Drept Penal General II -Noul Cod Penal

Veres Crina-Bianca grupa 308

Curs 1
Formele infractiunii
dupa fazele activitatii infractionale
I Perioadele acti!itatii infractionale :
-se disting doua perioade in care se desfasoara activitatea infractionala:
-perioada interna(psihica)
-perioada externa(de executare)
" Perioada interna atitudinea psihica fata de fapta si fata de rezultat(se contureaza latura subiectiva).
*Cu 3 momente:
-al nasterii, conceperii activitatii infractionale( motivatia acestei idei intereseaza deopotriva pe criminolog si pe
udecator-acesta din urma este interesat pentru individualizarea pedepsei)
-deliberarea- in care persoana cantareste argumentele pro si contra ideii de a savarsi o infractiune!
-decizia sau rezolutia infractionala (doar la infractiunile intentionate)
*"uarea hotararii de a savarsi o infractiune nu depaseste forul interior al persoanei( nu este o manifestare a
individului in sfera relatiilor sociale)-# perioada nu are relevanta penala.
*Aceste trei momente exista in cazul tuturor infractiunilor savarsite cu intentie. *$aza interna precede
faza externa si cand timpul de la luarea hotararii pana la executarea infractiunii e foarte scurt.
*%erioada interna poate avea uneori si o latura externa- atunci cand infractiunea a fost luata in comun de
catre mai multe persoane. &ot in perioada interna se mai gaseste si faza oratorie - cand hotararea de a savarsi
infractiunea e facuta cunoscuta altor persoane.
*Cand comunicarea hotararii de a savarsi o infractiune e facuta cu scopul de a atrage si pe altii la savarsirea ei' ori
de a aunge la cunostinta viitoarei victime activitatea poate imbraca o forma a pluralitatii de infractiuni' ori o
infractiune de sine statatoare (ex: amenintarea )

" Perioada e#terna (de executare)- intreaga manifestare exterioara' totalitatea actelor efectuate in vederea
realizarii hotararii de a savarsi actiunea.
Iter criminis - drumul infractiunii de la prima manifestare externa in executarea rezolutiei infractionale' pana la
producerea rezultatului periculos sau pana la ultima evolutie eventuala a acestui rezultat.
(ealizarea hotararii infractionale parcurgerea in timp a mai multor etape(faze):
-faza actelor de pregatire sau faza actelor preparatorii -desfasurarea unor activitati menite sa pregateasca
executarea hotararii infractionale: procurarea de date' informatii' adaptarea miloacelor ce vor fi folosite la comiterea
faptei
-faza actelor de executare - se trece la executarea hotararii infractionale indeplinirea de actiuni' activitati prin care e
realizat actul de conduita interzis prevazut de norma penala! cand rezultatul prevazut de lege se realizeaza' se trece in
ultima faza (e posibil si ca activitatea de executare sa fie intrerupta)sa nu fie dusa pana la capat)!
-faza urmarilor -producerea urmarilor socialmente periculoase prevazute in latura obiectiva a infractiunii.
(este specifica laturii obiective)
* *ceste faze sunt posibile la orice infractiune' intentionata' insa nu sunt obligatorii toate ex: poate lipsi faza de
pregatire a infractiunii la infractiunile ce se comit cu intentie repentina.
II Formele infractiunii
Drept Penal General II -Noul Cod Penal
"atura subiectiva se realizeaza in intregime in momentul luarii deciziei infractionale
"atura obiectiva se poate realiza numai in parte pentru ca:
-actul de executare a fost intrerupt sau
-a fost parcurs in intregime' dar din diferite cauze rezultatul nu s-a produs ori
-rezultatul a suferit o amplificare deosebita.
Forme ale infractiunii $ formele pe care infractiunea le poate im%raca& in ceea ce pri!este latura
o%iecti!a& in raport cu fa'ele de desfasurare ale acti!itatii infractionale
- se admite ca pot exista atatea forme de infractiune cate faze are activitatea infractionala. +e disting astfel:
,.$aza actelor de pregatire: forma actelor preparatorii
-.$aza de executare: forma tentativei
3.$aza urmarilor: -forma infractiune fapt consumat si
- forma infractiune fapt epuizat .nfractiunea consumata
( )ctele preparatorii *actele de pregatire+
**ctele preparatorii sunt toate acele acte prin care se pregateste savarsirea actiunii ce constitutie elementul
material al infractiunii.
*(eprezinta prima faza a perioadei externe si constau in acte' activitati de procurare de date' informatii ori adaptare a
miloacelor ce vor fi folosite la comiterea infractiunii si crearea conditiilor favorabile savarsirii acesteia!
**ctele de pregatire nu corespund actiunii tipice indicate in norma incriminatoare. /u corespund lui verbum
regens.
*%entru a fi considerata forma a infractiunii actele de pregatire trebuie sa fie efectuate in vederea savarsirii unei
infractiunii.
*0le nu tradeaza intentia de a savarsi fapta.
*+unt posibile numai la infractiunile intentionate.
Pentru a fi considerate acte de pregatire' acestea trebuie sa indeplineasca anumite conditii,
a din continutul activitatii sa rezulte neindoielnic ca e efectuata pentru savarsirea infractiunii (caracter univoc)!
% sa se concretizeze intr-o activitate obiectiva de creare a conditiilor pentru savarsirea infractiunii ex: procurare de
instrumente, date, informatii legate de locul si timpul cand se va savarsi infractiunea!
c sa nu faca parte din actele de executare!
d sa fie intentionate.
- dupa natura si continutul lor' actele preparatorii pot fi:
acte de pregatire materiala constau in pregatirea materiala pentru savarsirea infractiunii ex: procurarea unui
cutit, a unei substante otravitoare, asigurarea mijloacelor de transport, inlaturarea unor obstacole;
acte de pregatire morala sau intelectuala constau in culegerea de date' informatii cu privire la locul si timpul in care
urmeaza a se savarsi infractiunea se creeaza conditii psihice favorabile comiterii infractiunii
*-egimul actelor preparatorii
-teza incriminarii (se creeaza conditii favorabile pentru savarsirea faptei' se insereaza in antecedenta cauzala a
rezultatului creand o stare de pericol pentru valoarea sociala proteata)
Drept Penal General II -Noul Cod Penal
/elimitate
"imitate(cazul infractiunilor grave)
-teza neincriminarii(actele de pregatire nu prezinta pericol social prin ele insele' au in general caracter echivoc'
etc)
In dreptul penal roman a fost adoptata principial te'a neincriminarii actelor de pregatire
ca fa'a de desfasurare a acti!itatii infractionale.

Prin e#ceptie actele preparatorii sunt incriminate (nu ca faza de desfasurare a activitatii infractionale):
a.fiind asimilate cu tentati!a (act de executare): 1,- alin - C.p- in cazul infractiunilor in care se regaseste
formularea 2se considera tentativa si producerea ori procurarea instrumentelor...3!

%infractiuni de sine statatoare: art 3,1 C.p -cand periculozitatea lor e evidenta' caracterul lor e univoc!

cacte de complicitate anterioara-sunt savarsite de alta persoana decat autorul(ex: culegerea de date' procurarea de
miloace pentru savarsirea infractiunii)' cand autorul a savarsit o infractiune consumata)tentativa pedepsibila.

( .entati!a *art 3/ Cp+
!"unerea in executare a intentiei(!) (#otararii) de a savarsi infractiunea, executare care a fost intrerupta sau
desi a fost efectuata in intregime, n-a produs efectul(!) cerut de lege pentru existenta infractiunii in forma tip a
acesteia.
Conditii de e#istenta,
a e#istenta intentiei-directa)indirecta (hotararii) faptuitorului de a savarsi o anumita infractiune!
%punerea in e#ecutare a intentiei*re'olutiei+ infractionale inceperea realizarii actiunii ce constituie obiectul
material al laturii obiective' in vederea producerii rezultatului urmarit!
ce#ecutarea sa fi fost intrerupta sau sa nu se fi produs re'ultatul-lucru datorat unor impreurari independente
sau nu de vointa faptuitorului! conditia marcheaza limita superioara a tentativei si delimitarea ei de infractiunea
consumata.
*%unerea in executare a rezolutiei infractionale implica trecerea de la actele de pregatire la actele de executare.
*0ste necesara delimitarea precisa a actelor de pregatire de actele de executare.
Criterii de distinctie dintre actele de pregatire si cele de e#ecutare
.eorii su%iecti!e
*ctul de executare 4tradeaza3 sau da in vileag rezolutia infractionala a autorului.
$eoria ec#ivocitatii actul de pregatire este echivoc(nu lasa sa se intrevada in ce scop a fost efectuat)' pe cand
actul de executare este univoc(lasa sa se vada limpede legatura sa cu infractiunea la comiterea careia faptuitorul
se decisese). Cumpararea unei chei brute constituie un act pregatitor' intrucat nu tradeaza intentia de a fura.
&eoriile subiective extind sfera actelor de executare pe taramul celor de pregatire(ex: luarea amprentei cheii de
la o casa de bani act de executare' desi este vorba doar de un act preparator)
.eorii o%iecti!e
.ntre actul preparator si cel de execuatre distinctia se face pe criteriul dinamismului.
$eoria cauzalitatii nete - actele de executare sunt acelea care au primit o orientare precisa catre valoarea sociala
proteata' iar cele de pregatire nu au primit inca o astfel de orientare. .n cazul actelor de executare nu mai este
nevoie si de alte acte care sa duca la realizarea actiunii ce constituie elementul material al infractiunii. 0x:
procurarea unei substante otravitoare -act prearator' punerea substantei otravitoare in paharul servit victimei-act
de executare.
Drept Penal General II -Noul Cod Penal
.eorii formale
5istinctia se face pe identitatea formala intre actul savarsit si actiunea incriminata in continutul infractiunii'
daca actul savarsit corespunde lui verbum regens atunci e act de executare.
*plicarea stricta - restrangerea sferei actelor de executare. 5escoperirea unei persoane nopatea in curtea
victimei langa hambarul cu cereale - formal este un act de pregatire' desi este un act de executare.
.n deosebirea actelor de pregatire de cele de executare se va porni de la criteriul formal ce se va completa cu cel
obiectiv.
6or fi considerate acte de executare:
-introducerea mainii in buzunarul unei persoane
-patrunderea intr-o incapere sau curte cu chei false
-fortarea usii sau efectuarea unei sparturi in zidul unei magazii.
01odalitatile tenati!ei
a) dupa criteriul gradului de realizare:
tentativa intrerupta(imperfecta) actul de executare este incomplet -se caracterizeaza prin punerea in
executare a intentiei(hotararii) de a savarsi infractiunea' executare ce se intrerupe' iar rezultatul nu se
produce!
- cauze (se situeaza dupa inceputul executarii): de natura umana (actiunea altei persoane))neumana (obstacole care
nu pot fi depasite: furtul nu poate fi consumat din cauza rezistentei incuietorilor)!
tentativa terminata(perfecta) actul de executare este complet' dar rezultatul nu se produce
b) dupa criteriul cauzelor care determina neproducerea rezultatului: (!)
tentativa idonee (apta)
tentativa neidonee (neapta)
NB! : In noua reglementare a tentativei importanta este pedepsibilitatea/nepedepsibilitatea
acesteia. %in acest motiv, este lipsit de importanta daca neproducerea rezultatului se datoreaza
insuficientei&defectuozitatii mijloacelor folosite, ori imprejurarii ca obiectul lipsea de la locul
unde faptuitorul credea ca se afla - pana la urma, in aceste cazuri , tentativa este pedepsibila.
'-a considerat ca in vec#ea reglementare tentativa era limitata la cele ( ipoteze; astfel,
in noua reglementare important pentru stabilirea periculozitatii faptului tentat este posibilitatea
mijlocului folosit de a produce rezultatul. %aca acest mijloc este periculos in raport cu
imrejurarile in care este folosit, incercarea de a produce rezultatul nu poate fi tolerata.
De aceea: in Noul od !enal -) se face distinctie intre tentati"a idonee(apta)-care are
corespondent in tentati"a proprie si cea relati" improprie ; -) si tentati"a neidonee(inapta) -
care are corespondent in tentati"a absurda.
(extras din carte)
0.entati!a idonee -orice tentativa prin punerea in executare a hotararii de a savarsi infractiunea' executare care e
realizata in intregime' dar producerea rezultatului nu a fost posibila 'din cauza& de e#emplu,
datorita insuficientei (sub raport cantitativ nu poate produce rezultatul otrava pusa in mancarea victimei e
insuficienta pentru uciderea acesteia) sau defectuozitatii miloacelor folosite (o arma de foc defecta nu poate produce
expulzarea glontelui)prezentarea unui certificat medical falsificat grosolan pentru obtinerea unui concediu medical etc)
datorita impreurarii ca in timpul cand s-au savarsit actele de executare& o%iectul lipsea de la locul unde faptuitorul
credea ca se afla! etc
Drept Penal General II -Noul Cod Penal
.entati!a idonee este o forma atipica a infractiunii si angaeaza raspunderea penala!
0.entati!a neidonee (art 3/ alin / Cp+presupune punerea in executare a hotararii de a savarsi infractiunea'
executare dusa pana la capat' dar rezultatul nu se produce datorita modului (absurd) de concepere al executarii.
- nu ne aflam in prezenta unei tentative art 3/ alin /: 2nu exista tentativa atunci cand imposibilitatea de consumare a
infractiunii este consecinta modului cum a fost conceputa executarea*;
- faptuitorul are o imagine deformata asupra posibilitatii de realizare a faptei sale' crede ca poate produce moartea cuiva
prin farmece' rugi' vrai' ori oferindu-i o substanta total inofensiva (un pahar cu apa)' ori ca poate comite o inselaciune cu
autorul unui fals grosolan care poate fi observat de oricine!
- faptuitorul nu e tras la raspundere penala. (2.entati!a neidonee nu reprezinta o forma a infractiunii.).

0Fapta putati!a fapta are caracter penal numai in mintea faptuitorului' lipsindu-i acest caracter in
realitate.( (ex: fapta de a trage cu arma intr-un cadavru' incheierea unei noi casatorii de catre o persoana ce se considera
casatorita' fara sa stie ca vechea casatorie incetase prin moartea sotului).
3e face deose%ire intre,
#fapta putati"a si tentati"a neidonee(absurda)
*"a fapta putativa miloacele sunt proprii producerii rezultatului periculos' dar acesta nu se produce din cauza
inexistentei valorii sociale proteate.
*.n cazul tentativei neidonee exista valoarea sociala proteata' dar miloacele prin care se incearca vatamarea ei
sunt absolut improprii.
#fapta putati"a si tentati"a idonee
"a fapta putativa lipsa obiectului protectiei uridice este absoluta)totala)definitiva.
.n cazul tentativei idonee lipsa obiectului este accidentala. 7biectul protectiei uridice exista' dar nu in locul in
care credea faptuitorului.
Fapta putati!a - perspectiva diferita:
-cand exista o eroare de drept cu caracter invers
0x: cand se comite o fapta care fie nu a fost incriminata niciodata' fie nu mai este incriminata la momentul
savarsirii acesteia.
-in cazul in care eroarea poarta asupra unui element cognitiv avand caracter invers' nu mai e#ista fapta
putati!a& ci o tentati!a pedepsi%ila
0x: cand se descarca un foc de arma asupra unei persoane culcate in pat' cu intentia de a ucide' fara ca
faptuitorul sa stie ca aceasta era decedata cu putin timp inainte.
!!!$eglementarea tentati"ei in Noul .p!!!#extras din curs
(+) %ispozitiile din art ,- (,) ..p vec#i(tentativa relativ improprie) nu se mai regasesc in art
corespondent din /." (art (,).
%e "a renunta la clasificarea tentativei in proprie si improprie.
%ispozitiile art ,- (() .p vec#i (tentativa absurda) ce se regasesc in art (, (,) din /." vor suplini prin
interpretarea per a contarrio lipsa dispozitiilor privind tentativa relativ improprie.
(,)$entativa idonee(periculoasa) si tentativa neidonee(nepericuloasa).
Drept Penal General II -Noul Cod Penal
(()$entativa idonee acte ce creaza o stare de pericol pentru valoarea ocrotita.
(acopera tentativa proprie si tentativa relativ improprie)
$entativa neidonee-exista atunci cand din cauza modului de concepere a executarii, nu se pune
problema unei stari de pericol pentru valoarea respectiva. (acopera tentativa absolut improprie din ." vec#i)
(0).ea mai mare parte a doctrinei apreciaza ca enumerarea de la art ,- (,) .p vec#i era limitativa.
1rice situatie care nu constituie tentativa proprie si nici nu se incadreaza in enumerarea limitativa(insuficienta,
defectuozitatea mijloacelor ori lipsa obiectului) nu poate fi pedepsita.
2x: incercarea faptuitorului de a ucide victima cu o arma pe care o stia incarcata, dar pe care cineva o
descarcase anterior. "entru un observator care detine aceleasi informatii ca si autorul, actiunea putea sa
produca rezultatul dorit.
( Infractiuni la care tentati!a nu este posi%ila
- tentativa nu e posibila la toate infractiunile' fie din cauza elementului subiectiv' fie a celui material.
% Imposi%ilitatea tentati!ei din cau'a elementului material tentativa nu e posibila la:
infractiunea de inactiune se consuma in momentul neindeplinirii obligatiei cerute prin norma de
incriminare!
infractiuni cu e#ecutare prompta (8 infractiuni care nu permit o desfasurare in timp a actiunii)
infractiunile savarsite oral' prin cuvinte: marturia mincinoasa!
infractiuni de o%icei (presupun repetarea actiunii tipice de mai multe ori)
a Imposi%ilitatea tentati!ei din cau'a elementului su%iecti! tentativa nu e posibila la:
infractiunile sa!arsite din culpa nu exista o rezolutie infractionala nu se poate sustine ca ne aflam in
fata unei puneri in executare a hotararii de a savarsi o infractiune care e esentiala pentru tentativa!
infractiunile sa!arsite cu praeterintentie in cazul lor se produce un rezultat mai grav decat cel
urmarit)acceptat de infractor' fiind realizat din culpa 9 fapta e consumata si nu ramasa in faza de tentativa.
.entati!a presupune intentia ca forma a !ino!atiei*e#pres pre!a'uta conditia in art 3/ alin*1+ +
( Pedepsirea tentati!ei*art 33 NCp+
*incriminarea si sanctionarea+
a 4ustificarea incriminarii:
tentativa e incriminata in legislatia penala (8forma atipica de infractiune datorita impreurarii ca latura
obiectiva a ei nu se realizeaza in intregime - actiunea e intrerupta' ori' desi realizata in intregime' consumarea infractiunii
nu are loc)!
latura subiectiva a tentativei se realizeaza integral prin punerea in executare a hotararii infractionale.
% Continutul tentati!ei 8 totalitatea conditiilor cerute de lege pentru ca o fapta sa constituie tentativa.
c Intinderea incriminarii tentati!ei
- in doctrina penala sunt cunoscute , conceptii cu privire la incriminarea tentativei:
c1. teoria incriminarii nelimitate!
c/ teoria incriminarii limitate adoptata de legiuitorul penal roman numai la infractiunile grave' unde si tentativa
prezinta un pericol social ridicat! tentativa se pedepseste numai cand legea pre!ede aceasta*art 33 alin*1+ +
d 3anctionarea tentati!ei
Drept Penal General II -Noul Cod Penal
- in doctrina penala' sunt cunoscute urmatoarele sisteme cu privire la sanctionarea tentativei:
a sistemul parificarii - presupune pedepsirea tentativei intre aceleasi limite de pedeapsa cu infractiunea
consumata.
% sistemul di!ersificarii pedepselor adoptata de legiuitorul penal roman' in raport cu pedeapsa prevazuta de lege
pentru infractiunea consumata.
-# diferenta intre cele doua: se are in vedere faptul ca rezultatul socialmente periculos nu se produce' valoarea
sociala nu este vatamata -# acea contributie e mai putin periculoasa.
*.n dreptul penal roman limitele pedepsei pentru tentativa la infractiunea savarsita se reduc la umtate(sistemul
diversificarii) .(art. 33 alin(-) :teza ,: :&entativa se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru
infractiunea consumata' ale carei limite se reduc la umatate:
-#teza -::Cand pentru infractiunea consumata legea prevede pedeapsa detentiunii pe viata' iar instanta s-ar
orienta spre aceasta' tentativa se sanctioneaza cu pedeapsa inchisorii de la ,; la -; de ani:.
3anctionarea tentati!ei in ca'ul persoanei 5uridice
.n cazul persoanei uridice limitele pedepsei amenzii se reduc la umatate *art 167 alin 1 Cp+
0ste consacrat acelasi sistem ca in cazul persoanei fizice *sistemul di!ersificarii+
0xista o continuitate intre formele infractiunii' o modificare dpvd al abordarii teoretice.