măsura de sprijin pentru modernizarea sistemului de termoficare a municipiului
București71
În data de 20.05.2020, la invitația CE, după parcurgerea procedurii de prenotificare, a fost
înaintată notificarea măsurii de finanțare din fonduri din cadrul Programului Operațional
Infrastructură Mare (POIM) a reabilitării infrastructurii de termoficare din Municipiul
București.
Această măsură de sprijin presupune acordarea de ajutor pentru investiții în favoarea
sistemelor de termoficare și răcire centralizată eficiente din punct de vedere energetic. Astfel,
pentru rețeaua de distribuție, costurile de investiții pot fi finanțate integral (100% din funding
gap). Proiectul vizează numai reabilitarea rețelei de transport și distribuție, care este
proprietate publică și care, în opinia autorităților române, reprezintă monopol natural (nu
ajutor de stat). CE nu a acceptat această abordare, astfel încât a fost urmată abordarea CE.
Valoarea costurilor eligibile ale proiectului este de 278.325.802 euro, iar valoarea ajutorului
de stat este de 254.231.051 de euro (din care fonduri POIM72 216.096.393 de euro, restul
reprezentând fonduri naționale). Rata deficitului de finanțare (funding gap) este de 91,34%.
Beneficiarul ajutorului de stat este Primăria Municipiului București, în calitate de proprietar al
infrastructurii de termoficare.
Sistemul de termoficare din București îndeplinește criteriile din definiția sistemelor de
termoficare și răcire centralizată eficiente din punct de vedere energetic, respectiv
aproximativ 97% din energia termică din București este rezultatul unui proces de cogenerare
realizat în centralele furnizorilor de agent termic, niciunul dintre acești furnizori nefiind
controlat de Municipiul București (Electrocentrale, CET Grivița și CET Vest Energo).
➢ Harta ajutoarelor de stat regionale 2022-2027 pentru România73
Harta ajutoarelor de stat regionale cuprinde intensitățile maxime ale ajutoarelor regionale
pentru investiții aplicabile în fiecare din regiunile din România, eligibile pentru ajutor de stat.
Pentru a putea acorda ajutoare regionale întreprinderilor în perioada 2022-2027, România a
elaborat o nouă hartă a ajutoarelor regionale, pe care a notificat-o CE în vederea aprobării74.
Pentru a putea produce efecte, măsura a fost adoptată în legislația națională prin emiterea
Hotărârii de Guvern nr. 311 din 2 martie 2022 privind intensitatea maximă a ajutorului de stat
regional în perioada 2022-2027 pentru investiții inițiale.
71
72
Programul Operațional Infrastructură Mare.
73
74
Aprobată prin Decizia CE nr. C(2021) 9750 final/20.12.2021.
58
➢ Prelungirea schemei de ajutor de stat pentru susținerea producției și distribuției în
sistem centralizat de energie termică verde din surse regenerabile mai puțin
exploatate75
În cadrul schemei, sprijinul financiar este acordat pentru realizarea de investiții în producerea
și distribuția energiei termice, pe bază de resurse regenerabile (biomasă/biogaz și energie
geotermală), în scopul asigurării serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem
centralizat. Astfel, prin realizarea acestor proiecte de investiții, se urmărește creșterea cu până
la 60 MW/proiect a capacității instalate de producere a energiei din biomasă, biogaz și energie
geotermală și scăderea cantității de emisii de gaze cu efect de seră cu până la 48.000
(echivalent tone de CO2), ca urmare a înlocuirii producției de energie care nu este din surse
regenerabile (cărbune, gaz natural) cu producția de energie din surse regenerabile.
Schema se aplică pentru proiectele care propun ca acțiuni de finanțare:
• realizarea și/sau modernizarea capacităților de producere a energiei termice în
cogenerare (separat sau în cogenerare) din biomasă și biogaz și a rețelei termice;
• realizarea și/sau modernizarea capacităților de producție a energiei termice din
energie geotermală și a rețelei termice.
Măsura de ajutor de stat se adresează unităților administrativ-teritoriale/subdiviziunilor
administrativ-teritoriale/asociațiilor de dezvoltare intercomunitară din regiunile mai puțin
dezvoltate ale României, care asigură serviciul public de alimentare cu energie termică în
sistem centralizat a populației. Ajutorul constă în granturi, care se acordă pentru proiectele
finanțate în următoarele regiuni de dezvoltare: Vest, Nord-Vest, Nord-Est, Sud-Est, Sud, Sud-
Vest și Centru.
Bugetul schemei este de 100.000.000 de euro, echivalent în lei, din care 85% reprezintă
fonduri europene nerambursabile și 15% cofinanțare publică. Se estimează că această schemă
va fi accesată de un număr de 20 de beneficiari. Valoarea maximă a ajutorului pentru un
beneficiar nu poate depăși 15.000.000 de euro pentru un proiect de investiții și se calculează
ca fiind egală cu cuantumul deficitului de finanțare (funding-gap).
Schema de ajutor de stat a fost notificată CE la data de 19 august 2020, fiind autorizată76 la
data de 06.11.2020. Inițial, schema a fost autorizată până la 31 decembrie 2021, însă, s-a
solicitat prelungirea acesteia, cu doi ani, până la 31 decembrie 202377.
➢ Modificarea schemei de ajutor de stat78 pentru promovarea cogenerării de înaltă
eficiență pe baza cererii de energie termică utilă79
În noiembrie 2019, reprezentanții CE au recomandat împărțirea celor două situații ce se
regăsesc în mecanismul de sprijin existent prezentat de autoritățile române și pre-notificarea
acestora în mod separat, după cum urmează:
75
76
77
Pentru care s-a emis Decizia CE nr. C(2021) 9677 final/16.12.2021.
78
Instituită de HG nr. 1.215/2009.
79
59
• pre-notificarea prelungirii schemei actuale pentru cogenerare de înaltă eficiență
pentru beneficiarii existenți80;
• pre-notificarea unei noi scheme pentru noii beneficiari, care vor fi selectați pe baza
unei proceduri de ofertare concurențiale.
Înțelegând că noul mecanism de sprijin pentru cogenerare nu reprezintă o maximă urgență
(urmând să înceapă abia în 2022), recomandarea forului european a fost de a pre-notifica
această schemă ulterior. Autoritățile române au agreat separarea celor două situații, respectiv
divizarea mecanismului de sprijin în două scheme, fapt care presupune extinderea schemei
existente pentru beneficiarii existenți, pe de o parte, și o nouă schemă pentru viitorii
beneficiari, pe de altă parte.
Autoritățile române susțin faptul că sprijinul financiar se acordă centralelor de cogenerare, în
vederea menținerii acestora în piața de energie electrică și termică, în condițiile în care aceste
centrale îndeplinesc condițiile de înaltă eficiență și realizează economii de combustibil și de
emisii semnificative, dar înregistrează costuri de producție mari. Fără ajutorul notificat, nu ar
fi existat un stimulent suficient pentru producerea de energie electrică în instalații în
cogenerare de înaltă eficiență, deoarece această activitate ar fi fost puțin probabil să fie viabilă
din punct de vedere economic.
Scopul prelungirii perioadei de acordare a ajutorului îl reprezintă amortizarea completă a
instalației pentru producătorii care activează în sectorul producerii de energie electrică și
termică în cogenerare care au intrat în schemă până la 31.12.2016, dar nu mai târziu de
31.12.2033, considerând că, pentru a asigura viabilitatea investițiilor, este necesar ca bonusul
să se acorde beneficiarilor până în anul 2033. Bugetul total al schemei pe perioada 2011-2033
este de 21,883 de miliarde de lei, din care bugetul necesar pentru partea de prelungire a
schemei actuale până în 2033 este estimat la o valoare de 11,148 de miliarde lei.
Documentația de notificare a fost transmisă CE în data de 12.11.2021 și autorizată de aceasta
în data de 20.12.2021.
➢ Complexul Energetic Oltenia – măsură în curs de autorizare la finele anului 2021
(ajutorul de restructurare a fost aprobat de CE în 2022).
În data de 24 februarie 2020, Comisia Europeană a autorizat acordarea, de către statul român,
a unui ajutor de salvare în favoarea Societății Complexul Energetic Oltenia S.A. (CEO), în
valoare de 251.046.025 de euro (echivalent al sumei de 1.200.000.000 de lei), care a constat
într-un aport temporar de lichidități, sub formă de împrumut, acordat pe o perioadă de 6 luni.
Conform reglementărilor europene în domeniu, în data de 31 august 2020, autoritățile
române au transmis forului european planul de restructurare a CEO, în cadrul procedurii de
prenotificare iar, după câteva luni de consultări, în data de 4 decembrie 2020, acesta a fost
notificat formal.
Planul de restructurare a CEO presupune tranziția de la producția de energie bazată pe
cărbune la energia produsă din gaze naturale și surse regenerabile. Sunt prevăzute închiderea
de mine și grupuri energetice pe bază de cărbune, atragerea de investitori privați în proiecte
80
Schema de sprijin a fost autorizată de CE prin Decizia nr. C(2009)7085 corr. /17.09.2009, completată cu Decizia
CE nr. C(2016)7522 final/16.11.2016.
60
de investiții vizând surse noi de energie, atragerea de finanțare bancară. Astfel, începând cu
anul 2024, la nivelul CEO se intenționează a fi puse în funcțiune 8 parcuri fotovoltaice (735
MW) iar, în semestrul II al anului 2026, două centrale electrice pe bază de gaze naturale (1,325
MW). Dupa 2026, vor mai fi menținute doar 3 unități de producere de energie pe bază de
cărbune supuse considerentelor privind securitatea energetică a aprovizionării și sub rezerva
aprobării viitoare a unor mecanisme de capacitate. Programul de investiții include și
reabilitarea și modernizarea unei microcentrale cu o capacitate instalată de 9,9 MW, ce va fi
pusă în funcțiune în 2023.
Ajutorul de stat pentru finanțarea acestui program de restructurare se ridică la valoarea de
2.658,1 milioane de euro, din care 1.762,8 milioane de euro de la bugetul național (sub formă
de granturi, garanții și majorare de capital) și 895,3 milioane de euro din Fondul de
Modernizare al UE. Ajutorul de restructurare a fost aprobat de CE în data de 26.01.2022.
4.4. Monitorizarea ajutoarelor de stat

A. AJUTOARE DE STAT/DE MINIMIS PLĂTITE ÎN ROMÂNIA
Din informațiile deținute de Consiliul Concurenței, valoarea totală a ajutoarelor plătite în
România, la nivelul anului 2020, s-a ridicat la 16,39 miliarde de lei, reprezentând 1,5% din PIB-
ul din 2020. Astfel, în anul 2020, s-a înregistrat o creștere a valorii totale a ajutoarelor acordate
în România, comparativ cu anul 2019 (an în care s-au plătit 12,76 miliarde de lei, ceea ce
reprezintă 1,2% din PIB-ul din 2019).
FIGURA 4.4.1. VALOAREA TOTALĂ A AJUTOARELOR DE STAT EFECTIV PLĂTITE ÎN ROMÂNIA
20 1,5 1,5 1,6
1,4
1,1 1,1 1,1
15 0,99 1,2
1
10 0,8
16,39 0,6
12,52
5 10,42 10,34 0,4
8,42 8,45
0,2
0 0
2015 2016 2017 2018 2019 2020
Valoarea totală a ajutoarelor de stat/minimis efectiv plătite în România (mld. lei)

Valoarea totală a ajutoarelor de stat/minimis efectiv plătite în România (%PIB)
Repartizarea ajutorului de stat/de minimis plătit, în anul 2020, defalcată pe obiective, este
prezentată în tabelul următor:
61
TABELUL 4.4.1. REPARTIZAREA AJUTORULUI DE STAT/DE MINIMIS PLĂTIT ÎN 2020
Total
Procent ajutor plătit Ajutor de stat Ajutor de stat
ajutor de
pe obiective din total plătit din plătit din
stat/de minimis
ajutor de stat/de fonduri de la fonduri
plătit pe
minimis acordat (%) bugetul de stat europene
obiective
1 2=4+5 3 4 5
Obiective orizontale (cercetare-dezvoltare,
5.179,13 5.021,22 157,91 milioane
protecția mediului, eficiență energetică, IMM, 31,78%
milioane lei milioane lei lei
capital de risc)
Obiective sectoriale (închidere mine de
332,15 158,17 173,98 milioane
cărbune, salvare restructurare, producție de 2,04%
film)
Obiective regionale (investiții pentru IMM și
639,94
întreprinderi mari pentru dezvoltarea 1.369,84 729,90
8,41% milioane lei
sectorului productiv/ dezvoltarea economică milioane lei milioane lei
durabilă)
6.881,12 5.819,34 1.061,79
SUBTOTAL 41,98%
milioane lei milioane lei milioane lei
1.924,92 1.094,12 830,80 milioane
Ajutoare de minimis 11,81%
1.966,04 1.966,04
Ajutoare de stat în agricultură 12,07% -
milioane lei milioane lei
Ajutoare de stat pentru prestarea de servicii 891,60 796,53 95,06 milioane
4,89%
de interes economic general milioane lei milioane lei lei
2.780,01 2.780,01
Ajutoare de stat în sectorul transporturilor 17,06% -
milioane lei milioane lei
Ajutoare de stat ad hoc și ajutoare de stat
100,03 42,24 57,79 milioane
destinate reparării daunelor provocate de 0,61%
anumite dezastre naturale
Ajutoare de stat acordate în contextul crizei 1.846,38 1.846,38
11,33% -
economice generate de pandemia Covid - 19 milioane lei milioane lei
16.390,10 14.344,65 2.045,45
TOTAL GENERAL 100%
milioane lei milioane lei milioane lei
Cea mai mare pondere au avut-o ajutoarele de stat acordate pentru obiective orizontale (ex.
protecția mediului, energie, cercetare-dezvoltare, inovare), ajutoarele de stat acordate în
sectorul transporturilor (unde compensația acordată pentru transportul feroviar a avut cea
mai mare valoare, respectiv 1,52 miliarde lei), ajutoarele de stat acordate în domeniul
agriculturii (ex. schema de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în
agricultură, respectiv schema de ajutor de stat pentru producătorii agricoli care au înființat
culturi în toamna anului 2019, afectate de secetă), precum și ajutoarele de stat acordate în
contextul crizei economice generate de pandemia Covid-19.
În funcție de natura/instrumentul de acordare a ajutoarelor de stat, situația se prezintă astfel:
• 91,73% din totalul ajutorului de stat a fost acordat sub formă de grant/subvenții;
• 7,75% a fost acordat sub formă de garanții;
• 0,51% a fost acordat sub formă de scutiri de natură fiscală;
• 0,01% a fost acordat sub formă de credite cu dobândă subvenționată, împrumuturi.
62
De asemenea, peste 85% din ajutoarele de stat plătite în anul 2020 sunt implementate în
cadrul unor măsuri exceptate de la obligația notificării la CE.
Din informațiile puse la dispoziție de furnizorii81 care au transmis autorității de concurență
informații privind ajutoarele de stat plătite în anul 2020, mai mult de 70% din beneficiarii
acestor ajutoare sunt întreprinderi cu capital autohton, iar mai mult de 90% sunt IMM-uri.
B. AJUTOARE DE STAT ANTI-CRIZA COVID-19

Potrivit datelor aflate la dispoziția autorității de concurență, bugetul total al măsurilor de
sprijin destinate atenuării efectelor crizei provocate de pandemia de COVID-19, aprobate de
România până în prezent, este de aproximativ 12,03 miliarde de euro.
Raportat la această sumă, până la 31.12.2021, au fost acordate (contractate) ajutoare de stat în
valoare totală de circa 6,97 miliarde de euro (58% din total alocat), ceea ce reprezintă 3,12% din
PIB 2019 (an pre-criză COVID).
Repartiția sumei totale contractate pe principalele scheme Covid-19 din România este ilustrată
în graficul de mai jos.
FIGURA 4.4.2. STRUCTURA AJUTOARELOR DE STAT ANTI-CRIZA COVID-19 ACORDATE PÂNĂ

LA 31.12.2021 ÎN FUNCȚIE DE SCHEMA DE SPRIJIN
81
Ministerul Finanțelor Publice; Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri; Ministerul Fondurilor
Europene, Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației; Autoritatea Națională de Reglementare în
domeniul Energiei; Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale; Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și
Comunicațiilor; Ministerul Educației și Cercetării; Fondul Român de Contragarantare; Centrul Național al
Cinematografiei.
63
Orientativ, la nivel european, dintr-un total al ajutoarelor aprobate în contextul Covid-19, de
3.010 miliarde de euro, la 30.06.2021 au fost acordate efectiv doar 24% (729 miliarde de euro).
Italia a contractat la mijlocul anului trecut 6,3% PIB 2019, Franta 5,2%, Polonia 3,9%, Portugalia
3,7%, Germania 2,6% și Olanda 1,7%.
Sub aspectul formei ajutoarelor contractate până la finalul anului trecut, garanțiile ocupă un
prim loc detașat (72,22%), urmate de granturi (24,46%) și de credite (3,32%), conform graficului
de mai jos. Analizând la nivel european, constatăm că România se încadrează în trendul celorlalte
State Membre, forma preponderentă a ajutoarelor fiind cea de garanții, urmată de granturi.
FIGURA 4.4.3. STRUCTURA AJUTOARELOR DE STAT ANTI-CRIZA COVID-19 ACORDATE PÂNĂ

LA 31.12.2021 ÎN FUNCȚIE DE FORMA DE ACORDARE
Garanții 3,32% Graficul relevă o structură

a măsurilor de sprijin
Granturi
concepute și modificate în
Credite anul 2021, ca răspuns al
24,46% autorităților române la
efectele negative asupra
economiei generate de
72,22%
pandemie, concentrată, în
principal, pe instrumente
financiare sau granturi în
completarea unor
garanții/împrumuturi.
Din punct de vedere al gradului de contractare a bugetului alocat fiecărei măsuri în parte
(valoarea cumulată a ajutoarelor de stat acordate în baza fiecărei scheme raportată la valoarea
bugetului total al respectivei scheme), primele 3 măsuri sunt: Schema EximBank, Programul
IMM Invest (administrator FNGCIMM), respectiv schema de granturi pentru IMM-uri
(administrator Ministerul Economiei).
La capătul opus al clasamentului se situează Programul IMM FACTOR, în cadrul căruia nu au
fost contractate ajutoare de stat, respectiv Schema de sprijin pentru IMM-uri în vederea
depășirii crizei economice generate de pandemia de COVID-19 - investiții productive - care nu
a fost încă lansată.
Cele mai importante lecții învățate din experiența elaborării și implementării măsurilor de
sprijin anti-criză COVID-19 în România sunt:
(i) necesitatea asigurării prealabile a sursei de finanțare pentru derularea măsurii;
(ii) evitarea situațiilor în care măsura este inițiată și notificată de o autoritate, dar este
implementată de altă autoritate;
64
(iii) încurajarea acordării de ajutoare de stat sub formă de instrumente financiare
(garanții, credite) sau mixte (instrumente financiare și complementar granturi).
Implicarea instituțiilor financiare în implementarea acestui tip de instrumente (prin
aplicarea unor criterii riguroase, specifice acestui domeniu) impune beneficiarilor o
anumită disciplină financiară. În plus, beneficiarii utilizează instrumente de sprijin
care distorsionează cel mai puțin concurența, acestora revenindu-le responsabilitatea
rambursării împrumuturilor astfel contractate.
C. Dintre prioritățile pentru semestrul I al anului 2022 în ceea ce privește activitatea

desfășurată de Consiliul Concurenței în domeniul ajutorului de stat, amintim:
✓ Acordarea de consultanță/asistență tehnică de specialitate pentru:
- asigurarea conformității măsurilor prevăzute în PNRR cu regulile în domeniul
ajutorului de stat, inclusiv prin schimbul constant de informații cu CE în cazurile
complexe, notificabile;
- pregătirea documentelor programatice aferente exercițiului financiar multianual
2021-2027;
- pregătirea măsurilor de sprijin finanțate din alte instrumente europene (ex. Fondul
de modernizare, Rezerva de Ajustare Brexit);
- implementarea altor măsuri din programul de guvernare, care pot avea incidență
în domeniul ajutorului de stat și a altor măsuri aflate pe agenda României (măsuri
în contextul crizei energetice și al crizei generate de agresiunea Rusiei împotriva
Ucrainei, măsuri pentru facilitarea accesului înteprinderilor la finanțare, măsuri în
contextul crizei Covid, atragerea de investiții străine în România, contractele de
servicii publice în domeniul feroviar).
✓ Soluționarea cazurilor de impact din domeniul ajutorului de stat:

- cazuri aflate în analiza CE: BND, Tarom, BlueAir, CFR Marfă, CNU, CEH, plângerile
primite de CE;
- abordarea unor noi cazuri complexe: Aeroportul Brașov, schema privind
exceptarea marilor consumatori de la plata CO2, proiectele de investiții în
domeniul energiei nucleare.
✓ Optimizarea funcționării RegAS (necesită colaborare cu STS și furnizorii de ajutor de

stat, în special cu MIPE, pentru identificarea unei surse de finanțare nerambursabile).
✓ Coordonarea/participarea la elaborarea poziției autorităților române cu privire la

propunerile CE de revizuire a legislației europene specifice (ex. modificarea
Regulamentului general de exceptare pe categorii de ajutor de stat, Regulamentului de
minimis, broadband, Cadrul Temporar Criză Ucraina).
✓ Colaborare internațională - asistență tehnică în domeniul ajutorului de stat pentru

autoritățile din alte state (ex. Moldova).
65
5. Adaptarea cadrului legislativ la regulile
de concurență
În 2021, Consiliul Concurenței a continuat buna colaborare interinstituțională cu Guvernul și
Parlamentul României din perspectiva competenței autorității de concurență de a aviza/emite
puncte de vedere asupra proiectelor de acte normative supuse aprobării celor două instituții,
care ar putea avea impact anticoncurențial sau ar putea viza măsuri în domeniul ajutorului de
stat. În acest sens, în urma analizei autorității de concurență asupra proiectelor de acte, au
fost transmise Guvernului României un număr de 124 de avize și opinii, iar Parlamentului
României, un număr de 88 de puncte de vedere.
TABELUL 5.1. AVIZE, PUNCTE DE VEDERE ȘI OPINII TRANSMISE CĂTRE GUVERN
Domeniul de competență al Consiliului Concurenței
Concurență și
Tip răspuns Concurență Ajutor de stat TOTAL82
ajutor de stat
2018
Puncte de vedere 2 4 - 6
Avize - 24 5 29
Opinii 27 31 89 147
Total răspunsuri 29 59 94 182
2019
Puncte de vedere - 1 1 2
Avize 4 14 12 30
Opinii 19 38 59 116
2020
Puncte de vedere - 2 4 6
Avize 2 17 7 26
Opinii 17 89 53 159
2021
Puncte de vedere83 - - - -
Avize84 - 6 1 7
Opinii85 22 44 51 117
Total răspunsuri: 22 50 52 124
82
Prezenta situație nu conține avizele privind schemele de ajutor de stat/minimis inițiate prin Ordin de
ministru/conducător al administrației publice centrale/locale.
83
Se referă la „Punctele de vedere formale” adoptate în Plenul Consiliului Concurenței în conformitate cu
prevederile art. 25 alin.(1) lit. l) și art. 28 alin. lit. c) din Legea concurenței nr. 21/1996, republicată, cu modificările
şi completările ulterioare.
84
Se referă la „Avizele formale” adoptate în Plenul Consiliului Concurenței în conformitate cu prevederile art. 7
alin. (6) din OUG nr. 77/2014 privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru
modificarea şi completarea Legii concurenței nr. 21/1996.
85
Se referă la răspunsurile Consiliului Concurenței (adrese) prin care se comunică „opinia” autorității de
concurență („punctul de vedere”) cu privire la proiectele de acte normative transmise spre analiză CC, răspunsuri
care sunt supuse consultării prealabile a membrilor Plenului Consiliului Concurenței şi introduse pe ordinea de zi
a şedinței plenului sub formă de informare.
66
TABELUL 5.2. ACTIVITATEA DE AVIZARE NORMATIVĂ ȘI DE REPREZENTARE A CONSILIULUI
CONCURENȚEI LA NIVELUL PARLAMENTULUI
Indicator 2018 2019 2020 2021
Puncte de vedere transmise
28 15 32 88
comisiilor de specialitate
Număr participări și intervenții la
71 60 18 28
comisiile de specialitate/plen
Răspunsuri la interpelări/întrebări
6 1 19 13
parlamentari
Contextul general al procesului de avizare normativă a proiectelor supuse analizei Consiliului
Concurenței în anul 2021 a fost marcat de necesitatea continuării eforturilor de combatere a
efectelor pandemiei Covid-19, precum și de adoptarea măsurilor imediate pentru limitarea
efectelor negative ale creșterii semnificative a prețurilor la energie electrică și gaze naturale.
De asemenea, o componentă semnificativă a activității de avizare normativă a fost
reprezentată de sprijinul acordat de Consiliul Concurenței ministerelor de resort, în special
Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), în vederea elaborării și implementării
măsurilor cuprinse în Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) din perspectiva
incidenței normelor de ajutor de stat, europene sau naționale.
TABELUL 5.3. AVIZARE SERVICII PUBLICE ȘI AVIZE DE MINIMIS LA NIVEL LOCAL
Indicator 2018 2019 2020 2021
Avize servicii publice emise 24 24 22 30
Avize de minimis la nivel local 54 58 38 71
Dintre cele mai importante piețe analizate în anul 2021, din perspectiva proiectelor de acte
normative care le reglementează, le prezentăm pe următoarele:
Piața energiei și gazelor naturale
Consiliul Concurenței a colaborat cu Guvernul României la emiterea Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 118/2021 privind stabilirea unei scheme de compensare pentru consumul de
energie electrică și gaze naturale pentru sezonul rece 2021-2022, precum și pentru
completarea Ordonanței Guvernului nr. 27/1996 privind acordarea de facilități persoanelor
care domiciliază sau lucrează în unele localități din Munții Apuseni și în Rezervația Biosferei
„Delta Dunării".
Acest act normativ a instituit o serie de măsuri de protecție pentru consumatorii finali afectați
de creșterile prețurilor la energie, constând în acordarea unei compensări din plata prețului
final aferent consumului de energie electrică și gaze, diferența de preț acordată urmând a fi
suportată de la bugetul de stat.
De asemenea, Consiliul Concurenței a colaborat și cu comisiile de specialitate ale
Parlamentului cu ocazia dezbaterii amendamentelor cuprinse în Legea de aprobare a
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 118/2021, care au vizat extinderea sferei beneficiarilor
67
măsurilor de compensare (și pentru clienții non-casnici), dar și introducerea unor plafoane de
consum în limita cărora se acordă compensarea.
Pentru a nu distorsiona concurența și a nu afecta buna funcționare a pieței energiei electrice
și a gazelor naturale, Consiliul Concurenței a subliniat constant necesitatea ca măsurile
adoptate pentru combaterea efectelor negative ale creșterii prețurilor pe piața energiei să fie
cât mai puțin intruzive, să fie țintite, în special, către consumatorii vulnerabili aflați în
dificultate și să fie însoțite de măsuri corelative de eficiență energetică în vederea reducerii
consumului individual.
Totodată, Consiliul Concurenței a colaborat în cadrul diferitelor grupuri de lucru constituite la
nivelul Guvernului în vederea identificării cauzelor creșterii prețurilor la energie și evidențierea
posibilelor soluții aplicabile pe termen scurt, mediu și lung, în vederea limitării creșterii
prețurilor.
În acest sens, Consiliul Concurenței a transmis Guvernului, în vederea fundamentării soluțiilor
avute în vedere, concluziile analizelor și studiilor realizate de autoritatea de concurență privind
contextul și evoluția lunară a prețurilor din perioada 2019-2022, comparații cu prețurile
înregistrate în alte state din regiune, precum și informații privind principalele cauze ale
situației curente.
Tot în contextul efectelor pe care creșterea prețurilor la energie electrică și gaze naturale le-a
avut asupra diferitelor sectoare ale economiei, Consiliul Concurenței a colaborat cu Guvernul
României, avizând favorabil Ordonanța Guvernului nr. 15/2021 privind reglementarea unor
măsuri fiscal-bugetare pentru ajustarea prețurilor contractelor de achiziție publică. Proiectul
prevede posibilitatea ajustării prețului contractelor de achiziție publică de lucrări aflate în
derulare prin actualizarea prețurilor aferente materialelor de construcții, prin aplicare unui
coeficient de ajustare, pentru a ține seama de orice creștere sau diminuare a costului
materialelor pe baza căruia s-a fundamentat prețul contractelor.
Cu privire la acest act normativ, Consiliul Concurenței a subliniat necesitatea ca solicitanții să
fundamenteze corespunzător eventualele creșteri ale costurilor înregistrate cu materiale de
construcții, în vederea evitării creării unui avantaj concurențial pentru contractant, pe care nu
l-ar fi avut în condiții de piață, în cazul decontării materialelor achiziționate anterior la prețul
actual.
Totodată, în vederea monitorizării bunei funcționări a acestei piețe, Consiliul Concurenței are
în derulare un studiu referitor la creșterea prețurilor pe piața materialelor de construcții,
pentru a determina care au fost cauzele acestei evoluții, termenul de finalizare al acestuia fiind
estimat în prima parte a anului 2022.
68
Piața asigurărilor de răspundere civilă
Un alt subiect important, din perspectiva impactului asupra bunei funcționări a pieței
asigurărilor de răspundere civilă, a fost reprezentat de falimentul unui jucător important pe
această piață, respectiv City Insurance. În acest sens, pentru a veni în sprijinul persoanelor care
au încheiat polițe RCA emise de această societate, autoritatea de concurență a colaborat cu
Guvernul și Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) în vederea emiterii Ordonanței de
urgență a Guvernului nr. 102/2021, care modifică legea de funcționare a Fondului de
Garantare a Asiguraților (FGA), astfel încât persoanele prejudiciate să poată fi despăgubite în
cazul producerii riscului asigurat.
Cu privire la acest aspect, trebuie menționat faptul că buna funcționare a pieței asigurărilor
RCA constituie o preocupare permanentă a Consiliului Concurenței. În acest sens, în contextul
diferitelor proiecte având ca obiect modificarea și completarea Legii privind asigurarea
obligatorie de răspundere civilă, autoritatea de concurență a transmis Guvernului și comisiilor
de specialitate ale Parlamentului o serie de propuneri menite să conducă la o mai bună
funcționare a pieței RCA în beneficiul asiguraților.
Principalele măsuri vizează posibilitatea ca polițele RCA să poată fi încheiate exclusiv pentru
perioade de 6, respectiv 12 luni, în cazul persoanelor fizice, eliminarea prevederii prin care
asigurătorii sunt obligați să practice aceleași tarife indiferent de canalul de distribuție folosit,
introducerea unui preț de referință (cu caracter orientativ), definit ca fiind prețul mediu
practicat de către unitățile specializate autorizate pentru manoperă în cazul efectuării
reparațiilor de vehicule sau, în cazul înlocuirii temporare a vehiculului avariat sau a
despăgubirii pentru lipsa de folosință, prețul mediu practicat pe piață de operatorii economici
care desfășoară activități de închirieri autovehicule fără șofer cu plata anticipată a prestației
contractate.
Proiecte legislative coinițiate de către Consiliul Concurenței

În cursul anului 2021, Guvernul a aprobat Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2021
privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2019/1.150 al Parlamentului
European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind promovarea echității și a transparenței
pentru întreprinderile utilizatoare de servicii de intermediere online, precum și pentru
modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996.
Proiectul are ca obiect crearea cadrului normativ național necesar aplicării și implementării
măsurilor prevăzute de regulamentul mai sus menționat și prevede, în esență, reglementarea
cerințelor de conformare și transparență pe care trebuie să le respecte platformele on-line în
relația cu firmele partenere, precum și mecanismul de sancționare în cazul nerespectării
acestor dispoziții.
Conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2021, Consiliul Concurenței a fost
desemnat autoritatea competentă pentru asigurarea și respectarea prevederilor acestui
69
regulament, având posibilitatea să primească sesizări din partea persoanelor nemulțumite, să
verifice aplicarea prevederilor regulamentului și să aplice sancțiuni contravenționale. În acest
sens, Consiliul Concurenței monitorizează îndeplinirea obligațiilor de către furnizorii de servicii
de intermediere online și furnizorii de motoare de căutare online, efectuând, din oficiu sau la
sesizare, cercetări aprofundate pentru constatarea și sancționarea nerespectării obligațiilor
stabilite prin regulament.
Raportul Consiliului Concurenței privind evaluarea barierelor de natură legislativă în anul 2021
Raportul privind evaluarea barierelor de natură legislativă reflectă activitatea desfășurată de

Consiliul Concurenței în sensul identificării acelor reglementări cu potențial de restrângere a
concurenței, atât pe piețele din România, cât și pe cele din Uniunea Europeană. Pe de altă
parte, identificarea barierelor legislative se realizează prin formularea de recomandări
autorităților publice în cauză.
Totodată, raportul prezintă activitatea de monitorizare a aplicării prevederilor OUG nr.
25/2019 privind protecţia know-how-ului şi a informaţiilor de afaceri nedivulgate care
constituie secrete comerciale împotriva dobândirii, utilizării şi divulgării ilegale, respectiv
atribuția Consiliului Concurenței (împreună cu Ministerul Economiei) de responsabil în fața
Comisiei Europene și statelor membre UE cu privire la litigiile soluționate de instanțele din
România cu acest obiect. În cursul anului 2021, la solicitarea Consiliului Concurenței, aplicația
ECRIS (sistem informatic de evidență a cazurilor instanțelor de judecată) a fost completată cu
obiectul statistic <OUG 25/2019>, astfel încât cauzele având acest obiect să poată fi
identificate mai ușor. Totodată, în cursul anului 2021, Ministerul Justiției a precizat că nu au
fost finalizate astfel de cauze.
70
6. Promovarea regulilor de concurență
6.1. Protocoale de colaborare
În cursul anului 2021, a continuat buna colaborare interinstituțională pe care Consiliul
Concurenței o are, în baza protocoalelor de colaborare, cu instituțiile și autoritățile publice
care au atribuții în domeniile analizate de către autoritatea de concurență în ceea ce privește
gestionarea subiectelor de interes comun, respectiv:
• măsurile luate pentru combaterea creșterii prețurilor la energie electrică și gaze
naturale (Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei);
• pachetul legislativ UE privind serviciile digitale (Autoritatea Națională pentru
Administrare și Reglementare în Comunicații);
• măsurile pentru buna funcționare a pieței RCA (Autoritatea de Supraveghere
Financiară).
În anul 2021, a fost încheiat un protocol de colaborare între Consiliul Concurenței și Oficiul
Național al Registrului Comerțului în vederea schimbului de date între cele două instituții.
De asemenea, a fost actualizat Protocolul de colaborare încheiat între Ministerul Economiei,
Antreprenoriatului și Turismului, Consiliul Concurenței și Serviciul de Telecomunicații Speciale,
în vederea stabilirii cadrului organizatoric și procedural pentru colaborarea interinstituțională
între părți, în scopul utilizării datelor administrate de către Consiliul Concurenței pentru
funcționarea:
• „Sistemului informatic integrat pentru înscrierea IMM-urilor afectate de impactul
economic al pandemiei COVID-19, în vederea accesării de fonduri europene
nerambursabile și de alte forme de ajutor de stat” (SII-IMM-COVID);
• ,,Sistemului informatic de gestionare a schemei de ajutor de stat pentru întreprinderile
din domeniul turismului, structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare, structuri
de alimentație și agenții de turism, afectate de impactul economic al pandemiei COVID-
19” (HoReCa-COVID).
6.2. Conferințe tematice organizate

În anul 2021, reprezentanții autorității de concurență au participat la peste 70 de evenimente
(conferințe, seminarii, mese rotunde, forumuri), acoperind aproape toate sectoarele
economiei: sănătate – farma, energie, servicii financiare, construcții, energie, IT&C, comerț
alimentar, transporturi.
Cu titlu de exemplu, enumerăm câteva dintre aceste evenimente: Forumul Energiei,
„Digitalizarea României”, „2021 Bucharest Summit: Cooperation for Development”, „Building
the Post-Pandemic World: The path to a more sustainable, safe and resilient society” și
Forumul de concurență și antreprenoriat.
La sfârșitul lunii martie, Consiliul Concurenței și PRIA Events au organizat Conferința PRIA
Competition, eveniment dedicat promovării mediului concurențial în România.
71
La ediția din 2021, alături de reprezentanții mediului de afaceri din România, și-au expus
punctul de vedere și invitați internaționali: Alexander Winterstein, Head of Unit, DG
Competition; project leader „Competition policy and the European Green Deal”, Marcel
Răducan, Președinte al Consiliului Concurenței din Republica Moldova, Aleksandra Boutin,
Senior Competition Expert/Founding Partner at Positive Competition.
Au fost abordate teme privind concurența în domenii precum: asigurări, IT&C, infrastructură,
construcții și comerț alimentar. La eveniment au participat antreprenori/manageri ai
companiilor multinaționale, reprezentanți ai asociațiilor și patronatelor, ai societăților de
avocatură, ai departamentului legal din cadrul unor companii din domeniile: asigurări, retail,
sănătate și farmaceutice, energie, turism, telecom, auto, mediu, agricultură, construcții și
imobiliare, IT. Evenimentul a generat peste 500 de știri, articole și postări în social media.
Cu ocazia lansării Raportului anual privind evoluția concurenței în sectoare cheie, în
decembrie 2021, a fost organizată, cu sprijinul PRIA Events, Conferința Concurența în sectoare
cheie: 2021.
În cadrul conferinței, au fost dezbătute două teme importante pentru contextul economic
actual: transformarea digitală, principalul factor de evoluție al societății, și tendințele din
sectorul energetic.
Prezentările susținute de reprezentanții Consiliului Concurenței, ai autorităților de
reglementare din domeniul comunicațiilor și al energiei, precum și de reprezentanții sectorului
bancar, ai domeniului comerțului online, ai sectorului energetic și ai mediului juridic au atras
peste 200 de participanți online. În urma conferinței, au fost publicate aproximativ 600 de știri,
articole și postări pe rețelele de socializare.
FIGURA 6.2.1. CAPTURI DIN TIMPUL CONFERINȚEI ON-LINE CONCURENȚA ÎN SECTOARE
CHEIE: 2021
72
6.3. Comunicare publică
În anul 2021, numărul total de referiri la activitatea Consiliului Concurenței a fost de 17.671,
din care, în presa scrisă centrală, au fost 776, în mediul online - 15.369, la TV - 1.184, iar la
radio - 342.
FIGURA 6.3.1. REFERIRI ÎN MASS-MEDIA PRIVIND CONSILIUL CONCURENȚEI ÎN ANUL 2021
TV
Radio
7%
2% Presa scrisă
centrală
4%
Online
87%
În ceea ce privește prezența Consiliului Concurenței în mediul online, au fost publicate 480 de
postări cu un total de vizualizări de 251.953.
De asemenea, în anul 2021, au fost înregistrate 772 de petiții, 44 de solicitări de informații
publice și 138 de comunicate de presă emise de Consiliul Concurenței.
FIGURA 6.3.2. COMUNICATE DE PRESĂ EMISE DE CONSILIUL CONCURENȚEI
160
138
140 130
120 104
97 102
100
79
80
60 49 44
40
20
0
2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Mai multe informații privind evoluția indicatorilor referitori la activitatea de comunicare a

Consiliului Concurenței sunt prezentate în Anexa nr. 13.4.
73
7. Consiliul Național de Supraveghere din
Domeniul Feroviar
Consiliul Național de Supraveghere din Domeniul Feroviar (CNSDF) este organismul de
reglementare național unic care urmărește, în mod constant, respectarea prevederilor
naționale și ale Uniunii Europene în domeniul feroviar, în special cu privire la procedura de
alocare a capacităților infrastructurii feroviare, accesul la infrastructurile de servicii, la
serviciile feroviare și tarifarea acestora, sistemul de tarifare, managementul traficului feroviar,
planificarea lucrărilor de reînnoire și operațiunile de mentenanță programate sau
neprogramate, conformitatea cu cerințele privind conflictele de interese, în vederea
deschiderii pieței pentru concurență și creșterea concurenței în beneficiul consumatorilor.
Misiunea principală a CNSDF constă în supravegherea modului în care se asigură accesul
transparent și nediscriminatoriu la infrastructura feroviară și la serviciile furnizate în cadrul
infrastructurilor de servicii, monitorizarea pieței feroviare pentru respectarea prevederilor
naționale și ale Uniunii Europene în domeniu și adoptarea de măsuri care să remedieze
disfuncționalitățile constatate și să faciliteze dezvoltarea pieței serviciilor de transport
feroviar.
Prin activitatea derulată, CNSDF monitorizează activitatea piețelor de servicii feroviare și
consultă cu regularitate reprezentanții utilizatorilor serviciilor de transport mărfuri și călători,
valorificând opiniile acestora, în principal prin adoptarea unor măsuri și formularea unor
recomandări care să faciliteze dezvoltarea pieței serviciilor de transport feroviar.
În anul 2021 CNSDF și-a continuat activitatea în ceea ce privește analiza și soluționarea
plângerilor/sesizărilor, monitorizarea pieței feroviare și elaborarea unor studii/materiale
pentru a veni în sprijinul actorilor implicați din domeniu, precum și în ceea ce privește
avizarea/elaborarea unor acte normative din domeniul feroviar sau cooperarea
națională/internațională cu instituțiile și organismele abilitate din domeniul feroviar.
7.1. Gestionarea plângerilor și sesizărilor

În cursul anului 2021, CNSDF a avut în analiză 4 sesizări/plângeri. Dintre acestea, o sesizare a
fost soluționată, iar o sesizare și două plângeri erau în curs de soluționare la sfârșitul anului.
În cadrul procesului de monitorizare a pieței feroviare, a fost analizat Documentul de
Referință al Rețelei CFR SA (DRR) pentru mersul de tren 2021-2022 și au fost formulate 45 de
observații către CFR SA pe marginea acestui document, din care au fost preluate 43, restul
observațiilor aflându-se în curs de implementare.
De asemenea, CNSDF a analizat Contractul de acces pe infrastructura feroviară pentru anul
2022, participând, în calitate de observator, la 6 ședințe de negociere care au avut loc între
CFR SA și operatorii de transport feroviar. De asemenea, CNSDF a transmis CFR SA observații
pe marginea Contractului de acces pe infrastructura feroviară, observații care au fost preluate
aproape în integralitate de CFR SA și publicate în cadrul DRR 2022.
74
7.2. Monitorizarea pieței feroviare și studii de caz
Unul dintre obiectivele prioritare ale CNSDF pentru anul 2021 a constat în monitorizarea
aplicării corespunzătoare a prevederilor Regulamentului UE 2017/2177 privind accesul la
infrastructurile de servicii și la serviciile feroviare conexe (Regulamentul UE 2017/2177) de
către operatorii infrastructurilor de servicii din România.
În acest sens, au fost transmise 87 de solicitări de informații cu privire la identificarea
operatorilor infrastructurilor de servicii și conformarea acestora cu Regulamentul 2177/2017,
prin descrierea și publicarea completă a informațiilor referitoare la infrastructurile de servicii
operate și la serviciile furnizate. Informațiile privind infrastructurile de servicii operate și
serviciile furnizate de operatorii infrastructurilor de servicii au fost transmise CFR SA pentru
publicare, în cadrul DRR 2022.
Monitorului Feroviar - ediția 2021 a fost elaborat pe baza analizei informațiilor și datelor
furnizate de administratorul infrastructurii feroviare, gestionarii de infrastructură feroviară și
întreprinderile de transport feroviar care activează pe piața națională a transportului feroviar.
Raportul a analizat evoluția principalilor indicatori feroviari în perioada 2019-2020, având în
vedere și impactul produs de pandemia de SARS-COV-2 asupra sectorului feroviar din
România.
De asemenea, CNSDF a publicat un Studiu privind transportul feroviar de marfă din România,
principalul obiectiv al acestuia fiind diseminarea informațiilor care să reliefeze modul de
funcționare a pieței serviciilor de transport feroviar de marfă din România, în contextul
evoluției transportului feroviar de marfă în alte state membre ale UE. În urma analizei
efectuate, CNSDF a prezentat o serie de concluzii care sintetizează o parte importantă din
aspectele care caracterizează transportul de mărfuri pe calea ferată și a formulat recomandări
pentru dezvoltarea sectorului.
În al doilea semestru al anului 2021, CNSDF a elaborat o analiză referitoare la materialul
rulant feroviar deținut și utilizat de operatorii de transport feroviar de marfă pe piața internă.
În urma analizei realizate, CNSDF a transmis o serie de recomandări Ministerului
Transporturilor și Infrastructurii și Autorității Feroviare Române privind aspectele care ar
putea constitui bariere la intrarea pe piața națională în ceea ce privește achiziția și utilizarea
de material rulant feroviar nou și/sau second- hand.
7.3. Activitatea de analiză legislativă

Activitatea de analiză legislativă s-a finalizat cu fundamentarea opiniilor și punctelor de vedere
emise de către Consiliul Concurenței pentru un număr de 10 acte normative ce au privit
următoarele aspecte importante:
• actualizarea contractelor de servicii publice pentru perioada 2020 - 2021 în
transportul feroviar public de călători;
• contractul de activitate și performanță al CN CFR pentru perioada 2021 - 2025;
75
• înființarea și operaționalizarea „Rutei internaționale de transport Marea Neagră –
Marea Caspică”.
Ca urmare a modificării Legii nr. 202/2016 privind integrarea sistemului feroviar din România
în spațiul feroviar unic european, CNSDF a publicat:
• Regulamentul privind procedura de selecție a membrilor Consiliului Național de
Supraveghere din Domeniul Feroviar;
• Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Național de Supraveghere din
Domeniul Feroviar.
și a elaborat Proiectul Regulamentului privind analiza și soluționarea plângerilor referitoare la

încălcarea Legii nr. 202/2016 privind integrarea sistemului feroviar din România în spațiul
feroviar unic european.
7.4. Cooperare națională și internațională

CNSDF a continuat cooperarea cu Ministerul Transporturilor și Infrastructurii și Autoritatea
pentru Reformă Feroviară prin transmiterea de analize și recomandări, în vederea dezvoltării
transportului feroviar.
Totodată, reprezentanții CNSDF au participat la 28 de reuniuni ale formațiunilor de lucru ale
Rețelei Organismelor Europene de Reglementare din domeniul feroviar (ENRRB) și ale
Grupului Independent al Reglementatorilor din domeniul feroviar (IRG-Rail).
CNSDF a participat, de asemenea, în procesul decizional, în cadrul celor două Reuniuni Plenare
ale IRG-Rail desfășurate în lunile mai și noiembrie 2021.
Cooperarea în cadrul ENRRB și IRG–Rail a constat în participarea și transmiterea de contribuții
în cadrul grupurilor de lucru privind monitorizarea pieței feroviare europene, accesul la
infrastructura feroviară și la infrastructurile de servicii, tarifarea infrastructurii și a
infrastructurilor de servicii și aspecte referitoare la modificări legislative în domeniu.
Mai multe statistici cu privire la indicatori referitori la activitatea CNSDF se regăsesc în Anexa
nr. 13.5.
76
8. Consiliul de Supraveghere din Domeniul
Naval
Consiliul de Supraveghere din Domeniul Naval (CSDN) este independent din punct de vedere
organizatoric, juridic, decizional și cu privire la deciziile de ordin financiar față de
administratorii infrastructurii portuare, față de utilizatorii de infrastructură de transport naval,
precum și față de operatorii economici care desfășoară activități de transport naval.
Din punct de vedere decizional, CSDN este independent față de orice autoritate publică.
CSDN are un rol important în activitatea de monitorizare a porturilor și căilor navigabile,
precum și în ceea ce privește monitorizarea utilizării infrastructurii de transport naval
aparținând domeniului public sau în desfășurarea activităților de transport naval în porturi și
pe căile navigabile interioare.
În anul 2020, CSDN a devenit autoritate națională relevantă86 în aplicarea Regulamentului de
stabilire a unui cadru privind furnizarea de servicii portuare și a normelor comune privind
transparența financiară a porturilor87 (denumit în continuare Regulamentul).
CSDN s-a întrunit în anul 2021 în 14 ședințe și a dezbătut 53 de note de
informare/analiză/aprobare.
8.1. Soluționarea plângerilor și sesizărilor

CSDN analizează din oficiu sau la plângere și se pronunță, prin decizie, cu privire la un
tratament inechitabil sau discriminatoriu, aplicat, prin deciziile administratorului
infrastructurii de transport naval, în ceea ce privește:
• accesul la infrastructura de transport naval;
• nivelul și/sau structura chiriilor/redevențelor/tarifelor de utilizare, aplicate în legătură
cu infrastructura portuară și de căi navigabile interioare, precum și efectuarea
serviciilor de siguranță;
• cerințele minime aplicate pentru furnizarea serviciilor de siguranță;
• procedura de acordare/refuz a/al dreptului de a furniza servicii de siguranță.
Totodată, în calitate de autoritate relevantă în aplicarea Regulamentului, CSDN analizează din
oficiu sau la plângere și se pronunță, prin decizie, cu privire la nerespectarea prevederilor
acestuia. În acest sens, CSDN poate:
86
Prin adoptarea Ordonanței de Urgență nr. 160/2020 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului
nr. 22/1999 privind administrarea porturilor și a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval
aparținând domeniului public, precum și desfășurarea activităților de transport naval în porturi și pe căile
navigabile interioare, precum și pentru completarea art. 25 alin. (1) din Legea concurenței nr. 21/1996.
87
Nr. 352/2017 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 februarie 2017, publicat în Jurnalul Oficial al
Uniunii Europene nr. 57L din 03.03.2017.
77
• să dispună încetarea încălcării prevederilor legislației naționale în domeniu88 și să
impună părților măsurile corective necesare pentru încetarea efectivă a încălcării și
care să asigure remedierea situației constatate;
• să constate contravenții și să aplice sancțiuni;
• să respingă plângerea.
În exercitarea atribuțiilor anterior menționate, în cursul anului 2021, CSDN a analizat 15
sesizări, respectiv 4 plângeri. În vederea soluționării plângerilor/sesizărilor, au fost transmise
în total 43 de cereri de informații. Din cele 15 sesizări, 14 au fost soluționate (una fiind în curs
de soluționare).
Obiectul sesizărilor a fost constituit din modalitatea de fundamentare a unor tarife, procedura
de consultare a normelor de fundamentare a tarifelor, refuzul de încheiere/prelungire a unui
contract de pilotaj, majorarea anumitor tarife, încasarea ilegală a unor tarife etc.
În ceea ce privește plângerile, toate acestea au fost soluționate prin adoptarea de către CSDN
a 4 decizii, dintre care, pentru una dintre acestea (Decizia nr. 2/29.09.2021), CSDN a acționat
în calitate de autoritate relevantă națională.
Prin 3 din cele 4 decizii, au fost impuse în sarcina CN Administrația Porturilor Maritime SA
Constanța un număr de 6 măsuri care se află în prezent în procedură de implementare și care
vor face obiectul unei monitorizări.
Toate cele 4 decizii adoptate în anul 2021 sunt publicate pe website-ul CSDN.
8.2. Avizarea tarifelor

CSDN are o serie de atribuții specifice, printre care și avizarea normelor de fundamentare a
tarifelor practicate de administrațiile portuare și de căi navigabile interioare.
În ultimul trimestru al anului 2021, administrațiile portuare și de căi navigabile interioare,
aflate sub incidența prevederilor legislației naționale89, au elaborat normele de fundamentare
a tarifelor și au desfășurat etapa de consultare a acestora în conformitate cu procedura
prevăzută în Ghidul cu privire la elaborarea și consultarea normelor de fundamentare a
tarifelor practicate de administrațiile aflate sub incidența Ordonanței Guvernului nr. 22/1999
și cu respectarea reglementărilor legale în vigoare.
CSDN a avizat normele de fundamentare a tarifelor pentru anul 2021 practicate de
administrațiile portuare și de căi navigabile interioare cărora li se aplică, în continuare,
prevederile legislației naționale90, după intrarea în vigoare a Regulamentului.
În acest sens, CSDN a formulat 97 de adrese referitoare la normele de fundamentare a tarifelor
și a avizat un număr de 10 norme de fundamentare a tarifelor, respectiv pentru 149 de tarife.
88
O.G. nr. 22/1999.
89
O.G. nr. 22/1999.
90
O.G. nr. 22/1999.
78
În virtutea atribuțiilor sale de monitorizare a activității administrațiilor portuare și de căi
navigabile interioare, CSDN a urmărit dacă administratorii infrastructurii portuare s-au
conformat obligației de a face publică lista tarifelor percepute, precum și, după caz,
eventualele facilități/reduceri ale acestora, acordate cu aprobarea consiliilor de administrație.
8.3. Atribuții în calitate de autoritate relevantă

Odată cu aplicarea Regulamentului, porturile maritime au obligația de a stabili taxele de
utilizare a infrastructurii portuare în conformitate cu strategia comercială și planurile de
investiții, cu respectarea normelor în materie de concurență.
În acest context, CSDN a informat administrațiile portuare care administrează porturile
maritime aflate sub incidența Regulamentului cu privire la faptul că au obligații de
consultare/informare a utilizatorilor portuari cu privire la politica de stabilire a taxelor, iar,
conform prevederilor actului normativ european, autoritatea relevantă va monitoriza și
respectarea acestor obligații.
În procedura de monitorizare a activității administrațiilor portuare cărora le sunt aplicabile
prevederile Regulamentului, CSDN a urmărit dacă tarifele practicate de către acestea în
porturile din rețeaua transeuropeană de transport în perioada 2020-2021 au suferit modificări
față de tarifele practicate în anul 2019, incluse în cadrul normelor de fundamentare a tarifelor
avizate de autoritatea de supraveghere pentru anul 2019.
8.4. Activitatea legislativă

În anul 2021, a fost necesară elaborarea și aprobarea unor acte normative subsecvente, care
să confere instrumentele necesare CSDN în calitatea sa de autoritate relevantă în aplicarea
Regulamentului, respectiv:
• Regulamentul privind analiza și soluționarea plângerilor91 de către CSDN;
• Regulamentul de organizare și funcționare a CSDN;
• Instrucțiuni privind individualizarea sancțiunilor92, proiect care se află la acest moment
în procedură de consultare publică;
• Proiectul de Memorandum cu tema: Aprobarea inițierii negocierii Acordului între
Guvernul României, Guvernul Georgiei, Guvernul Republicii Azerbaidjan și Guvernul
Turkmenistanului privind înființarea și operaționalizarea „Rutei internaționale de
transport Marea Neagră – Marea Caspică”.
91
Prevăzute la art. 66² alin. (2) lit. f) și alin. (2²) din O.G. nr. 22/1999.
92
Prevăzute la art. 68 alin. (11) lit. a) și b) pentru contravențiile prevăzute la art. 671 din O.G. nr. 22/1999.
79
8.5. Cooperarea internă și internațională
Anul 2021 a fost marcat de criza pandemiei COVID-19, fiind astfel impuse restricții de activitate
atât la nivel global, cât și la nivel național.
La nivel național, cooperarea CSDN cu administrațiile portuare și de căi navigabile interioare,
cu utilizatorii/operatorii portuari, precum și cu celelalte instituții cu competențe în domeniu
s-a realizat preponderent în sistem de videoconferință.
Cu toate acestea, au fost organizate și 2 întâlniri de lucru la sediile administrațiilor (CN
Administrația Canalelor Navigabile SA și CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța)
pe teme referitoare la normele de fundamentare a tarifelor și la modalitatea de desfășurare a
serviciilor de siguranță.
CSDN a colaborat cu Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Autoritatea Navală Română
și Autoritatea Națională de Reglementare din Domeniul Energiei în vederea soluționării unor
sesizări/plângeri al căror obiect se încadrează în sfera atribuțiilor atât a CSDN, cât și a
autorităților menționate mai sus, spre exemplu:
• jurisdicția administrațiilor portuare și dreptul acestora de a încasa tarife în anumite
zone;
• limitele delegării atribuțiilor statului către administrații;
• tarifele de refurnizare energie electrică practicate de către administrațiile portuare;
• criteriile tehnice ale remorcherelor.
Astfel, au avut loc 2 întâlniri de lucru cu aceste autorități, cărora le-au fost transmise și 6 adrese
de solicitare de puncte de vedere/informări.
La nivel internațional, este de menționat colaborarea cu autoritățile relevante din țările
membre și Comisia Europeană, în scopul aplicării Regulamentului.
Astfel, în data de 10.06.2021, la invitația DG MOVE (Comisia Europeană), CSDN a prezentat în
cadrul primei întâlniri de lucru cu statele membre – Forumul Porturilor Europene, modalitatea
de implementare în legislația națională a prevederilor Regulamentului, respectiv a procedurii
de soluționare a plângerilor.
Stadiul de implementare a Regulamentului privind tratarea plângerilor, în special din
perspectiva furnizorilor de servicii portuare, a fost prezentat și în cadrul întâlnirii de lucru cu
statele membre – Forumul Porturilor Europene (26.10.2021).
În total, pe parcursul anului 2021, reprezentanții CSDN au participat la 7 evenimente externe,
în regim de videoconferință.
Mai multe statistici referitoare la indicatori privind activitatea CSDN se regăsesc în Anexa nr.
13.6.
80
9. Activitatea internațională
9.1. ECN și afaceri europene
Comisia Europeană a desfășurat, în anul 2021, un proces amplu de revizuire a instrumentelor
politicii de concurență, pentru a se asigura că acestea sunt adecvate obiectivelor economice
specifice pieței unice.
Totodată, Comisia a identificat lacune în materie de reglementare și a inițiat propuneri
legislative în scopul completării vidului legislativ, pentru crearea de noi instrumente menite să
abordeze provocările emergente, prin reglementarea condițiilor de concurență echitabilă în
domeniul economiei digitale, prin adoptarea proiectului de Regulament Digital Markets Act.
De asemenea, la nivelul anului 2021, în scopul eliminării efectelor de denaturare a mediului
concurențial generate de subvențiile străine, Comisia Europeană a adoptat proiectul de
Regulament privind subvențiile străine. Consiliul Concurenței, în calitate de coordonator
național al celor două dosare legislative, a transmis liniile de poziție, în contextul procesului
de negociere a inițiativelor legislative adoptate de Comisia Europeană. Procesul de lucru în
cadrul proiectelor europene de reformă legislativă va fi continuat de Consiliul Concurenței în
anul 2022.
În domeniul antitrust, Comisia a menținut regulile de concurență pentru a asigura
funcționarea pieței unice în perioade de criză. În același timp, a fost intensificată cooperarea
în cadrul ECN, pentru a răspunde în mod centralizat, uniform, în scopul combaterii efectelor
pandemiei. Astfel, la nivelul anului 2021, Consiliul Concurenței a contribuit la lucrările
grupurilor de lucru, prin participarea activă în cadrul a 25 de reuniuni, în sectoarele economice
cheie, precum:
• piața farmaceutică;
• sectorul agro-alimentar;
• sectorul serviciilor financiare;
• IT&C;
• energie;
• la nivelul grupurilor pentru discutarea aspectelor orizontale, în ceea ce privește
procesul de revizuire a legislației relevante în domeniul antitrust.
Astfel, principalele acte legislative evaluate de forul european în domeniul acordurilor
verticale și orizontale, respectiv în scopul definirii pieței relevante, sunt prezentate în
Comunicarea Comisiei Europene publicată la data de 18 noiembrie 2021: Communication on
Competition policy fit for new challenges.
Reuniunile ECN (în sistem videoconferință, în cele mai multe cazuri) au facilitat schimbul de
informații și expertiză între reprezentanții autorităților de concurență și Comisia Europeană,
în cadrul grupurilor de lucru, Consiliul Concurenței participând, de asemenea, în procesul
decizional, în cadrul comitetelor consultative în cazurile complexe aflate în investigația forului
european.
81
Prezentăm, mai jos, principalele contribuții ale Consiliului Concurenței în domeniul afacerilor
europene și ECN:
• 10 consultări cu Comisia Europeană și autorități naționale de concurență pe marginea
cazurilor aflate în investigație93, în îndeplinirea obligațiilor legale de notificare,
consultare și cooperare94;
• 25 de reuniuni ECN organizate în sistem videoconferință;
• 9 reuniuni tehnice la nivel de expert, în domeniul ajutorului de stat, organizate în
sistem videoconferință;
• 442 de notificări și cereri de alocare gestionate în cazurile de concentrări economice
de dimensiune comunitară95;
• 34 de schimburi de informații cu statele membre și Comisia Europeană în cadrul ECN;
• 5 participări și intervenții în cadrul Reuniunilor de Coordonare a Afacerilor Europene;
• 22 de schimburi de informații în relația cu MAE și Reprezentanța Permanentă a
României la Bruxelles.
9.2. Cooperarea la nivel internațional

Chiar și în condiții de pandemie, Consiliul Concurenței a înregistrat în plan internațional o
multitudine de participări la o serie de evenimente internaționale de referință în domeniul
concurenței, desfășurate, în principal, în mediu online, cum ar fi:
• cele 2 reuniuni ale Comitetului de Concurență OCDE din iunie și decembrie 2021;
• Reuniunea anuală a Forumului Global de Concurență OCDE;
• Ziua deschisă a concurenței, eveniment anual organizat de Divizia de Concurență a
OCDE;
• seminariile de instruire profesională organizate de Centrul Regional de Concurență
OCDE cu sediul la Budapesta;
• Conferința anuală a Rețelei Internaționale de Concurență, găzduită de autoritatea de
concurență din Ungaria;
• Workshop-ul anual ICN privind cartelurile de la Lisabona;
• o serie de evenimente organizate de UNCTAD în domeniul concurenței.
Cooperarea cu Rețeaua Internațională de Concurență (ICN)

Cooperarea Consiliului Concurenței cu ICN în 2021 a presupus elaborarea răspunsurilor la 3
chestionare în cadrul următoarelor proiecte:
• proiectul special coordonat de GVH Ungaria pe tema „Dezvoltarea Sustenabilă și Legea
Concurenței” în contextul găzduirii de către aceasta a Conferinței Anuale ICN;
93
În aplicarea art. 101 şi 102 TFUE.
94
Prevăzute de art. 11(3) şi art 11(4) din Regulamentul CE nr. 1/2003.
95
În conformitate cu prevederile Regulamentului CE nr. 139/2004.
82
• proiectul derulat în cadrul Grupului de lucru ICN „Eficacitatea unei autorități de
concurență” privind „digitalizarea, inovarea și eficacitatea unei autorități de
concurență”;
• proiectul derulat în cadrul Grupului de lucru ICN „Carteluri” privind „Evoluții în
aplicarea regulilor anti-cartel în cea de-a două decadă a ICN (2011-2020)”.
În 2021, s-a evidențiat și participarea fizică a unei delegații a Consiliului Concurenței la nivel
de președinte la Lisabona, cu 3 contribuții, în calitate de lector în cadrul panelurilor
Seminarului anual privind cartelurile organizat de autoritatea de concurență din Portugalia.
Cooperarea cu UNCTAD96
Cooperarea Consiliului Concurenței cu UNCTAD în domeniul concurenței a constat în
participarea experților săi la următoarele evenimente importante:
• masa rotundă ministerială dedicată integrării regionale pentru un viitor rezilient și
sustenabil din cadrul evenimentului central de pe agenda UNCTAD în 2021 - Conferința
ministerială a Organizației Națiunilor Unite;
• UNCTAD15, eveniment desfășurat în format hibrid la Barbados și Geneva;
• reuniunea anuală online a Grupului interguvernamental de experți privind politica și
legea concurenței, care a concluzionat cu privire la direcțiile de acțiune viitoare, cu
focus, în principal, pe legea concurenței și reglementarea în domeniul digital;
• politica de promovare a concurenței pe parcursul pandemiei și post-pandemie, precum
și schimbul de bune practici în aplicarea legii concurenței cartelurilor transfrontaliere;
• un curs online de pregătire profesională realizat în colaborare cu Institutul Universitar
European, cu tema „Provocări sectoriale în economia digitală“;
• o serie de seminarii pe teme precum: cartelurile transfrontaliere și metode de
eficientizare a piețelor digitale pentru consumatori - concurența, protecția
consumatorului și datele, rolul politicii de concurență în redresarea post-Covid-19 a
IMM-urilor.
Cooperarea cu OCDE97 - activitățile Comitetului de Concurență OCDE (CC-OCDE) și ale
Grupurilor sale de lucru
În contextul obiectivului de politică externă al României de aderare la OCDE, calitatea
României de asociat la activitățile CC-OCDE și ale Grupurilor sale de lucru începând cu anul
2015 implică menținerea unei participări active la CC-OCDE și Grupurile sale de lucru, precum
și la activitățile Centrului Regional de Concurență OCDE.
Evidențiem, în continuare, cele mai importante aspecte ale cooperării Consiliului Concurenței
cu OCDE din 2021:
• elaborarea a 8 contribuții la activitățile organizate de CC-OCDE și participarea la 4 seminarii
online și 4 conferințe anuale online organizate de Secretariatul Diviziei de Concurență
OCDE;
96
Conferința Națiunilor Unite pentru Comerț şi Dezvoltare.
97
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.
83
• participarea la reuniunea OCDE cu ocazia celei de a 15-a ediții a Conferinței internaționale
CRESSE (Competition and Regulation European Summer School and Conference) din
septembrie 2021;
• participarea la cursul CALEP în cadrul „Programului executiv al liderilor autorităților de
concurență”, organizat în cadrul Școlii europene de vară pentru concurență și
reglementare în domeniul concurenței;
• participarea la lucrările Grupului de lucru în cadrul CC-OCDE responsabil cu elaborarea
Recomandării OCDE privind neutralitatea concurențială, activitate la care s-a afiliat, în a
doua parte a anului 2019, pe bază de voluntariat.
În data de 31 mai 2021, Consiliul OCDE a adoptat Recomandarea privind neutralitatea
concurențială, la care România, prin Consiliul Concurenței, a aderat, în calitatea sa de
asociat la CC-OCDE și Grupurile sale de lucru.
Cu ocazia aderării la această recomandare, Consiliul Concurenței a menționat că legislația
comunitară în domeniul ajutorului de stat, precum și cea comunitară și națională din
domeniul concurenței se aplică în mod echitabil întreprinderilor de stat și întreprinderilor
private. Totodată, în exercitarea rolului său de punct de contact în relația dintre Comisia
Europeană și furnizorii de ajutor stat, Consiliul Concurenței ține seama atât de flexibilizarea
cadrului legal comunitar în acest domeniu pentru atenuarea impactului economic al
pandemiei la întreprinderile aflate în dificultate financiară, cât și de politica economică a
Guvernului, care poate fi mai stringentă în această perioadă, atât în cazul întreprinderilor
de stat, cât și în cazul întreprinderilor private, din cauza restricțiilor bugetare.
În acest context, subliniem că este pentru prima dată când România participă alături de
state membre OCDE la procesul decizional pe marginea unei teme importante aflate pe
agenda de lucru a CC-OCDE, respectiv elaborarea textului de proiect de recomandare
OCDE privind neutralitatea concurențială.
• participarea la completarea răspunsurilor la secțiunea vizând investițiile străine directe din
cadrul chestionarului care a stat la baza proiectului având ca temă „Codurile de liberalizare
aferente procesului de aderare a României la OCDE”;
• participarea la activitățile de instruire profesională ale Centrului Regional de Concurență
OCDE, cu sediul la Budapesta.
Experți ai Consiliului Concurenței au participat la 5 seminarii organizate sub egida Centrului
Regional de Concurență OCDE pe următoarele teme:
• licitații trucate în domeniul achizițiilor publice;
• studii de piață;
• evaluarea comportamentului abuziv al întreprinderilor dominante;
• politica de concurență și drepturile de proprietate intelectuală;
• investigații antitrust eficiente.
Totodată, pe fundalul pandemiei, activitățile de instruire profesională a personalului
autorităților de concurență afiliate Centrului Regional de Concurență OCDE s-au intensificat în
mediul online.
S-au remarcat, ca utilitate pentru personalul Consiliului Concurenței, cele trei numere ale
revistei „Politica de concurență în Europa de Est și Asia Centrală”, care au prezentat evoluții în
84
domeniul concurenței în economiile participante din Estul și Sud-Estul Europei, cu accent pe
abuzul de poziție dominantă pe piețe digitale, licitațiile trucate și studiile de piață.
Cu caracter de noutate, cât și de utilitate pentru Consiliul Concurenței, Centrul Regional de
Concurență OCDE a inițiat seria de videoclipuri instructive intitulate „Principii cheie de
concurență explicate în câteva minute”, pe teme care anterior au făcut obiectul seminariilor,
cum ar fi: neutralitatea concurențială, licitațiile trucate, angajamentele în domeniul antitrust
și abuzul de poziție dominantă.
Cooperarea cu Global Competition Review (GCR)
GCR reprezintă o publicație de referință în plan internațional în domeniul concurenței,
cooperarea Consiliului Concurenței cu aceasta urmărind comunicarea rezultatelor activității
autorității române de concurență în plan internațional și evaluarea eficacității sale, pe baza
unei metodologii de peer-benchmarking.
În anul 2021, Consiliul Concurenței a participat pentru a șasea oară consecutiv la sondajul
realizat de revista GCR, pe bază de chestionar și interviuri cu factori de interes din România.
Potrivit rezultatelor clasamentului anual publicat de GCR în 2021, România își menține poziția
în clasament, beneficiind de o performanță constantă, cumulând 3 stele și calificativul „bine”.
Evenimente bilaterale
• organizate cu autoritatea națională de concurență din Ucraina
În martie 2021, a avut loc la București vizita de lucru a delegației la nivel înalt a autorității de
concurență din Ucraina, în contextul proiectelor UE de asistență tehnică în care este implicat
Consiliul Concurenței. Autoritatea națională de concurență din Ucraina este angajată într-un
amplu proces de reformare, prin care intenționează alinierea prevederilor legislative naționale
la noile abordări europene în aplicarea regulilor de concurență și ajutor de stat. Reforma
autorității este susținută de factorii de decizie din Ucraina, în concordanță cu obiectivele
asumate prin DCFTA (Deep and Comprehensive Free Trade Areas).
De asemenea, în octombrie 2021, o delegație a Consiliului Concurenței a participat la o vizită
de lucru la Kiev, ocazie cu care a continuat schimbul de experiență cu autoritatea națională de
concurență din Ucraina, în scopul accelerării adoptării noilor legi privind concurența și ajutorul
de stat.
• organizate cu autoritatea națională de concurență din Republica Moldova
Ca urmare a invitației adresate de autoritatea națională de concurență din Republica Moldova,
o delegație a Consiliului Concurenței a participat la o vizită de lucru la Chișinău, în contextul
noilor reglementări în sectorul carburanților adoptate în Moldova, corelate cu investigațiile
din acest sector. Reprezentanții Consiliului Concurenței au prezentat cazurile de impact din
acest sector și acțiunile de monitorizare a pieței din ultima perioadă.
85
9.3. Proiecte de asistență tehnică și capacitate administrativă
Proiectul de Twinning în domeniul concurenței pentru autoritatea de concurență din Ucraina
Consiliul Concurenței participă la implementarea acestui proiect în parteneriat autoritățile de
concurență din Lituania și Germania și cu Ministerul Economiei și Energiei din Germania.
Proiectul are o durata de 24 luni și a fost demarat în luna mai 2020. În calitate de partener
junior, Consiliul Concurenței este responsabil, în principal de componenta de advocacy.
Implicarea experților Consiliului Concurenței în acțiunile acestui proiect s-a realizat prin
participarea la 22 de misiuni de lucru în 2021, care au vizat:
• acordarea de asistență tehnică pe cazuri;
• implementarea planului de acțiuni pe componenta de advocacy;
• prezentarea regulilor de concurență și a cazurilor relevante pentru autoritatea de
concurență din Ucraina și mediul universitar;
• elaborarea și implementarea planului de training pentru îmbunătățirea capacității de
comunicare și advocacy a autorității de concurență din Ucraina.
Proiectul TAIEX98 în domeniul concurenței pentru autoritatea de concurență din Ucraina
În cadrul proiectului, experți din cadrul Consiliului Concurenței au participat la elaborarea unei
metodologii adaptate economiei Ucrainei de evaluare dinamică a concurenței în sectoare
cheie, în concordanță cu obiectivul de planificare și prioritizare a activității acestei autorități,
precum și de îmbunătățire a acțiunilor de advocacy. În anul 2021, a avut loc misiunea de
finalizare a metodologiei de către autoritatea de concurență din Ucraina, ca urmare a
recomandărilor experților Consiliului Concurenței și a reprezentanților OCDE.
Proiectul TAIEX pe termen mediu pentru Republica Turcă a Ciprului de Nord – concurență si
ajutor de stat
Proiectul se implementează în perioada decembrie 2020-decembrie 2022 și este o continuare
a asistenței tehnice UE acordată comunității turce din Cipru în perioada 2017-2019. În
prezentul proiect, Consiliul Concurenței participă cu 3 experți, iar misiunile se adresează atât
autorității de concurență, cât și furnizorilor de ajutor de stat din Cipru de Nord. Principalele
activități în cadrul proiectului vizează asistența pe cazuri, recomandări de îmbunătățire a
legislației, asistență în evaluarea măsurilor de ajutor de stat, precum și pentru crearea
Registrului ajutoarelor de stat.
Proiectul de asistență tehnică în domeniul concurenței pentru autoritatea de concurență din
Moldova
Obiectivul proiectului a fost de a elabora o nouă lege a concurenței în Republica Moldova, în
special prin preluarea prevederilor Directivei ECN+. Având în vedere că Legea concurenței
adoptată de Parlamentul Republicii Moldova în anul 2012 a fost realizată tot cu sprijinul
Consiliului Concurenței, prin proiectul de Twinning implementat în perioada 2011-2012, acest
proiect este o continuare a colaborării de succes dintre cele două autorități. Implementarea
proiectului a fost demarată în anul 2020 și s-a finalizat în luna decembrie 2021.
98
Technical Assistance and Information Exchange instrument of the European Commission.
86
10. Organizarea Consiliului Concurenței
10.1. Informații cu privire la structura personalului
În exercitarea atribuțiilor sale, Consiliul Concurenței este organizat în direcții, servicii și
compartimente, în conformitate cu organigrama prezentată în Anexa nr. 13.8.
În anul 2021, instituția a înregistrat un număr de 347 de angajați, aceștia fiind repartizați la
nivelul unităților funcționale, conform graficului de mai jos99.
FIGURA 10.1.1. STRUCTURA PERSONALULUI ÎN FUNCȚIE DE UNITATEA FUNCȚIONALĂ, %
DIN TOTAL ANGAJAȚI ÎN ANUL 2021
2% Direcţia Teritorială
2% 1% Direcții și servicii de concurență

3%
Direcția Administrativă, economică și
managementul personalului
4% Direcţia Cercetare
22%
5% Direcţia Relaţii Externe şi Comunicare (inclusiv
SRIC)
Direcţia Ajutor de Stat (inclusiv serviciul din cadrul
6% DAS)
Direcţia Juridică
6% Direcţia de Supraveghere Transporturi (inclusiv

serviciile din subordine)
Cabinet Președinte și Serviciul Asistență Plen
7% Direcția de analiză și monitorizare a mediului

21% concurențial
Compartiment Audit, Manageri Publici și
Documente Clasificate
9% Compartiment Director General
12% Secretar General Secretar general adjunct
Cei mai mulți angajați au fost înregistrați la nivelul Direcției Teritoriale (22%) și al direcțiilor și
serviciilor de concurență (21%). În anul 2021, direcțiile și serviciile de concurență au cuprins:
Direcția Industrie și Energie, Direcția Servicii, Direcția Bunuri de Consum și Serviciul Carteluri,
împreună cu Compartimentul Licitații.
99
Numărul de angajați la nivelul anului 2021 s-a mărit ușor față de anul anterior (de la 343 la 347 de persoane),
pe fondul angajărilor.
87
FIGURA 10.1.2. STRUCTURA PERSONALULUI ÎN FUNCȚIE DE ÎNCADRAREA PROFESIONALĂ,
% DIN TOTAL ANGAJAȚI ÎN 2021
2%
9%
Inspectori de concurenţă
Funcţii publice generale şi personal

23% contractual
Personal de conducere la nivelul
Consiliului Concurenţei
66% Personal încadrat la cabinetele
demnitarilor
Personalul autorității române de concurență este alcătuit din funcționari publici ce ocupă
funcții publice specifice și funcții publice generale, manageri publici și personal contractual.
Funcția publică de specialitate în cadrul Consiliului Concurenței este cea de inspector de
concurență, categorie ce a reprezentat 66% din totalul personalului instituției în anul 2021 și
care a înregistrat aceeași pondere și în anul anterior.
FIGURA 10.1.3. STRUCTURA PERSONALULUI ÎN FUNCȚIE PREGĂTIREA PROFESIONALĂ, %

DIN TOTAL ANGAJAȚI ÎN 2021
Economişti
26%
Juriști
40%
Economişti şi jurişti
2%
2% Economişti şi altă specializare
2%
Jurişti şi altă specializare
28%
Altă specializare profesională
Domeniile economic și juridic reprezintă specializările profesionale predominante în rândul

angajaților instituției.
88
FIGURA 10.1.4. STRUCTURA PERSONALULUI ÎN FUNCȚIE DE CATEGORIA DE VÂRSTĂ, % DIN
TOTAL ANGAJAȚI ÎN 2021
4%
30% 23%
Până în 30 de ani
Între 30-40 ani
Între 40-50 ani
Peste 50 de ani
43%
Cea mai mare parte a personalului angajat în cadrul Consiliului Concurenței are vârste cuprinse
între 30 și 50 de ani (66%), în condițiile în care aria de interes a instituției reprezintă un
domeniu de activitate foarte specializat.
FIGURA 10.1.5. STRUCTURA PERSONALULUI ÎN FUNCȚIE DE GRADUL PROFESIONAL

DEȚINUT, % DIN TOTAL INSPECTORI DE CONCURENȚĂ ÎN 2021
24% Asistent
Principal
54%
Superior
22%
Cei mai mulți dintre inspectori de concurență (54%) dețin gradul profesional superior, nivel
care reprezintă punctul de maxim profesional în funcție de gradul profesional.
89
10.2. Instruire și dezvoltare organizațională
Și în 2021, Consiliul Concurenței a acordat o atenție deosebită activităților de dezvoltare a
resurselor umane.
Având în vedere situația pandemică, dar și experiența dobândită anul trecut, instituția a
continuat identificarea unor programe care se pretează predării în sistem online și a
furnizorilor care pot livra la standardele de calitate adecvate tematicile vizate.
În anul 2021, au participat la cursurile de formare plătite 123 de angajați, iar la
seminarii/workshopuri gratuite au fost înregistrate în jur de 200 de participări. Numărul de
participări la cursuri a fost mai mare, respectiv 189 de participări, 33% dintre participanți fiind
prezenți la mai mult de un curs.
FIGURA 10.2.1. PARTICIPANȚII LA PROGRAME DE FORMARE
Participanții la programe de formare

35% din angajați au participat la cursuri plătite. Dintre aceștia, circa 33% au
participat la mai mult de un curs.
200 participări la
cursuri/webminarii
389 de participări la
gratuite
programe de formare
87% din echipa de

management a participat
la programe de formare
(34 persoane)
Depășind faza de adaptare la sistemul de predare online, s-a urmărit creșterea interesului
angajaților pentru formare. Acestea au fost reperele anului în materie de dezvoltare a
abilităților angajaților. Astfel:
• A existat o echilibrare a situației între cursurile organizate online și cele organizate în
sala de curs și s-a urmărit atingerea obiectivelor stabilite în planul de formare;
• Au fost organizate 23 de cursuri de formare, 8 dintre acestea fiind cursuri realizate de
instituții și universități din străinătate (34%);
• 57% dintre cursurile ce au implicat costuri au fost organizate online;
• În ceea ce privește competențele vizate de cursuri s-au înregistrat următoarele
ponderi: 61% competențe tehnice și 39% competențe orizontale;
• În ceea ce privește profilul profesional al participanților la cursuri, a crescut numărul
funcționarilor publici de execuție (28% poziții de conducere/58% inspectori de
concurență/14% funcții publice generale);
90
FIGURA 10.2.2. BENEFICIARII PROGRAMELOR DE FORMARE
• S-a facilitat un acces echitabil la programele de formare – din cele 24 de structuri

organizatorice existente, 23 au avut participanți la cursuri de formare;
• A fost menținut un interes crescut pentru programele de formare organizate și s-a
obținut un feedback bun privind conținutul acestor programe;
• A crescut investiția în formare, ajungând în acest an la 72.703 de euro, însă, datorită
numărului crescut de participări, costul pe participant a scăzut de la 441 la 385 de euro
per angajat; această scădere s-a datorat, de asemenea, și interesului acordat evaluării
corecte a raportului cost/beneficiu;
• O pondere însemnată în cheltuielile cu pregătirea profesională au avut-o cursurile de
dezvoltare/certificare a abilităților IT (22%).
În ceea ce privește dezvoltarea organizației, pentru prima dată în instituție, a fost derulat un
proiect de diagnoză a culturii organizaționale.
Obiectivul acestui proiect este creșterea agilității instituției și construirea unui climat adecvat
unei instituții mature, echilibrate și stabile. Prezentarea derulării proiectului a fost făcută în
cadrul unei întâlniri online la care au fost invitați toți angajații Consiliului Concurenței.
Au fost aplicate chestionare de analiză cantitativă și calitativă a mediului organizațional, la care
au răspuns 203 persoane.
Proiectul a avut și o componentă de feed-back extern, la care au răspuns peste 100 de
colaboratori externi (ministere, autorități, ONG-uri, avocați, presă, mediul academic).
Rezultatele așteptate în urma derulării acestui proiect sunt: alinierea strategiei Consiliului
Concurenței la cultura organizației și schimbarea comportamentelor identificate ca fiind critice
pentru transformarea organizațională.
Mai multe informații legate de structura, dinamica și pregătirea personalului Consiliului
Concurenței sunt expuse în Anexa nr. 13.9.
91
10.3. Finanțarea instituției
Bugetul Consiliului Concurenței pentru anul 2021 a fost de 87.963 mii lei, cu 15% mai mult față
de anul anterior.
FIGURA 10.3.1. BUGETUL ALOCAT ÎN FUNCȚIE DE SURSA DE FINANȚARE, 2016-2021
100.000
90.000
80.000 8.630
70.000 5.353
4.273 18.800
4.095 5.009 12.851
60.000
12.507 2.946 891
50.000 47
40.000
30.000 60.181 58.265 60.533
47.235 47.100 53.110
20.000
10.000
0
2016 2017 2018 2019 2020 2021
Fonduri publice Fonduri europene nerambursabile Venituri proprii
FIGURA 10.3.2. GRAD EXECUȚIE BUGETARĂ ÎN FUNCȚIE DE SURSA DE FINANȚARE, 2021

100,00 91,36 99,46 99,15
80,00
60,00
40,00
17,58
20,00
0,00
Grad execuţie bugetară Grad execuţie bugetară Grad execuţie bugetară Grad execuţie activitate
generală (%) fonduri publice (%) FEN (%) finanţată din venituri
proprii (%)
TABELUL 10.3.1. INDICATORI ADMINISTRATIVI

2020 2021
Indicatori Valoare cu TVA (lei) Valoare cu TVA (lei)
Achiziții din bugetul de stat 7.437.642 3.256.000
- din care realizate prin mijloace electronice 98% 89%
Achiziții din FEN 11.481.810 3.820.000
Achiziții realizate in contextul SARS-Cov2 377.257,3
Achiziții din venituri proprii 244.458 1.625.000
Achizițiile din bugetul de stat și din fonduri europene nerambursabile au înregistrat o scădere
semnificativă față de anul anterior (de 63%), având o valoare cumulată de 7.076.000 lei.
92
10.4. Evoluția salariului net, a bugetului instituției și a amenzilor
aplicate
În perioada 2009-2021, salariul nominal net mediu pentru funcția de inspector de
concurență100 a crescut cu 1.353 lei (25,3%) pentru gradul profesional asistent, cu 1.702 lei
(31,1%) pentru gradul profesional principal și cu 1.736 lei (29%) pentru gradul profesional
superior.
În același timp, salariul mediu în administrația publică a crescut cu 3.124 de lei (155,7%).
TABELUL 10.4.1. EVOLUȚIA SALARIULUI NOMINAL NET MEDIU (LEI)
Salariul net mediu 2009 2021 Evoluția Evoluția

absolută procentuală
Asistent 5.348 6.701 1.353 25,3%

Principal 5.474 7.176 1.702 31,1%
Superior 5.992 7.728 1.736 29,0%
Salariul mediu în administrația publică 2.007 5.131 3.124 155,7%
Evoluția salariului nominal nu reflectă, însă, puterea reală de cumpărare, deoarece nu este
luată în vedere modificarea anuală a prețurilor. Conform datelor INS, în perioada ianuarie
2009 – decembrie 2021, indicele prețurilor de consum a fost de 149,5%. Astfel, în condițiile
unei rate a inflației de 49,5%, rezultă o scădere a salariului net real la nivelul tuturor
inspectorilor de concurență, indiferent de grad.
TABELUL 10.4.2. EVOLUȚIA SALARIULUI REAL NET MEDIU (LEI)
2009 Salariul real Diferența Evoluția

ajustat cu rata față de procentuală
inflației în 2021 2009 ajustată rata
inflației (49,5%)
Asistent 5.348 4.483 -865 -25,3%
Principal 5.474 4.800 -674 -19,5%
Superior 5.992 5.170 -823 -21,6%
Salariul mediu în 2.007 3.432 1.425 105,1%
administrația publică
100
Situație de ansamblu, ce ține cont și de angajații din inspectoratele de concurență teritoriale.
93
Indexarea salariului nominal net cu indicele prețurilor de consum indică faptul că salariul real
a scăzut la nivelul tuturor gradelor profesionale în perioada analizată, cea mai accentuată
scădere fiind înregistrată în cazul inspectorilor de concurență cu grad asistent.
FIGURA 10.4.1. EVOLUȚIA SALARIULUI NOMINAL ȘI REAL NET MEDIU (LEI)

9.000
8.000
7.000
6.000
5.000
4.000
3.000
2.000
1.000
-
Asistent Principal Superior Salariul mediu în
2009 2021 2021 ajustat cu rata inflației
FIGURA 10.4.2. DIFERENȚA DINTRE SALARIUL NET DIN 2021 (AJUSTAT CU RATA INFLAȚIEI)
FAȚĂ DE 2009 (LEI)
2.000
1.425
1.500
1.000
500
-500
-1.000 -674
-865 -823
Asistent Principal Superior Salariul mediu în
Raportând valoarea amenzilor aplicate la numărul de inspectori de concurență, rezultă o

amendă medie anuală de aproximativ 1,2 milioane de lei per inspector în perioada 2009-2021.
94
FIGURA 10.4.3. EVOLUȚIA BUGETULUI CONSILIULUI CONCURENȚEI ȘI A AMENZILOR
APLICATE
1.400 300
1.200 250
1.000
număr inspectori
200
milioane lei
800
150
600
100
400
200 50
0 0
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Total amenzi aplicate

Fonduri totale (de la bugetul de stat, fonduri europene și venituri proprii)
Număr inspectori de concurență (axa dr.)
FIGURA 10.4.4. FONDURILE TOTALE ALE INSTITUȚIEI ȘI AMENZILE ANUALE RAPORTATE LA

NUMĂRUL DE INSPECTORI
7
milioane lei
6
5
4
3
2
1
0
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Amenzi aplicate per inspector Fonduri totale per inspector
95
10.5. Măsuri administrative adoptate la nivelul instituției în contextul
pandemiei
În anul 2021, la nivelul Consiliului Concurenței, au fost implementate o serie de măsuri menite
a limita răspândirea virusului de SARS-Cov-2.
În vederea desfășurării activității angajaților instituției în regim de telemuncă, au fost
achiziționate echipamente specifice: camere video webcam, tehnică de calcul mobilă (laptop-
uri și tablete), stick-uri de memorie criptabile și servere de comunicații cu o capacitate mărită.
De asemenea, au fost asigurate condițiile necesare utilizării aplicațiilor de videoconferință,
CISCO WEBEX și ZOOM.
FIGURA 10.5.1. EVOLUȚIA NUMĂRULUI DE ORE LUCRATE ÎN TELEMUNCĂ PER ANGAJAT în
2021101
40
35
30
25
20
15
10
5
0
ian feb mar apr mai iun iul aug sept oct nov dec
Figura anterioară exprimă evoluția lunară a numărului lunar de ore lucrate în regim de
telemuncă de fiecare angajat, în medie, în 2021. Se poate observa că dinamica indicatorului a
urmat evoluția pandemică, acesta crescând în perioadele în care numărul de infectări cu
virusul SARS-CoV-2 a devenit îngrijorător.
Din perspectiva asigurării protecției sănătății angajaților Consiliului Concurenței, a fost
păstrată o colaborare permanentă cu administratorul clădirii, respectiv R.A.A.P.P.S.,
presupunând inclusiv termoscanarea la intrările în sediul instituției.
A fost impusă limitarea la strictul necesar a vizitelor terților și a interacțiunii personalului
propriu cu persoane din afara instituției, inclusiv cu personalul registraturii Consiliului
Concurenței, prin stabilirea unui program de depunere și ridicare a documentelor.
Administratorul clădirii a asigurat curățenia și igienizarea spațiilor cu o frecvență mărită și cu
o atenție sporită pentru suprafețele de contact permanent (lifturi, mânere, uși etc.). Au fost
dezinfectate periodic spațiile comune, holurile utilizate exclusiv de către angajații Consiliului
Concurenței, precum și birourile aferente.
În cadrul sediului instituției, au fost montate dispensere cu gel biocid și virucid, iar angajaților
le-au fost distribuite materiale de protecție specifice: alcool pentru uz casnic (70%), lavete
101
Indicatorul a fost calculat împărțind numărul total lunar de ore lucrate în regim de telemuncă în cadrul
instituției la numărul total de angajați – 347 de persoane, fără a ține cont de mobilitatea forței de muncă în
perioada analizată, concedii etc.
96
pentru dezinfectarea suprafețelor, măști de protecție textile reutilizabile cu posibilitatea de a
fi sterilizate termic și măști de unică folosință, mănuși de unică folosință, șervețele
dezinfectante, pastile clorigene (cloramină) și recipiente cu soluție pe baza de clor, pentru
dezinfectarea suprafețelor.
Membrii echipelor de inspecție au avut la dispoziție pachete cu materiale igenico-sanitare
conținând: măști de protecție FFP-2, mănuși de unică folosință, viziere de protecție, precum și
recipiente individuale cu gel biocid și virucid.
S-a întreținut o comunicare permanentă cu DSP, fiind realizate anchete epidemiologice la
nivelul Consiliului Concurenței în situațiile apariției de cazuri de infectare cu SARS-COV-2,
pentru evitarea creării unor focare de infecție, și au fost comunicate către DSP informațiile
solicitate.
Au fost realizate peste 70 de teste real time PCR persoanelor care au intrat în contact direct
cu cazurile infectate, precum și celor infectați, la expirarea perioadei de izolare.
De asemenea, s-a păstrat o comunicare permanentă cu un medic specialist epidemiolog al
furnizorului de servicii medicale de medicina muncii, pentru implementarea și luarea de
măsuri specifice contextului epidemiologic, precum și cu persoanele infectate cu SARS-COV2,
în vederea derulării procedurilor birocratice specifice.
A fost realizat contul unic al persoanei juridice Consiliul Concurenței în platforma electronică
RoVaccinare și au fost înrolați în platformă 210 angajați care au dorit vaccinarea împotriva
SARS-Cov-2.
97
11. Proiecte majore
Proiectul BigData
Pentru a face față provocărilor pe care le generează dezvoltarea accentuată a mediului de
afaceri, creșterea complexității activității economice, precum și schimbările majore pe care le
produc inovațiile tehnologice, Consiliul Concurenței a implementat, în calitate de utilizator de
astfel de soluții, proiectul „Optimizarea interacțiunii cu mediul de afaceri și implementarea
unor mecanisme avansate de analiză și schimb de date prin implementarea unui sistem
informatic de e-guvernare și analiză de tip Big Data în cadrul Consiliului Concurenței”, finanțat
din fonduri europene.
Proiectul, cu termen de finalizare luna ianuarie 2022, are ca obiectiv principal eficientizarea
activității investigative a Consiliului Concurenței, folosind instrumente specifice Big Data și
informații/date agregate din surse interne și externe.
Având în vedere noutatea și complexitatea proiectului, derularea acestuia s-a realizat în
parteneriat cu Serviciul de Transmisiuni Speciale.
Principala componentă, respectiv Platforma BigData, a fost finalizată în luna septembrie 2021.
Această componentă permite personalului de specialitate al Consiliului Concurenței
accesarea/utilizarea datelor pentru inițierea și derularea cazurilor aferente celor 5 module de
analiză:
• cartel screening;
• licitații trucate;
• investigații sectoriale;
• concentrări economice;
• legături structurale și comerciale între întreprinderi.
Totodată, platforma permite analize avansate asupra întregului volum de date, efectuarea
automată de corelații pe baze predictive între acțiuni și evenimente, care pot indica Consiliului
Concurenței unele suspiciuni de încălcare a legislației în domeniul concurenței de către
întreprinderile care activează pe piețele din România.
În scopul utilizării corespunzătoare a aplicațiilor dezvoltate în cadrul proiectului, au fost
derulate o serie de cursuri de instruire la care au participat peste 150 de utilizatori din cadrul
Consiliului Concurenței.
În cursul anului 2021, a fost finalizată dezvoltarea Platformei de Interoperabilitate, care
integrează informații din surse de date furnizate de instituții partenere precum Oficiul Național
al Registrului Comerțului, Autoritatea Națională de Administrare Fiscală, Serviciul Electronic
de Achiziții Publice, Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor și Ministerul Justiție,
informații ce sunt valorificate ca atare sau în cadrul procesului de analiză avansată al
Platformei BigData.
Componenta de automatizare a fluxurilor operaționale, ce reprezintă una din principalele
surse de date interne pentru analizele specifice derulate prin Platforma BigData a fost
finalizată în cursul anului 2020. De asemenea, tot în anul 2020, a fost făcută integrarea acestei
98
componente cu Arhiva electronică a instituției și cu facilitatea de semnare electronică a
tuturor documentelor pe fluxurile de lucru.
Componentele de fluxuri operaționale și arhivă electronică ale proiectului, alături de
implementarea semnăturii și registraturii electronice s-au dovedit a fi extrem de utile în
condițiile pandemice actuale, permițând prestarea activității în regim de telemuncă.
Dată fiind complexitatea activității investigative a Consiliului Concurenței, dezvoltarea
Platformei BigData a necesitat elaborarea unei metodologii specifice, inovatoare la nivelul
autorităților europene de concurență, bazată pe indicatori cantitativi și calitativi specifici
modulelor de analiză. Această metodologie stă la baza dezvoltării algoritmilor statici, dinamici
sau de machine-learning implementați și utilizați atât pentru acțiunile preventive de
monitorizare a piețelor și de supraveghere a actorilor pe aceste piețe, cât și pentru cele
corective, de restabilire a mediului concurențial normal.
În urma finalizării acestui amplu proiect, sunt disponibile și în sprijinul activității curente a
inspectorilor de concurență:
• o platformă unică, consolidată, a surselor de date relevante deținute de Consiliul
Concurenței;
• aplicații informatice adaptate nevoilor de prevenție specifice ale Consiliului
Concurenței pentru identificarea de licitații trucate, cartel screening, definirea
legăturilor structurale și comerciale între întreprinderi, derularea anchetelor sectoriale
și analiza concentrărilor economice;
• instrumente specifice în domeniul analizei datelor care vor îmbogăți informațiile
despre piețe și concurență;
• procese operaționale automatizate, atât pe partea de fluxuri, cât și pentru migrarea
documentelor din format fizic în format digital.
Sustenabilitatea proiectului va fi asigurată prin consolidarea capacităților de analiză a datelor,
precum și prin dotarea cu echipamente hardware și soluții software, care să faciliteze
utilizarea aplicațiilor într-un mediu securizat.
Monitorul prețurilor
Lansat în 2019, Monitorul prețurilor produselor alimentare și al carburanților auto este un
proiect cu finanțare integrală de la bugetul de stat, prin care a fost dezvoltată platforma on-
line (www.monitorulprețurilor.info) și anumite aplicații mobile, care permit informarea
consumatorilor cu privire la prețurile practicate de principalii comercianți cu amănuntul de
produse alimentare, respectiv de principalele rețele de distribuție a carburanților auto.
Componenta privind prețurile carburanților auto a fost lansată în data de 1 iulie 2019, iar cea
privind prețurile produselor alimentare în data de 15 octombrie 2019. În cele ce urmează, sunt
prezentate date statistice aferente funcționării Monitorului Prețurilor în anul 2021.
99
FIGURA 11.1. CĂUTĂRI CARBURANȚI - PRIN TOATE APLICAȚIILE (WEB, ANDROID, IOS), 2021
Motorină standard; Benzină premium;
3.509.390 ; 19% 3.153.503 ; 17%
Benzină standard;
4.455.884 ; 24%
Motorină premium;
3.234.313 ; 17%
Încărcare electrică; GPL; 2.938.248 ; 15%

1.601.103 ; 8%
FIGURA 11.2. DISTRIBUȚIA CĂUTĂRILOR RETAIL PE ORE (DIN TOTAL NR. CĂUTĂRI), 2021
TABELUL 11.1. TOP 10 CELE MAI CĂUTATE PRODUSE (CELE MAI MULTE APARIȚII ÎN COȘ), 2021
Poziție Produs Nr. apariții în căutări
1. Coca-Cola 500ml 6.126
2. Coronița zahăr 1kg 1.491
3. Banane 1.460
4. Băneasa făină 000 1kg 848
5. Untdelemn de la bunica ulei de floarea 836
soarelui 1L
6. Argus ulei de floarea soarelui 1L 822
7. Floriol ulei de floarea soarelui 1L 683
8. Unisol ulei floarea soarelui 1L 662
9. Spornic ulei de floarea soarelui 1L 604
10. Ardealul ulei floarea soarelui 1L 580
100
TABELUL 11.2. APLICAȚIA DESKTOP - MONITORULPRETURILOR.INFO, 2021
Utilizatori
Nr. utilizatori unici 23.822
Nr. utilizatori noi 23.057
% revenire utilizatori 28,70%
Nr. accesări aplicație 123.277
Țara din care s-a accesat aplicația (% din nr. utilizatori)
România 84%
Germania 1,65%
USA 1,38%
Turcia 1,05%
Austria 0,89%
Orașul din care s-a accesat aplicația (% din nr. utilizatori)
București 33%
Cluj-Napoca 4%
Timișoara 3%
Brașov 3%
Iași 3%
Sistem operare dispozitiv de pe care a fost accesat (% din nr. utilizatori)
Windows 90%
Macintosh 5%
Android 3%
Demografice (info. pt. aprox. 35% dintre utilizatori)
Bărbați 55%
Femei 45%
25-34 ani 24%
45-54 ani 20%
35-44 ani 20%
55-64 ani 16%
65+ ani 11%
18-24 ani 9%
TABELUL 11.3. INSTALĂRI APLICAȚIA ANDROID, 2021

Nr. total instalări (include reinstalări) 43.028
Nr. dezinstalări 13.568
Nr. instalări active la 25 noiembrie 23.318
Nr. utilizatori activi în intervalul de timp 42.269
Nr. sesiuni (deschidere aplicație) 410.231
Descărcări din România 92%
Nota în Google Play Store 3,3/5
101
TABELUL 11.4. INSTALĂRI APLICAȚIA IOS, 2021
Nr. descărcări 3.216
Sesiuni de utilizare deschise 99.720
Medie zilnică dispozitive active 165
Mai multe informații privind istoricul de date înregistrat de funcționarea Monitorului
prețurilor se regăsesc în Anexa nr. 13.7.
Reforma în domeniul energetic

Proiectul, derulat în cooperare cu Banca Mondială, a fost câștigat printr-un proiect în urma
unei competiții europene pentru resurse de la Direcția Generală Sprijin pentru Reforme
Structurale (DG Reform), obținându-se o finanțare în valoare de 600.000 de euro.
Parteneri în proiect sunt Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei și
Ministerul Energiei, Comisia Europeană apreciind, la acordarea punctajului, tocmai
parteneriatul instituțional propus de partea română.
Acordul Cadru (High Level Definition) a fost agreat cu Comisia Europeană (DG Reform) și cu
reprezentanții Băncii Mondiale, iar termenii de referință au fost negociați de DG Reform în
acord cu DG Energy. Proiectul a fost aprobat de toate părțile implicate și a fost inițiată partea
de implementare.
Consiliul Concurenței nu mai este integrator în proiect, ci una dintre cele trei autorități
beneficiare, având o componentă legată de partea de ajutor de stat și o altă componentă
legată de domeniul energiei.
Licențiere pentru mediul de afaceri

Prin proiectul derulat în parteneriat cu OCDE a fost definitivată o hartă primară privind
dificultățile pe care mediul de afaceri le întâmpină și unele propuneri preliminare pentru
eliminarea unor bariere (de exemplu, simplificarea racordurilor la energia electrică). A fost
realizat, în plus, un memorandum tehnic privind elemente de legislație care trebuie avute în
vedere pentru simplificare. În cadrul discuțiilor cu peste 30 de autorități și părți interesate, au
fost analizate 114 avize și licențe cu legislația aferentă.
De asemenea, a fost finalizat și un raport tehnic cu propuneri legislative pentru simplificarea
reglementărilor, precum un portal integrat pentru mediul de afaceri, respectiv o propunere
de licență industrială unică. În contextul derulării proiectului, la nivelul Guvernului României,
a fost înființat un Comitet Interministerial de debirocratizare, coordonat de către Consilierul
de stat al Primului Ministru.
102
12. Priorități pentru anul 2022
În anul 2022, este programată finalizarea unor investigații privind posibila încălcare a
legislației de concurență în domenii importante, precum: materiale de construcții, produse
medicale, asigurări, auto etc.
Un exemplu este cazul posibilei înțelegeri anticoncurențiale pe piața asigurărilor de aviație, în
care Consiliul Concurenței a fost asistat de Autoritatea de Concurență și Piețe din Marea
Britanie (CMA), care a derulat procedura de solicitare de informații la sediile companiilor din
Marea Britanie.
Un alt caz vizează posibile înțelegeri între companii active în sectorul serviciilor de întreținere
și reparare a autovehiculelor asigurate prin stabilirea prețurilor, discount-urilor și a altor
condiții de tranzacționare. Practic, se analizează interacțiunea pieței de reparații cu piața pe
care activează societățile de asigurare.
În anul 2022, Consiliul Concurenței va continua să acorde consultanță/asistență tehnică de
specialitate în domeniul ajutorului de stat, cu accent pe asigurarea conformității măsurilor
prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) cu regulile în materie, inclusiv
în dialogul cu CE pentru cazurile complexe, notificabile.
De asemenea, consultanța va viza pregătirea documentelor programatice aferente exercițiului
financiar multianual 2021-2027, pregătirea măsurilor de sprijin finanțate din alte instrumente
europene (de exemplu, Fondul pentru Modernizare, Fondul pentru o Tranziție Justă, Rezerva
de ajustare Brexit), implementarea altor măsuri din programul de guvernare, care pot avea
incidență în domeniul ajutorului de stat, și a altor măsuri aflate pe agenda României (măsuri
în contextul crizei energetice și al crizei generate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei,
măsuri pentru facilitarea accesului înteprinderilor la finanțare, măsuri în contextul crizei Covid,
atragerea de investiții străine în România, contractele de servicii publice în domeniul feroviar).
Autoritatea română de concurență se va concentra pe facilitarea soluționării cazurilor de
impact aflate în analiza CE (înființarea Băncii Naționale de Dezvoltare, cazurile TAROM,
BlueAir, CFR Marfă, Compania Națională a Uraniului, Complexul Energetic Hunedoara,
plângerile primite de CE), dar și pe abordarea unor noi cazuri complexe (Aeroportul Brașov,
schema privind exceptarea marilor consumatori de la plata CO2, proiectele de investiții în
domeniul energiei nucleare).
La nivel legislativ, o prioritate este reprezentată de adoptarea în legislația națională a
măsurilor necesare aplicării Regulamentului european de stabilire a unui cadru pentru
examinarea investițiilor străine directe în Uniunea Europeană (FDI). Obiectul proiectului de act
normativ îl reprezintă crearea mecanismului național privind aplicarea regulamentului mai sus
menționat, în sensul reglementării procedurilor administrative și judiciare privind analizarea,
autorizarea sau respingerea investițiilor străine directe.
103
Transpunerea în dreptul intern a Directivei ECN+ reprezintă un alt obiectiv. Actul normativ
asigură faptul că autoritățile naționale de concurență dispun de garanțiile de independență,
resursele și competențele în materie de aplicare a legii și de impunere de sancțiuni/amenzi
care le sunt necesare pentru a fi în măsură să aplice în mod eficace prevederile europene de
concurență pe întreg teritoriul Uniunii, pentru a se asigura faptul că nu este denaturată
concurența pe piața internă.
O altă prioritate o reprezintă transpunerea în legislația internă a Directivei privind practicile
comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar.
Scopul reglementării este de a elimina riscul potențialelor comportamente abuzive ale marilor
întreprinderi în raporturile comerciale cu parteneri semnificativ mai mici, în baza poziției
superioare de negociere. Potrivit proiectului de lege privind transpunerea directivei mai sus
menționate, competența de aplicare a noilor dispoziții va reveni Consiliului Concurenței.
Pentru a veni în sprijinul firmelor mai mici, Consiliul Concurenței intenționează să continue
demersurile pentru a modifica Legea concurenței neloiale. Principala modificare prevede
includerea, în sfera practicilor de concurență neloială, și a exploatării poziției superioare de
negociere a unei companii în raport cu o alta cu care s-a aflat sau se află într-o relație
comercială.
Nu în ultimul rând, finalizarea legislației privind asigurările auto obligatorii, precum și a celei
referitoare la simplificarea procedurilor de licențiere, inclusă în PNRR, se numără printre
prioritățile în plan legislativ pentru anul 2022.
În plan internațional, Consiliul Concurenței se va concentra pe cooperarea atât cu organismele
multilaterale - Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), Rețeaua
Internațională de Concurență (ICN) și Conferința Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare
(UNCTAD), cât și cu autoritățile de concurență din plan regional.
În contextul adoptării de către Consiliul OCDE a deciziei de a deschide negocierile de aderare
cu România la această organizație, în anul 2022, Consiliul Concurenței își va intensifica
participarea la activitățile Comitetului de Concurență OCDE și la cele regionale organizate de
această organizație.
104
13. Anexe
Anexa nr. 13.1. Evoluția cadrului legislativ
Cele mai importante modificări din anul 2021 ale cadrului legislativ relevant pentru domeniul
de activitate al Consiliului Concurenței și al structurilor fără personalitate juridică din
componența sa au fost următoarele:
A. Legislație primară
o Ordonanța de urgență nr. 23/2021 privind măsurile de punere în aplicare a
Regulamentului (UE) 2019/1150 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie
2019 privind promovarea echității și a transparenței pentru întreprinderile utilizatoare
de servicii de intermediere online, precum și pentru modificarea și completarea Legii
concurenței nr. 21/1996, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 339 din 31
martie 2021.
Actul normativ conține prevederi referitoare la desemnarea Consiliului Concurenței drept
autoritate responsabilă cu aplicarea Regulamentului (UE) 2019/1150 al Parlamentului
European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind promovarea echității și a transparenței
pentru întreprinderile utilizatoare de servicii de intermediere online, precum și la clarificarea
cadrului normativ care reglementează organizarea și funcționarea Consiliului Concurenței.
o Ordonanța de urgență nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instituțional și financiar
pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de
redresare și reziliență, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de
urgență a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului
național de redresare și reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri
externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și
reziliență, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 1178 din 14 decembrie 2021.
Actul normativ conține prevederi referitoare la stabilirea atribuțiilor Consiliului Concurenței,
în legătură cu implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență – PNRR.
B. Legislație secundară
• Consiliul Concurenței
o Instrucțiunile pentru completarea Instrucțiunilor privind individualizarea sancțiunilor
pentru contravențiile prevăzute la art. 55 din Legea concurenței nr. 21/1996, puse în
aplicare prin Ordinul Președintelui Consiliului Concurenței nr.1.037/2019, publicate în
Monitorul Oficial al României nr. 617 din 23 iunie 2021.
Instrucțiunile conțin prevederi referitoare la aplicarea principiului proporționalității, inclusiv
sub aspectul proporționalității sancțiunii cu situația financiară a unei întreprinderi în ipoteza
în care, la momentul aplicării unei sancțiuni pentru încălcarea regulilor de concurență,
105
întreprinderea este afectată în mod substanțial de contextul economic defavorabil din sectorul
în care aceasta își desfășoară activitatea. Astfel, în condițiile în care impactul economic al unei
crize variază atât în funcție de sector, cât și de la o întreprindere la alta în cazul întreprinderilor
ce activează în același sector de activitate, reducerea ce ar putea fi acordată de autoritatea de
concurență va fi de până la 10% din amendă.
o Ordinul 77/2021 pentru suspendarea Ordinului președintelui Consiliului Concurenței nr.
1.267/2017 pentru punerea în aplicare a Regulamentului privind acordarea
indemnizațiilor de performanță, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 153 din
data de 15 februarie 2021.
Actul normativ conține prevederi referitoare la luarea măsurilor dispuse de Curtea de Conturi
a României prin Decizia 8/20.10.2018.
• Consiliul Național de Supraveghere din Domeniul Feroviar

o Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului National de Supraveghere din
Domeniul Feroviar, pus în aplicare prin Ordinul Președintelui Consiliului Concurenței
927/2021, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 466 din 6 iunie 2018.
Regulamentul conține prevederi referitoare la aplicarea prevederilor Legii nr. 202/2016
privind integrarea sistemului feroviar din România în spațiul feroviar unic european, astfel cum
au fost modificate și completate prin OUG nr. 52/2019, în ceea ce privește funcționarea și
atribuțiile CNSDF. În contextul generat de pandemia COVID 19, a fost necesară adaptarea la
necesitatea de a organiza și desfășura activitatea CNSDF utilizând și mijloace electronice de
comunicare la distanță. De asemenea, actul normativ prevede necesitatea de a convoca,
pentru situații urgente, ședințele CNSDF într-un termen mai scurt, precum și de a reglementa
activitatea de cooperare cu alte organisme similare din statele membre, Comisia Europeană
etc.
o Regulament privind procedura de selecție a membrilor Consiliului Național de
Supraveghere din Domeniul Feroviar, pus în aplicare prin Ordinul Președintelui
Consiliului Concurenței nr. 26/2021, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 82 din
26 ianuarie 2021.
Regulamentul conține prevederi referitoare la asigurarea transparenței și predictibilității
procedurii în ceea ce privește selecția membrilor organismului național de reglementare din
domeniul feroviar, în conformitate cu cerințele impuse de prevederile art. 55 alin. (3) din Legea
nr. 202/2016, astfel cum a fost modificată și completată prin OUG 52/2019.
• Consiliul de Supraveghere din Domeniul Naval

o Regulamentul privind analiza și soluționarea plângerilor prevăzute la art. 662 alin. (2)
lit. f) și alin. (22) din Ordonanța Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor
și a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparținând
106
domeniului public, precum și desfășurarea activităților de transport naval în porturi și
pe căile navigabile interioare pus în aplicare prin Ordinul președintelui Consiliului
Concurenței nr. 25/2021, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 71 din 22
ianuarie 2021 .
Actul normativ conține prevederi referitoare la soluționarea plângerilor de către CSDN în urma
modificării actului normativ de organizare și funcționare al CSDN, respectiv OG nr. 22/1999
prin OUG nr. 160/2020.
o Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului de supraveghere din domeniul
naval, pus în aplicare prin Ordinul președintelui Consiliului Concurenței nr. 1013/2021,
publicat în Monitorul Oficial al României nr. 6 din 4 ianuarie 2022.
Regulamentul conține prevederi referitoare la atribuțiile conferite Consiliului de Supraveghere
din Domeniul Naval de OG nr. 22/1999, la convocarea, deliberarea și adoptarea deciziilor
Consiliului de Supraveghere din Domeniul Naval, precum și la înființarea registrelor necesare
desfășurării activității Consiliului de Supraveghere din Domeniul Naval.
107
Anexa nr. 13.2. Aplicarea regulilor de concurență
TABELUL 13.2.1. INVESTIGAȚII PRIVIND POSIBILA ÎNCĂLCARE A LEGISLAȚIEI DE
CONCURENȚĂ INIȚIATE ÎN ANUL 2021
Tip de faptă Legislația de
Nr. Mod de
Piața relevantă anticoncurențială concurență
crt. declanșare
investigată incidentă
servicii de lucrări de construcții, de instalații, de comunicații înțelegere națională și
1
și alte activități conexe ale acestora orizontală comunitară
piața forței de muncă calificată/specializată, asociată
activităților de producție autovehicule și/sau altor activități înțelegere națională și
2
conexe (e.g. componente și sisteme pentru autovehicule, orizontală comunitară
testare, proiectare)
înțelegere națională și
3 servicii de întreținere și reparare a autovehiculelor
orizontală comunitară
comercializarea medicamentelor anticoagulante orale
directe și a medicamentelor destinate tratamentului abuz de poziție națională și
4
bronhopneumopatiei cronice obstructive, având ca moleculă dominantă comunitară
Tiotropium
distribuția de energie electrică, efectele posibilei practici abuz de poziție
5 națională
manifestându-se pe piața furnizării de energie electrică dominantă
distribuția de energie electrică, efectele posibilei practici abuz de poziție
6 națională
manifestându-se pe piața furnizării de energie electrică dominantă
abuz de poziție
7 autosesizare servicii de emitere a avizului tehnic de amplasament națională
dominantă
abuz de poziție
8 servicii de emitere a avizului tehnic de amplasament națională
dominantă
abuz de poziție
9 servicii de transport cu bacul între Chiciu și Ostrov națională
dominantă
națională și
10 produse electronice și IT&C înțelegeri verticale
comunitară
națională și
11 bunuri de consum înțelegeri verticale
comunitară
națională și
12 bunuri de consum înțelegeri verticale
comunitară
producția și comercializarea vopselurilor și a acoperirilor
13 înțelegeri verticale națională
decorative
acțiuni
servicii publice de salubrizare – activitatea de administrare a
anticoncurențiale
14 depozitelor de deșeuri și/sau instalațiilor de eliminare a națională
ale administrației
deșeurilor similare din municipiul București
publice
înțelegere națională și
15 furnizarea de carte din România
orizontală comunitară
înțelegere
plângere servicii de arhivare electronică/digitală și arhivare fizică a orizontală și
documentelor, inclusiv prin conversia anumitor documente acțiuni națională și
16
într-o bază de date textuală și arhivă digitală, precum și a anticoncurențiale comunitară
altor activități conexe acestora ale administrației
publice
108
TABELUL 13.2.2. INVESTIGAȚII PRIVIND POSIBILA ÎNCĂLCARE A LEGISLAȚIEI DE CONCURENȚĂ FINALIZATE ÎN ANUL 2021
Nr. Anul Modul de Tip de faptă anticoncurențială Legislația de

Piața relevantă Mod de finalizare
crt. declanșării declanșare investigată concurență incidentă
Angajamentele Asociației Societăților

servicii de leasing operațional și națională și de Leasing Operațional și ale celor 14
1 2017 înțelegeri orizontale
servicii conexe acestora comunitară întreprinderi au fost acceptate,
investigația fiind închisă.
Baxalta Gmbh, Elveția, CSL Behring
Gmbh, Germania, Biotest AG,
Germania, Kedrion Spa, Italia,
națională și
2 2018 imunoglobuline normale umane înțelegeri orizontale Octapharma AG, Elveția și organizația
comunitară
profesională PPTA, Belgia au fost
sancționate cu o amenzi în valoare
totală de 353.393.694,05 lei.
Toneli Holding SA, Avicola Lumina SA,
Avicola București SA, Albatros Gold
producția și/sau comercializarea națională și SRL, Super Eggs SRL și Uniunea
ouălor de consum comunitară Crescătorilor de Păsări din România
autosesizare (UCPR) au fost sancționate cu amenzi
în valoare totală de 13.471.039,17 lei.
Angajamentele Hidroelectrica SA au
producerea și comercializarea națională și
4 2018 abuz de poziție dominantă fost acceptate, investigația fiind
energiei electrice comunitară
închisă.
distribuția de gaze naturale, efectele
practicii manifestându-se pe o piață
națională și DELGAZ GRID SA a fost sancționată cu
5 2018 conexă (activitatea de revizii și abuz de poziție dominantă
comunitară 30.045.664,23 lei.
verificări a instalațiilor de utilizare a
gazelor naturale)
Dnata Catering SRL, Food and
Beverages Management SRL, Trotter
servicii de alimentație publică pe națională și Management SRL, City Cafe Express
Aeroportul Otopeni comunitară SRL, RBK Property Management SRL și
Primero Business Consulting SRL (în
prezent, Land of Util Tehnology SRL)
Nr. Anul Modul de Tip de faptă anticoncurențială Legislația de
Piața relevantă Mod de finalizare
crt. declanșării declanșare investigată concurență incidentă
au fost sancționate cu amenzi în

valoare totală de 6.931.013 lei.
Upipsa SRL, Axa Company SRL, Uzina
Rominex SRL, Uzitmet Industry SRL,
comercializarea rolelor și a Prelmet SA, Grupul Reparații
7 2019 înțelegeri orizontale națională
ghirlandelor de role Industriale și Montaj Excavatoare X SR
au fost sancționate cu amenzi în
valoare totală de 2.521.087 lei.
A fost constatată încălcarea legislației
de concurență de către Ministerul
transport rutier contra cost de Transporturilor și Infrastructurii și de
acțiuni anticoncurențiale ale
8 2019 persoane prin servicii regulate la națională către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor
administrației publice
nivel județean și inter-județean Publice și Administrației, fiind impuse
anumite măsuri de remediere și
făcute anumite recomandări.
națională și Angajamentele PRO TV au fost
9 2014 canale de televiziune cu plată abuz de poziție dominantă
comunitară acceptate, investigația fiind închisă.
Angajamentele Dnata Catering SRL,
Millenium Pro Design SRL și ale
exploatarea spațiilor comerciale în națională și
10 2016 înțelegeri verticale Companiei Naționale „Aeroporturi
plângere Aeroportul Otopeni comunitară
București” SA au fost acceptate,
investigația fiind închisă.
SICA Guard SRL și Big Boys Security
11 2020 servicii de pază pe o piață locală înțelegeri orizontale națională SRL au fost sancționate cu amenzi în
valoare totală de 241.651 lei.
110
TABELUL 13.2.3. ANCHETE SECTORIALE INIȚIATE ÎN ANUL 2021
Nr. Sector
crt.
sortarea deșeurilor municipale și a deșeurilor similare în stațiile de sortare, colectate de
1 pe raza municipiului București și a subdiviziunilor administrativ-teritoriale: sectoarele 1,
2, 3, 4, 5 și 6.
TABELUL 13.2.4. ANCHETE SECTORIALE FINALIZATE ÎN ANUL 2021

Nr. Anul Sector
crt. declanșări
i
1 2019 deșeuri medicale
servicii de înregistrare/înscriere a avizelor de ipotecă/alte garanții reale
2 2019
mobiliare
TABELUL 13.2.5. STUDII INIȚIATE ÎN ANUL 2021

Nr.
Obiect
crt.
impactul sistemului de autorizare a comercializării produselor și serviciilor de piață
1
asupra accesului pe piață al întreprinderilor
2 sectorul aditivilor alimentari
3 racordarea la rețelele de distribuție a energiei electrice
4 piața de wholesale de carburanți
5 materiale de construcții
TABELUL 13.2.6. STUDII FINALIZATE ÎN ANUL 2021

Anul
Nr. crt. Sector
declanșării
1 2018 efectele utilizării platformelor BigData asupra concurenței
servicii medicale umane, veterinare și de contabilitate/expertiză
2 2020
contabilă
111
TABELUL 13.2.7. DECIZII EMISE ÎN ANUL 2021
Nr. crt. Obiect al deciziei Numă
r
1 autorizare concentrări economice în urma notificării 81
2 sancționare practici anticoncurențiale în urma investigațiilor 7
3 respingere plângeri privind posibile fapte anticoncurențiale 4
acceptare angajamente în cadrul investigațiilor privind posibile practici
4 4
anticoncurențiale
5 îndreptare erori materiale 2
6 sancționare fapte de concurență neloială 2
7 sancționare furnizare informații incomplete în cadrul investigațiilor sectoriale 1
constatarea acțiunilor anticoncurențiale ale administrației publice în urma
8 1
investigațiilor
Total 102
TABELUL 13.2.8. SANCȚIUNI APLICATE ÎN ANUL 2021

Nr. crt. Tipul faptei Nr. părți Valoare totală (lei)
sancționate
1 Practici anticoncurențiale 27102 406.604.148,45
Nesupunere parțială la 1 441.494,13
2
inspecție
Furnizare informații 1 38.958103
3
incomplete
4 Fapte concurență neloială 4 20.000
Total 33 407.104.600,58104
Deciziile Consiliului Concurenței, rapoartele anchetelor sectoriale și studiile elaborate de Consiliul

Concurenței pot fi consultate pe site-ul instituției, www.consiliulconcurentei.ro.
102
Din care 8 au recunoscut.
103
Și amendă cominatorie în valoare de 902 lei/zi până la transmiterea informațiilor solicitate.
104
82.738.110,84 euro, calculat la cursul mediu BNR pentru anul 2021.
112
Anexa nr. 13.3. Statistici privind dosarele în instanță ale Consiliului
Concurenței
FIGURA 13.3.1. NUMĂRUL DE DOSARE ÎN CARE CONSILIUL CONCURENȚEI A AVUT CALITATE

PROCESUALĂ, 2010-2021
350
316
300
251 260
240
250
205 209 204
198 189
200 172
165
142
150
100
50
0
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021
FIGURA 13.3.2. NUMĂRUL DOSARELOR CARE AU VIZAT DOMENIUL CONCURENȚEI, 2010-2021

300
250 237 240

225
207
200 190 185
180 180 173
152 149
150
118
100
50
0
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021
113
FIGURA 13.3.3. PROCENTUL HOTĂRÂRILOR FAVORABILE PRONUNȚATE, ÎN RECURS, DE
ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE ÎN DOSARE DIN DOMENIUL CONCURENȚEI, 2010-2021
100% 94% 93% 96% 100% 95% 94% 94%
90% 92%
88%
90%
80% 79%
80%
70%
60%
50%
40%
30%
20%
10%
0%
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021
FIGURA 13.3.4. PROCENTUL AMENZILOR MENȚINUTE, ÎN RECURS, DE ÎNALTA CURTE DE

CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE ÎN DOSARE DIN DOMENIUL CONCURENȚEI, 2010-2021
100% 93% 99% 93%
90% 82% 81% 82%
77%
80%
68% 67%
70% 64%
60% 52% 55%
50%
40%
30%
20%
10%
0%
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021
114
Anexa nr. 13.4. Indicatori privind activitatea de comunicare
TABELUL 13.4.1. PETIȚII ȘI SOLICITĂRI DE INFORMAȚII PUBLICE

2018 2019 2020 2021
Număr petiții înregistrate 384 461 808 772
Solicitări de informații publice 16 30 21 44
TABELUL 13.4.2. REFERIRI ÎN MASS-MEDIA CU PRIVIRE LA CONSILIUL CONCURENȚEI
2018 2019 2020 2021
TV 1.210 1.138 471 1.184

Radio 616 713 562 342
Presa scrisă centrală 685 1.407 942 776
Online 12.357 15.010 13.378 15.369
Social media n.a. n.a. 2.148 n.a.
Total 14.868 18.268 17.501 17.671
TABELUL 13.4.3. NUMĂR DE COMUNICATE DE PRESĂ ALE CONSILIULUI CONCURENȚEI

2018 2019 2020 2021
Număr comunicate de presă 104 130 102 138
TABELUL 13.4.4. NUMĂR DE ACCESĂRI ALE SITE-URILOR CONSILIULUI CONCURENȚEI

2018 2019 2020 2021
www.consiliulconcurentei.ro 253.783 296.797 238.343 232.922
www.ajutordestat.ro 25.200 28.126 36.629 48.637
www.consiliulferoviar.ro 2.554 4.234 5.700 10.619
www.consiliulnaval.ro 1.212 2.919 3.896 6.681
www.clementa.ro 2.060 3.445 5.596 9.347
115
Anexa nr. 13.5. Indicatori privind activitatea Consiliului Național de
Supraveghere din Domeniul Feroviar
TABELUL 13.5.1. COOPERAREA PE PROBLEME DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL FEROVIAR CU

ALTE AUTORITĂȚI LA NIVEL INTERNAȚIONAL (IRG-RAIL), 2014-2021
2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Număr participări la reuniuni ale Grupului
Independent al Reglementatorilor din domeniul - - 1 - 1 1 21 28
feroviar (IRG – Rail)*
Număr participări la reuniuni bilaterale/schimburi
- - - - - - - 3
de informații cu alt organism de reglementare
Număr contribuții cu ocazia participării la
1 1 1 1 3 1 2 -
evenimente internaționale și bilaterale
Număr de acorduri de cooperare încheiate între
1 1 - 1 1 - - -
organisme de reglementare
Număr răspunsuri transmise la chestionarele IRG-
- - 2 - 8 11 26 18
Rail
Număr răspunsuri transmise la alte solicitări ale
2 2 2 2 3 6 2 8
CE, DG-Move, organisme de reglementare
*CNSDF este membru în cadrul IRG-Rail din luna aprilie 2015
TABELUL 13.5.2. ASIGURAREA SCHIMBULUI DE INFORMAȚII ÎN RELAȚIA ROMÂNIEI CU

COMISIA EUROPEANĂ ȘI REȚEAUA ORGANISMELOR EUROPENE DE REGLEMENTARE
FEROVIARĂ (ENRRB), 2014-2021
2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Număr participări la formațiunile de lucru
3 1 4 4 3 2 1 2
în cadrul Rețelei ENRRB
Număr participări la evenimente
organizate de alte autorități de 1 - - - - - 6 4
concurență/organisme internaționale
Răspunsuri transmise la
3 3 3 5 4 1 2 3
întrebările/chestionarele ENRRB
116
TABELUL 13.5.3. ÎNDEPLINIREA ATRIBUȚIILOR CE DERIVĂ DIN REGULAMENTUL DE
ORGANIZARE ȘI FUNCȚIONARE, 2014-2021
2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Număr studii publicate privind piața feroviară 1 - - 1 - 2 1 2
Număr de rapoarte de activitate anuală publicate 1 1 1 1 1 1 1 1
Număr acte normative cu impact în domeniul
2 2 10 12 6 16 7 10
feroviar
Număr regulamente/ instrucțiuni/ ghiduri
- - - 2 3 1 2 3
publicate
Număr ședințe CNSDF organizate de către DST-
12 13 12 13 12 9 12 12
SSDF
Număr note de informare și de analiză înaintate
14 17 20 24 31 26 56 53
membrilor CNSDF
Analize ale indicatorilor feroviari specifici (călători,
marfă, administrator de infrastructură, gestionari 1 1 1 2 2 3 11 14
de infrastructură)
Număr acorduri de cooperare încheiate cu alte
- - - 3 - - - -
autorități naționale
Număr vizite de studiu 3 4 5 1 3 - - -
Număr de actualizări ale informațiilor conținute pe
12 13 16 29 17 12 5 12
site-ul CNSDF
TABELUL 13.5.4. ÎNDEPLINIREA ALTOR ATRIBUȚII CE DERIVĂ DIN REGULAMENTUL DE

ORGANIZARE ȘI FUNCȚIONARE, 2021
2021
Număr ședințe de negociere la care CNSDF a participat în calitate de observator 6
Număr observații formulate de către CNSDF în procesul de negociere a contractului de acces la
2
infrastructura feroviară pentru anul 2022
Număr observații formulate și transmise de către CNSDF în procesul de analiză a Documentului
45
de Referință al Rețelei 2022
Număr adrese/corespondență CNSDF cu privire la identificarea operatorilor infrastructurilor de
87
servicii și conformarea acestora cu Regulamentul 2177/2017
117
TABELUL 13.5.5. PLÂNGERI/SESIZĂRI ȘI SOLICITĂRI DE INFORMAȚII PUBLICE, 2014-2021
2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Număr plângeri/sesizări
2 1 1 11 6 7 4 4
înregistrate la nivelul CNSDF
Număr decizii emise - 1 - 2 3105 4 1 -
Număr puncte de vedere
transmise către direcția juridică
a Consiliului Concurenței - - 1 - - 3 2 3
pentru reprezentarea în
instanță
Număr solicitări de informații
43 50 107 163 165 98 110 115
publice transmise
TABELUL 13.5.6. PARTICIPĂRI LA EVENIMENTE ÎN DOMENIUL FEROVIAR, 2014-2021

2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Clubul Feroviar – - 1
1 1 2 3 3 4
RailwayPRO
Alți organizatori 1 - 2 7 4 3 2 1
105
Una din decizii se referă la 5 plângeri care au fost conexate.
118
Anexa nr. 13.6. Indicatori privind activitatea Consiliului de
Supraveghere din Domeniul Naval
TABELUL 13.6.1. INDICATORI ACTIVITATE SUPRAVEGHERE NAVALĂ, 2019 - 2021
Nr. crt. Denumire Indicator 2019 2020 2021
1. Nr. ședințe CSDN organizate de către DST - SSDN 16 13 14
2. Nr. note de informare/analiză/aprobare înaintate Plenului CSDN 86 93 74
3. Nr. administrații aflate sub incidența OG 22/1999 (în totalitate) 6 6 6
Nr. administrații/porturi aflate (în totalitate) sub incidența Regulamentului (UE) 352/2017 al
Parlamentului European și al Consiliului din 15 februarie 2017 de stabilire a unui cadru
4. 3 3 3
privind furnizarea de servicii portuare și a normelor comune privind transparența financiară
asupra legislației naționale
Nr. administrații care intră atât sub incidența prevederilor Regulamentului (UE) nr.
5. 4 4 4
352/2017, cât și a dispozițiilor OG nr.22/1999
6. Nr. proiecte acte normative/ghiduri/instrucțiuni/rapoarte elaborate 1 4 4
Nr. întâlniri de lucru organizate de către DST-SSDN cu administrațiile portuare sau alte
7. 13 11 3
entități, inclusiv prin videoconferință
Nr. observații formulate și transmise de către CSDN, în procedura de negociere a
9. 43 6 1
contractelor-cadru
Nr. adrese/corespondență CSDN cu privire la procedura de negociere a contractelor-cadru
10. 96 23 20
și modificarea contractelor aflate în derulare
11. Nr. administrații care au încheiat procedura de modificare a contractelor-cadru 5 2 1
Nr. adrese/corespondență CSDN referitoare la elaborarea normelor de fundamentare a
12. 72 155 97
tarifelor
13. Nr. solicitări de avizare a normelor de fundamentare a tarifelor 15 11 14
Nr. norme de fundamentare a tarifelor avizate de către CSDN, aflate sub incidența legislației
14. 10 11 10
naționale
15. Nr. tarife conținute în normele de fundamentare, analizate și supuse spre avizare către CSDN 151 139 149
Număr sesizări/totale din care: 14 19 19 106
16. - nr. depuse în temeiul legislației naționale 14 17 18
- nr. depuse în temeiul legislației europene (Regulamentul nr. 352/2017) - 2 1
107
17. Nr. sesizări/plângeri soluționate 3 11 18
18. Nr. adrese CSDN trimise în vederea soluționării sesizărilor/ plângerilor 24 64 43
19. Nr. acțiuni în instanță - 4 5
20. Nr. puncte de vedere transmise către DJC pentru reprezentarea în instanță - 10 10
Nr. evenimente interne la care au participat reprezentanții SDN (workshop-uri, conferințe,
21. 12 2 8
simpozioane, cursuri)
Nr. evenimente externe la care au participat reprezentanții SSDN, inclusiv prin
22. 4 3 7
videoconferințe
106
15 sesizări și 4 plângeri.
107
14 sesizări și 4 plângeri.
119
Anexa nr. 13.7. Indicatori privind funcționarea Monitorului Prețurilor
TABELUL 13.7.1. EVOLUȚIA REPARTIȚIEI NUMĂRULUI TOTAL DE CĂUTĂRI CARBURANȚI (PRIN
TOATE APLICAȚIILE - WEB, ANDROID, IOS)
Produs/Perioadă 31.07-31.12.2019 01.01-31.12.2020 01.01-31.12.2021
Număr total căutări 4.271.015 % din total 32.386.157 % din total 18.892.441 % din total
Benzină standard 1.300.924 30,46% 6.609.067 20,41% 3.153.503 16,69%
Benzină premium 660.106 15,46% 5.344.622 16,50% 4.455.884 23,59%
Motorină standard 901.015 21,10% 5.764.778 17,80% 3.509.390 18,58%
Motorină premium 716.795 16,78% 5.471.777 16,90% 3.234.313 17,12%
GPL 560.895 13,13% 5.119.094 15,81% 2.938.248 15,55%
Încărcare electrică 131.280 3,07% 4.076.819 12,59% 1.601.103 8,47%
FIGURA 13.7.1. DISTRIBUȚIA CĂUTĂRILOR RETAIL PE ORE

17.10-31.12.2019 01.01.-31.12.2020 01.01.-31.12.2021
TABELUL 13.7.2. TOP 10 CELE MAI CĂUTATE PRODUSE (CELE MAI MULTE APARIȚII ÎN COȘUL
DE 5 PRODUSE)
Perioadă 17.10-31.12.2019 01.01.-31.12.2020 01.01.-31.12.2021
Nr apariții Nr apariții Nr apariții
Poziție Produs Produs Produs
în căutări în căutări în căutări
1. Banane 7.003 Banane 3.248 Coca-Cola 500ml 6.126
Angst ceafă de Băneasa făină 000
2. 4.309 3.159 Coronița zahăr 1kg 1.491
porc fără os kg 1kg
Angst cotlet de
3. 2.520 Coronița zahăr 1kg 2.950 Banane 1.460
porc kg
Băneasa făină 000 Face mask măști
4. 2.488 1.680 Băneasa făină 000 1kg 848
1kg chirurgicale 50 buc
Angst carne porc Boromir făină 000 Untdelemn de la bunica
5. 2.466 1.569 836
lucru kg 1kg ulei de floarea soarelui 1l
Bunica ulei Angst ceafă de Argus ulei de floarea
6. 2.295 1.354 822
floarea soarelui 1l porc fără os KG soarelui 1l
Coronița Zahăr Floriol ulei de floarea
7. 2.261 Coca-Cola 500ml 1.321 683
1kg soarelui 1l
Arpis făină albă Unisol ulei floarea
8. Coca-Cola 500ml 2.238 1.321 662
000 1kg soarelui 1l
Angst ceafă de Floriol ulei de Spornic ulei de floarea
9. 2.116 1.301 604
porc cu os kg floarea soarelui 1l soarelui 1l
Agricola ouă M Dobrogea făină Ardealul ulei floarea
10. 2.085 1.202 580
caserolă 10 buc 000 1kg soarelui lL
120
TABELUL 13.7.3. APLICAȚIA DESKTOP - MONITORULPRETURILOR.INFO, UTILIZATORI
Perioadă 01.07.-31.12.2019 01.01.-31.12.2020 01.01.-31.12.2021
Nr. utilizatori unici 46.657 31.510 23.822
Nr. utilizatori noi - 30431 23.057
% revenire utilizatori 14,6% 17,50% 28,70%
Nr. accesări aplicație 92.396 122.743 123.277
TABELUL 13.7.4. APLICAȚIA DESKTOP - MONITORULPRETURILOR.INFO, ȚARĂ UTILIZATORI

Țara din care s-a % din nr.
accesat aplicația utilizatori
01.07.-31.12.2019
România 93%
Germania 1,90%
UK 0,80%
USA 0,60%
Franța 0,40%
01.01.-31.12.2020
România 93%
Germania 1,20%
USA 0,94%
UK 0,54%
Moldova 0,52%
01.01.-31.12.2021
România 84%
Germania 1,65%
USA 1,38%
Turcia 1,05%
Austria 0,89%
TABELUL 13.7.5. APLICAȚIA DESKTOP - MONITORULPRETURILOR.INFO, ORAȘ UTILIZATORI

Orașul din care s-a % din nr. utilizatori
accesat aplicația 01.07.-31.12.2019 01.01.-31.12.2020 01.01.-31.12.2021
București 42% 37% 33%
Cluj-Napoca 6% 5% 4%
Timișoara 5% 4% 3%
Brașov 3% 3% 3%
Iași 3% 3% 3%
121
TABELUL 13.7.6. MONITORULPRETURILOR.INFO, SISTEM OPERARE DISPOZITIV DE PE CARE A
FOST ACCESAT
Sistem operare % din nr. utilizatori
01.07.-31.12.2019
Windows 63%
Android 25%
iOS 7%
01.01.-31.12.2020
Windows 93%
Macintosh 5%
Linux 2%
01.01.-31.12.2021
Windows 90%
Macintosh 5%
Android 3%
FIGURA 13.7.2. MONITORULPRETURILOR.INFO – DATE DEMOGRAFICE108, PONDERE

UTILIZATORI ÎN FUNCȚIE DE SEX
100%
80% 28% 39% 45%
60%
40% 72% 61% 55%
20%
0%
01.07.-31.12.2019 01.01.-31.12.2020 01.01.-31.12.2021
Bărbați Femei
FIGURA 13.7.3. MONITORULPRETURILOR.INFO – DATE DEMOGRAFICE, PONDERE UTILIZATORI

ÎN FUNCȚIE DE VÂRSTĂ
100% 6% 9% 9%
8% 10% 11%
80% 11%
14% 16%
16%
60% 18% 20%
26%
40% 20%
20%
20% 33% 29% 24%
0%
01.07.-31.12.2019 01.01.-31.12.2020 01.01.-31.12.2021
25-34 ani 35-44 ani 45-54 ani 55-64 ani 65+ ani 18-24 ani
108
Informații pentru aproximativ 42% dintre utilizatori în 2019, 36% dintre utilizatori în 2020 și 35% dintre utilizatori
în 2021.
122
TABELUL 13.7.7. APLICAȚIA ANDROID
Indicator Valoare
01.07.-31.12.2019
Nr. instalări active 36.160
01.01.-31.12.2020
Nr dezinstalări 27.411
Nr. instalări active la 12 ianuarie 2021 26.769
01.01.-31.12.2021
Nr. instalări active la 25 noiembrie 23.318
TABELUL 13.7.8. APLICAȚIA IOS

Indicator Valoare
01.07.-31.12.2019
Nr. instalări (descărcări) 17.139
01.01.-31.12.2020
Nr. descărcări aplicație 4.380
01.01.-31.12.2021
Nr. descărcări 3.216
123
Anexa nr. 13.8. Organigrama Consiliului Concurenței
*Valabilă începând din anul 2022
124
Anexa nr. 13.9. Personalul Consiliului Concurenței
TABELUL 13.9.1. PERSONAL ÎN FUNCȚIE DE CATEGORIE, 2020-2021

Funcții publice Personal încadrat
Total Inspectori de Personal de
Anul generale și personal la cabinetele
personal concurență conducere
contractual demnitarilor
nr. % nr. % nr. % nr. %
2020 343 233 67,9% 73 21,3% 7 2,0% 30 8,7%
2021 347 230 66,3% 78 22,5% 7 2,0% 32 9,2%
TABELUL 13.9.2. ANGAJĂRI ÎN FUNCȚIE DE MODALITATEA UTILIZATĂ, 2020-2021

Funcții publice Personal
Inspectori de generale și încadrat la Personal de
Angajări Total personal
concurență personal cabinetele conducere
nr. % nr. % nr. % nr. % nr. %
2020
Permanent 4 33,3% 2 100% 2 22,2% - - - -
Pe perioadă
1 8,3% - - - - 1 100% - -
determinată
Detașare 2 16,7% - - 2 22,2% - - - -
Transfer 5 41,7% - - 5 55,6% - - - -
Total
12 100% 2 100% 9 100% 1 100% - -
personal
2021
Permanent 19 67,9% 9 100% 6 42,9% 1 50% 3 100%
Pe perioadă
1 3,6% - - - - 1 50% - -
determinată
Detașare 4 14,3% - - 4 28,6% - - - -
Transfer 4 14,3% - - 4 28,6% - - - -
Total
28 100% 9 100% 14 100% 2 100% 3 100%
personal
125
TABELUL 13.9.3. PLECĂRI DIN INSTITUȚIE REPARTIZATE DUPĂ MODALITATEA UTILIZATĂ,
2020-2021
Plecări din instituție Total personal
nr. % nr. % nr. % nr. % nr. %
2020
Pensionări 7 26,9% 6 46,2% 1 7,7% - - - -
Demisie 2 7,7% 2 15,4% - - - - - -
Încetarea raporturilor
de serviciu cu acordul 9 34,6% 5 38,5% 4 30,8% - - - -
părților
Alte motive 8 30,8% - - 8 61,5% - - - -
Total personal 26 100% 13 100% 13 100% - - - -
2021
Pensionări 5 20,8% 4 40% - - - - 1 50%
Finalizarea perioadei
1 4,2% - - 1 11,1% - - - -
determinate
Demisie 1 4,2% 1 10% - - - - - -
Încetarea raporturilor
de serviciu cu acordul 15 62,5% 5 50% 7 77,8% 2 66,7% 1 50%
părților
Alte motive 2 8,3% - - 1 11,1% 1 33,3% - -
Total personal 24 100% 10 100% 9 100% 3 100% 2 100%
TABELUL 13.9.4. STRUCTURA PERSONALULUI ÎN FUNCȚIE DE CATEGORIA DE VÂRSTĂ, 2020-

2021
Categoria de Inspectori de generale și încadrat la Personal de
Total personal
vârstă concurență personal cabinetele conducere
nr. % nr. % nr. % nr. % nr. %
2020
Până în 30 de ani 23 6,7% 19 8,2% 4 5,5% - - - -
Între 30-40 ani 80 23,3% 60 25,8% 16 21,9% 1 14,3% 3 10%
Între 40-50 ani 154 44,9% 106 45,5% 27 37,0% 4 57,1% 17 56,7%
Peste 50 de ani 86 25,1% 48 20,6% 26 35,6% 2 28,6% 10 33,3%
Total personal 343 100% 233 100% 73 100% 7 100% 30 100%
126
Total personal
vârstă concurență personal cabinetele conducere
2021
Până în 30 de ani 15 4,3% 10 4,3% 5 6,4% - - - -
Între 30-40 ani 80 23,1% 63 27,4% 14 17,9% 1 14,3% 2 6,3%
Între 40-50 ani 149 42,9% 103 44,8% 26 33,3% 2 28,6% 18 56,3%
Peste 50 de ani 103 29,7% 54 23,5% 33 42,3% 4 57,1% 12 37,5%
Total personal 347 100% 230 100% 78 100% 7 100% 32 100%
TABELUL 13.9.5. STRUCTURA PERSONALULUI ÎN FUNCȚIE DE SEX, 2020-2021

Total personal
sex concurență personal cabinetele conducere
nr. % nr. % nr. % nr. % nr. %
2020
Femei 216 63% 151 64,8% 47 64,4% 2 28,6% 16 53,3%
Bărbați 127 37% 82 35,2% 26 35,6% 5 71,4% 14 46,7%
Total personal 343 100% 233 100% 73 100% 7 100% 30 100%
2021
Femei 223 64,3% 151 65,7% 51 65,4% 3 42,9% 18 56,3%
Bărbați 124 35,7% 79 34,3% 27 34,6% 4 57,1% 14 43,8%
Total personal 347 100% 230 100% 78 100% 7 100% 32 100%
127
TABELUL 13.9.6. SPECIALIZAREA PROFESIONALĂ A PERSONALULUI ÎN FUNCȚIE DE NATURA
STUDIILOR, 2020-2021
Pregătire Inspectori de generale și încadrat la Personal de
Total personal
profesională concurență personal cabinetele conducere
nr. % nr. % nr. % nr. % nr. %
2020
Economiști 146 42,6% 105 45,1% 30 41,1% 3 42,9% 8 26,7%
Juriști 93 27,1% 68 29,2% 14 19,2% - - 11 36,7%
Economiști și juriști 8 2,3% 4 1,7% 3 4,1% - - 1 3,3%
Economiști și altă
5 1,5% 3 1,3% 1 1,4% - - 1 3,3%
specializare
Juriști și altă
8 2,3% 5 2,1% 1 1,4% - - 2 6,7%
specializare
Altă specializare
83 24,2% 48 20,6% 24 32,9% 4 57,1% 7 23,3%
profesională
Total personal 343 100% 233 100% 73 100% 7 100% 30 100%
2021
Economiști 140 40,3% 101 43,9% 27 34,6% 1 14,3% 11 34,4%
Juriști 98 28,2% 72 31,3% 15 19,2% - - 11 34,4%
Economiști și juriști 8 2,3% 4 1,7% 3 3,8% - - 1 3,1%
Economiști și altă
5 1,4% 3 1,3% 1 1,3% 1 14,3% - -
specializare
Juriști și altă
8 2,3% 5 2,2% 1 1,3% - - 2 6,3%
specializare
Altă specializare
88 25,4% 45 19,6% 31 39,7% 5 71,4% 7 21,9%
profesională
Total personal 347 100% 230 100% 78 100% 7 100% 32 100%
128
TABELUL 13.9.7. STRUCTURA PERSONALULUI ÎN FUNCȚIE DE TIPUL UNITĂȚII FUNCȚIONALE DE
ÎNCADRARE, 2020-2021
Funcții publice
Inspectori de Personal de
Tip unități funcționale Total personal generale și personal
concurență conducere
contractual
nr. % nr. % nr. % nr. %
2020
Compartiment Director
5 1,5% 3 1,3% 1 1,2% 1 3,6%
General
Direcții și servicii de
78 22,7% 69 24,7% 5 5,8% 4 13,8%
concurență
Direcția de ajutor de stat 27 7,9% 23 9,9% 1 1,2% 3 10,7%
Direcția teritorială (inclusiv
79 23,0% 70 30,0% 7 8,5% 2 7,1%
inspectorate teritoriale)
Direcția juridică 21 6,1% 16 6,9% 2 2,4% 3 10,7%
Direcția de cercetare 27 7,9% 20 8,6% 3 3,7% 4 14,3%
Direcția de monitorizare a
10 2,9% 7 2,5% 1 1,2% 2 6,9%
mediului concurențial
Direcția de relații externe 21 6,1% 13 5,6% 6 7,3% 2 7,1%

Direcția de supraveghere
12 3,5% 8 3,4% 2 2,4% 2 7,1%
transporturi
Cabinet președinte și
15 4,4% 3 1,3% 11 13,4% 1 3,6%
Serviciul asistență plen
Direcțiile Administrativă,
economică și managementul 40 11,7% - - 36 43,9% 4 14,3%
personalului
Secretar general și secretar
2 0,6% - - 2 2,4% - -
general adjunct
Audit intern 3 0,9% - - 3 3,7% - -
Manageri Publici 1 0,3% - - 1 1,2% - -
Compartiment documente
2 0,6% 1 0,4% 1 1,2% - -
clasificate
Total personal 343 100% 233 100% 82 100% 28 100%
2021
Cabinet Președinte și
15 4,3% 3 1,3% 11 12,9% 1 3,1%
Serviciul Asistență Plen
5 1,4% 3 1,3% 1 1,2% 1 3,1%
General
74 21,3% 66 28,7% 4 4,7% 4 12,5%
concurență
129
Funcții publice
Inspectori de Personal de
Tip unități funcționale Total personal generale și personal
concurență conducere
contractual
nr. % nr. % nr. % nr. %
Direcția de analiză și
monitorizare a mediului 11 3,2% 7 3% 2 2,4% 2 6,3%
concurențial
Direcția Ajutor de Stat
(inclusiv serviciul din cadrul 22 6,3% 18 7,8% 1 1,2% 3 9,4%
DAS)
Direcția Teritorială 77 22,2% 68 29,6% 8 9,4% 1 3,1%
Direcția Juridică 21 6,1% 16 7% 2 2,4% 3 9,4%
Direcția Cercetare 31 8,9% 24 10,4% 3 3,5% 4 12,5%
Direcția Relații Externe și
24 6,9% 12 5,2% 9 10,6% 3 9,4%
Comunicare (inclusiv SRIC)
Direcția de Supraveghere
Transporturi (inclusiv 16 4,6% 12 5,2% 1 1,2% 3 9,4%
serviciile din subordine)
Direcția Administrativă,
economică și managementul 43 12,4% - - 38 44,7% 5 15,6%
personalului
Compartiment Audit,
Manageri Publici și 6 1,7% 1 0,4% 5 5,9% - -
Documente Clasificate
Secretar General Secretar
2 0,6% - - - - 2 6,3%
General adjunct
Total 347 100% 230 100% 85 100% 32 100%
130
TABELUL 13.9.8. STRUCTURA INSPECTORILOR DE CONCURENȚĂ ÎN FUNCȚIE DE GRADUL
PROFESIONAL DEȚINUT, 2020-2021
Total inspectori
Tip unități funcționale Debutant Asistent Principal Superior
de concurență
nr. % nr. % nr. % nr. % nr. %
2020
Compartiment
3 1,3% - 1 1,6% - 2 1,6%
Director General
69 29,6% - 24 39,3% 12 24% 33 27%
concurență
Direcția de ajutor de
23 9,9% - 3 4,9% 4 8% 16 13,1%
stat
Direcția teritorială
(inclusiv inspectorate 70 30,0% - 11 18% 16 32% 43 35,2%
teritoriale)
Direcția cercetare 20 8,6% - 4 6,6% 8 16% 8 6,6%
Direcția de
monitorizare a 7 3% 2 3,3% 1 2% 4 3,3%
Direcția de relații
13 5,6% - 2 3,3% 3 6% 8 6,6%
externe
Direcția juridică 16 6,9% - 9 14,8% 2 4% 5 4,1%
Serviciul asistență plen 3 1,3% - 3 4,9% - - - -
Compartiment
1 0,4% - - - - - 1 0,8%
documente clasificate
Direcția de
supraveghere 8 3,4% - 2 3,3% 4 8% 2 1,6%
transporturi
Total personal 233 100,00% - 61 100% 50 - 122 100%
2021
Compartiment
3 1,3% - - 1 1,8% - - 2 1,6%
Director General
66 28,7% - - 21 37,5% 10 20% 35 28,2%
concurență
Direcția de ajutor de
18 7,8% - - 3 5,4% 1 2% 14 11,3%
stat
Direcția teritorială
(inclusiv inspectorate 68 29,6% - - 9 16,1% 19 38% 40 32,3%
teritoriale)
Direcția cercetare 24 10,4% - - 4 7,1% 9 18% 11 8,9%
131
Total inspectori
Tip unități funcționale Debutant Asistent Principal Superior
de concurență
Direcția de
monitorizare a 7 3% - - 2 3,6% 1 2% 4 3,2%
Direcția de relații
12 5,2% - - 2 3,6% 2 4% 8 6,5%
externe
Direcția juridică 16 7% - - 7 12,5% 3 6% 6 4,8%
Serviciul asistență plen 3 1,3% - - 3 5,4% - - - -
Compartiment
1 0,4% - - - - - - 1 0,8%
Direcția de
supraveghere 12 5,2% - - 4 7,1% 5 10% 3 2,4%
transporturi
Total personal 230 100% - - 56 100% 50 100% 124 100%
TABELUL 13.9.9. STRUCTURA PERSONALULUI CU FUNCȚII PUBLICE GENERALE AVÂND ÎN

VEDERE GRADUL PROFESIONAL DEȚINUT, 2020-2021
Total
funcționari
Unități funcționale publici cu Debutant Asistent Principal Superior
funcție
generală
nr. % nr. % nr. % nr. % nr. %
2020
1 2% - - - - 1 9,1% - -
General
Direcții și servicii de -
2 4,1% - - - 1 9,1% 1 3,2%
concurență
Direcția de ajutor de stat 1 2% - - - - 1 9,1% - -
Direcția teritorială -
4 8,2% - - - - - 4 12,9%
(inclusiv inspectorate
teritoriale)
Direcția cercetare 2 4,1% - - - - 1 9,1% 1 3,2%
Direcția de monitorizare a
1 2% - - - - 1 9,1%
Direcția de relații externe 4 8,2% - - 3 42,9% - - 1 3,2%
Direcția juridică 2 4,1% - - - - 2 18,2% - -
Serviciul asistență plen 4 8,2% - - - - 1 9,1% 3 9,7%
Direcțiile Administrativă,
economică și 21 42,9% - - 3 42,9% 2 18,2% 16 51,6%
managementul
personalului
Direcția de supraveghere
2 4,1% - - - - 1 9,1% 1 3,2%
transporturi
Audit intern 3 6,1% - - - - - - 3 9,7%
132
Total
funcționari
Unități funcționale publici cu Debutant Asistent Principal Superior
funcție
generală
nr. % nr. % nr. % nr. % nr. %
Manageri publici 1 2% - - 1 14,3% - - - -
Compartiment
1 2% - - - - - - 1 3,2%
Total personal 49 100% - - 7 100% 11 100% 31 100%
2021
Compartiment Director - - - - - -
1 2% 1 12,5%
General
Direcții și servicii de - - - -
2 4% 1 12,5% 1 3%
concurență
Direcția de ajutor de stat 1 2% - - - - - - 1 3%
Direcția teritorială - - - -
5 10% 1 100% 4 12,1%
(inclusiv inspectorate
teritoriale)
Direcția cercetare 2 4% - - - - 1 12,5% 1 3%
Direcția de monitorizare a - - - - - -
1 2% 1 12,5%
Direcția de relații externe 6 12% - - 3 37,5% - - 3 9,1%
Direcția juridică 1 2% - - - - 1 12,5% - -
Serviciul asistență plen 4 8% - - 0 1 12,5% 3 9,1%
Direcțiile Administrativă, - -
economică și 21 42% 4 50% 2 25% 15 45,5%
managementul
personalului
Direcția de supraveghere - - - - - -
1 2% 1 3%
transporturi
Audit intern 2 4% - - - - - - 2 6,1%
Manageri publici 1 2% - - 1 12,5% - -
Compartiment - - - - - -
2 4% 2 6%
Total personal 50 100% 1 100% 8 100% 8 100% 33 100%
133
TABELUL 13.9.10. STRUCTURA PERSONALULUI ÎN FUNCȚIE DE NIVELUL DE STUDII,
2020-2021
Nivel de studii Total personal
nr. % nr. % nr. % nr. % nr. %
2020
Diplomă de
8 2,3% - 7 9,6% 1 14,3% -
bacalaureat
Diplomă de
170 49,6% 116 49,8% 42 57,5% 2 28,6% 10 33,3%
licență
Diplomă master 140 40,8% 96 41,2% 24 32,9% 3 42,9% 17 56,7%
Studii doctorale 25 7,3% 21 9% 1 14,3% 3 10%
Total personal 343 100% 233 100% 73 100% 7 100% 30 100%
2021
Diplomă de
9 2,6% - 8 8 10,3% 1 14,3% - 0
bacalaureat
Diplomă de
155 44,7% 100 43,5% 45 57,7% 4 57,1% 6 18,8%
licență
Diplomă master 160 46,1% 112 48,7% 24 30,8% 2 28,6% 22 68,8%
Studii doctorale 23 6,6% 18 7,8% 1 1,3% - 4 4 12,5%
Total personal 347 100% 230 100% 78 100% 7 100% 32 100%
TABEL 13.9.11. INDICATORI CURSURI EFECTUATE ÎN 2017-2021
Indicatori 2017 2018 2019 2020 2021

plătite plătite plătite plătite/ gratuite plătite/gratuite
PARTICIPĂRI LA CURSURI 244 204 295 118/197 189/200
Grad de satisfacție 83% 88% 88% 90% 89%
Număr de cursuri realizate 33 28 28 10/110 23/105
Număr mediu de participanți la un curs 6 7 11 11/2 8/2
Număr mediu de zile/curs 5 5 4 5/0,8 5/1
Cost total pe formare (euro) 66.396 52.773 79.752 52.011/0 72.703/0
Cost mediu/participant (euro) 270 260 270 441 385
134

Raport Anual CC 2021 Publicare

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport Anual CC 2021 Publicare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

RAPORT

4. AJUTOR DE STAT .......................................................................................................... 50

5. ADAPTAREA CADRULUI LEGISLATIV LA REGULILE DE CONCURENȚĂ .............................. 66

7. CONSILIUL NAȚIONAL DE SUPRAVEGHERE DIN DOMENIUL FEROVIAR .......................... 74

8. CONSILIUL DE SUPRAVEGHERE DIN DOMENIUL NAVAL ................................................ 77

10. ORGANIZAREA CONSILIULUI CONCURENȚEI ............................................................... 87

11. PROIECTE MAJORE ..................................................................................................... 98

MISIUNEA CONSILIULUI CONCURENȚEI

VIZIUNEA CONSILIULUI CONCURENȚEI

2020 2021e 2022p 2023p

250 100 250 140

2019 2020 2021 2022 2019 2020 2021 2022

Gaze naturale (200=100, axa st.) Fertilizatori (2010=100, axa st.)

Sursa datelor: Banca Mondială

2017 2018 2019 2020 2021 2022

Total Piața internă Piața externă Indicele prețurilor de consum

Sursa datelor: INS

Sursa datelor: INS

2020 2021 2022 2023

Sursa datelor: Direcția Generală Afaceri Economice și Financiare, Comisia Europeană

FIGURA 3.1.2. STRUCTURA INVESTIGAȚIILOR DECLANȘATE ÎN ANUL 2021, ÎN FUNCȚIE DE

Abuz de poziţie dominantă

38% Acţiuni anticoncurenţiale ale

FIGURA 3.1.3. NUMĂR DE INVESTIGAȚII FINALIZATE, ÎN FUNCȚIE DE PRACTICA

Au fost finalizate 11 investigații, majoritatea vizând înțelegeri orizontale, practică ce este

FIGURA 3.1.4. STRUCTURA INVESTIGAȚIILOR FINALIZATE ÎN ANUL 2021, ÎN FUNCȚIE DE

Acţiuni anticoncurenţiale ale

În anul 2021, investigațiile finalizate ce au presupus încălcări ale reglementărilor naționale și

FIGURA 3.1.6. DURATA INVESTIGAȚIILOR FINALIZATE PRIVIND POSIBILA ÎNCĂLCARE A

2,60 2,70 2,76

Investigațiile privind posibila încălcare a legislației de concurență finalizate în 2021 au durat,

cu constatarea încălcării legii sau cu angajamente

FIGURA 3.1.8. VALOAREA AMENZILOR APLICATE (MIL. LEI) ȘI NUMĂRUL DE ENTITĂȚI

Valoarea amenzilor (axa stângă)

FIGURA 3.1.9. EVOLUȚIA ÎNCASĂRILOR ANUALE LA BUGETUL DE STAT DIN AMENZI ȘI A

FIGURA 3.1.11. NUMĂRUL INVESTIGAȚIILOR PRIVIND POSIBILA ÎNCĂLCARE A LEGISLAȚIEI

La sfârșitul anului 2021, numărul investigațiilor privind posibila încălcare a legislației de

8; 21% abuz de poziție dominantă

obiect multiplu (înțelegeri

FIGURA 3.1.13. NUMĂRUL DE ANCHETE SECTORIALE AFLATE ÎN CURS LA SFÂRȘITUL ANULUI

Număr anchete sectoriale în curs

FIGURA 3.1.14. NUMĂRUL DECIZIILOR DE CONCENTRĂRI ECONOMICE AUTORIZATE, 2015-

fără angajamente cu angajamente

În anul 2021, Consiliul Concurenței a autorizat un număr record de operațiuni de concentrare

FIGURA 3.1.15. NUMĂRUL DECIZIILOR DE AUTORIZARE, PROCEDURĂ COMPLETĂ,

FIGURA 3.1.17. OPERAȚIUNI DE CONCENTRARE ECONOMICĂ ÎN FUNCȚIE DE PROCEDURA

40% 81% 74%

procent decizii autorizare prin procedură completă în total

Media Mediana Linear (Media)

FIGURA 3.1.19. DURATA MEDIE DE ANALIZĂ A UNEI CONCENTRĂRI ECONOMICE,

2,3 2,4 2,3

Procedură completă (fără angajamente) Procedură simplificată

3.2. Activitatea de prevenire și combatere a licitațiilor trucate

3.3. Platforma avertizorilor de concurență

3.4. Combaterea concurenței neloiale

Întreprinderea Domarom Star SRL a formulat o sesizare privind o posibilă faptă de

distribuției și comercializării produselor petroliere.

Servicii de monitor de schi23

Municipiului București a încălcat legislația națională de concurență, prin prelungirea

3.6. Studii de caz

Piața ouălor de consum26

Piața comercializării rolelor și ghirlandelor de role27

Consiliul Concurenței a declanșat din oficiu, în 2019, o investigație vizând comportamentul