ETAPELE

ACTIVITĂŢII 
INFRACŢIONALE
Rusanovschi Mihail
RM22M
 Doctrina penală distinge două perioade în
care se desfăşoară activitatea infracţională:

1. Perioada internă a activităţii

infracţionale (perioada psihică)
2. Perioada externă
Perioada internă a activităţii infracţionale
(perioada psihică)
În cadrul acestei perioade se disting 3 momente:
■ al naşterii sau conceperii ideii de săvîrşire a infracţiunii
■ al deliberării în care persoana cântăreşte motivele pro şi contra ideii de a săvârşi o
infracţiune.
■ al deciziei sau hotărîrii de a săvîrşi o infracţiune.
Caracteristici:
- Întâlnită doar la infractiunile intentionate
- Luare decizie nu este incriminată
- Precede(anticipează) faza externă
- Poate avea şi o latură externă ,atunci cînd hotărîrea de a săvîrşi infracţiunea a fost luată în
comun de către mai multe persoane.
Faza-oratorie
■ În perioada internă , dar ca fază adiacentă externă se
mai distinge aşa numita “fază-oratorie” în care cel ce
va lua hotărîrea de a săvîrşi infracţiunea o face
cunoscută altor persoane. Această manifestare
interioară de idee nu poate fi considerată infracţiune şi
nu atrage răspunderea penală, a celui care a luat
hotărîrea infracţională , deoarece nu s-a realizat prin
acţiune sau inacţiune decizia de a săvîrşi infracţiune.
Perioada externă
Pregătirea de infracţiune sau actele preparatorii
Prima fază a perioadei externe, acte de pregatire a infracțiuniii posibile doar la
infracțiunile intenționate.
Condiţii:
■ Din conţinutul activităţii să rezulte că aceasta este efectuată anume pentru săvîrşirea
infracţiunii.
■ Actul preparator să se concretizeze într-o activitate obiectivă de creare a condiţiilor
pentru săvîrşirea infracţiunii. (de ex. procurarea de instrumente, de date, informaţii în
legătură cu locul şi timpul săvîrşirii infracţiunii).
■ Activitatea de pregătire să nu cuprindă acte, ce intră în conţinutul elementului material
al laturei obiective, adică să nu facă parte din actele de executare.
■ Actele de pregătire să fie intenţionate.
După natura şi conţinutul lor, actele de
pregătire se pot împărţi în:
■ Acte de pregătire materială constau în pregătirea materială a
infracţiunii, precum cumpărarea de arme, mijloace, adaptarea
lor pentru săvîrşirea de infracţiune.
■ Acte de pregătire morală constau în culegerea de date,
informaţii cu privire la locul şi timpul în care urmează să se
săvîrşească infracţiunea, atragerea complicelor. Prin aceste acte
de pregătire morală sau intelectuală se crează condiţiile psihice
favorabile săvîrşirii infracţiunii.
Tentativa de infracţiune
Conform art.27 CP al Republicii Moldova se considera tentativa de
infractiune actiunea sau inactiunea intentionata, indreptata nemijlocit spre
savirsirea unei infractiuni, daca de cauze independente de vointa
faptuitorului aceasta nu și-a produs efecte. Din notiunea respectiva se
disprind anumite conditii:
■ Existenta unei hotariri de a savrisi o infractiune
■ Hotarirea infractionala sa fie pusa in executare
■ Executarea sa fie intrerupta ori sa nu- și produca rezultat
Infractiunea fapt consumat

Presupune ca a fost realizata in intregime actiunea ce reprezinta elementul material al

laturii obiective și s-a realizat rezultatul social periculos prin concordanta laturii subiective
și obiective.
■ Prin realizarea infractiunii in configuratie tipica se savirseste infractiunea consumata,
asa cum este descrisa in norma de incriminare. Infractiunea consumata reprezinta forma
tipica sau perfecta a infractiunii in raport cu fazele desfasurarii activitatii infractionale.
■ Infractiunea consumata inglobiaza și tentativa acelei infractiuni, in functie de rezultatul
faptei care poate fi o vatamare materiala ori o stare de pericol.
Infractiunea fapt epuizat

■ Specificul infractiunii fapt epuizat consta in prelungirea in timp a infractiunii dupa

momentul consumarii ei. Prelungirea se poate datora de o amplificarii rezultatului final
ori continuarii activitatii infractionale.
■ Infractiunea fapt epuizat este o forma a infractiunii mai grava decit cea tipica deoarece
acumularile cantitative (amplificarea, continuarea activitatii) conduc la salturi calitative
pentru infractiuni fapt epuizat, urmând și o raspundere penala mai grava pentru aceasta
forma de infractiune.
■ Infractiune fapt epuizat este posibila la infractiunile continuie, progresive s.a.
Cunoasterea momentului epuizarii al producerii ultimului rezultat, este importanta
deoarece in raport de acest moment sunt incidente unele institutii de drept penal precum
aplicarea legii penale in spatiu și timp, calculul termenului de prescriptie penala,
aplicarea actelor de clementa (amnistia și gratierea) s.a.