Sunteți pe pagina 1din 11

Infractiunea este fapta care prezinta pericol social, savarsita cu vinovatie si prevazuta de legea penala.

. Trasaturi fapta care prezinta pericol social (se aduce atingere unor valori sociale importante; ptr sanctionarea ei, e necesara aplicarea unei pedepse) ; are 2 forme : generic si concret . fapta savarsita prin vinovatie (reflecta aspectul subiectiv al infractiunii si cuprinde atitudinea psihica a faptuitorului fata de fapta savarsita si de urmarile acesteia). Formele vinovatiei : Intentia atitudinea psihica a faptuitorului rezultand din prevederea rezultatului faptei sale si urmarirea acelui rezultat prin savarsirea faptei, ori numai acceptarea acelui rezultat. a)intentia directa prevederea rezultatului faptei si urmarirea acelui rezultat prin savarsirea faptei b)intentia indirecta prevederea rezultatului, rezultat care nu mai este urmarit, ci acceptata eventualitatea producerii lui. Culpa atitudinea psihica a fapt. care prevede rezultatul faptei sale, nu il accepta, socotind fara temei ca acesta nu se va produce, ori nu prevede rezultatul faptei sale desi putea si trebuia sa il prevada. a)culpa cu prevedere prevede rezultatul faptei, rezultat pe care nu il urmareste, nu il accepta si considera fara temei ca acesta nu se va produce. b)culpa simpla nu prevede rezultatul faptei, desi trebuia si putea sa il prevada. Preteintentia prin savarsirea unei fapte cu intentie si rpoducerea unui rezultat mai grav decat cel urmarit ori accepatt de faptuitor prin savarsirea faptei, rezultat ce se imputa acestuia sub forma culpei, deoarece nu l-a prevazut, desi putea si trebuia sa il prevada; e forma mixta de vinovatie. Continutul infractiunii e prevazut in norma incriminatoare si e definit ca o totalitate de conditii prevazute de lege ptr caracterizarea unei fapte ca infractiune. Structura continutului infractiunii obiectul si subiectul nu fac parte din ea. Obiectul infractiunii fapta care prezinta pericol social e orice actiune sau inactiune prin care se aduce atingere valorilor sociale si ptr sanctionarea careia e necesara aplicarea unei pedepse. Obiect juridic general e format din totalitatea relat soc ocrotite prin normele dreptului penal. Obiect juridic generic e format din grupul de valori soc de aceeasi natura; e comun ptr un grup de infractiuni. Obiect juridic specific e valoarea sociala concreta careia i se aduce atingere prin infractiune; serveste la determinarea individualitatii unei infractiuni in cadrul unui grup. Obiect juridic conplex e format din ob jur principal + ob jur secundar (relatia sociala secundara careia i se aduce atingere). Subiectii - pers fizica si juridica. I. Subiectul activ pers fizica ce a savarsit fapta direct si nemijlocit (in calitate de autor) ori a participat la savarsirea infractiunii (instigator ori complice). Conditii generale ale subiectului activ a) varsta dupa 14 ani;

- sub 14 ani minorul nu are discernamant - intre 14 si 16 raspunde penal numai daca se dovedeste ca a avut discernamant (prezumptia ca nu are discernamant e relativa, si se admite proba contrara). - dupa 16 ani are capacitate penala. b)responsabilitatea aptitudinea persoanei de a-si da seama de faptele sale, de rezonanta sociala a acestora, precum si de a-si putea determina in mod constient vointa in raport cu aceste fapte. (e valabila dupa 16 ani). c)libertatea de voina si actiune subiectul activ a decis in mod liber asupra faptei si a avut libertatea de hotarare si de actiune potrivit propriei sale vointe. II. Subiectul pasiv pers fiz si jur titulara a valorii sociale ocrotite care e vatamata prin infractiune. Conditii: tre sa fie titulara valorii sociale ocrotite penal. Conditii speciale: ptr ultraj, subiectul pasiv tre sa fie un functionar ce are o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat. Locul si timpul savarsirii infractiunii pot aparea in continutul unie infractiuni, infuentand existenta acesteia; poate sa fie conditie esentiala sau element circumstantial. Formele infractiunii: Actele preparatorii constau in anumite acte, activitati de procurare de date, informatiiori adaptare a mijloacelor sau instrumentelor ce vor fi folosite la comiterea infractiunii ca si de crearea conditiilor favorabile savarsirii acesteia. - sunt posibile numai la infractiunile intentionate. Conditii acte preparatorii: - sa rezulte neandoielnic ca este efectuata pentru savarsirea infractiunii; - actul preparator sa se concretizeze intr-o activitate obiectiva de creare a conditiilor pentru savarsirea infractiunii; - activitatea de pregatire sa nu cuprinda acte ce intra in continutul elementului material al laturii obiective, sa nu faca parte din actele de executare; - actele de pregatire sa fie intentionate. Tentativa forma a infractiunii ce consta in punerea in executare a hotararii de a savarsi infractiunea, executare care a fost intrerupta ori nu si-a produs efectul, desi executarea a fost efectuata in intregime. Conditii: - existenta hotararii de a savarsi o infractiune - rezolutia infractuinala sa fie pusa in executare - executarea sa fie intrerupta ori sa nu-si produca rezultatul. Felurile tentativei a) dupa gradul de realizare a actiunii ce constituie elementul material al laturii obiective al infractiunii (intrerupta, terminata). b) dupa cauzele care determina neproducerea rezultatului, legate fie de mijloace folosite de faptuitor, fie de obiectul material al infractiunii (proprie, improprie). Tentativa intrerupta punerea in executare a hotararii de a savarsi infractiunea, executare care se intrerupe si rezultatul nu se produce.

Tentativa terminata - , executare care a fost dusa pana la capat, iar rezultatul nu se produce. (ex. se trage cu arma in directia victimei, dar aceasta se fereste si nu este ucisa). Tentativa improprie - , executare care este realizata in intregime, dar producerea rezultatului nu a fost posibila datorita insuficientei mijloacelor folosite, ori datorita imprejurarii ca in timpul cand s-au savarsit actele de executare obiectul lipsea de la locul unde faptuitorul credea ca se afla. Tentativa absurda - , executare care este dusa pana la sfarsit, dar rezultatul nu se produce datorita modului gresit de concepere al infractiunii. Infractiunea putativa cand fapta savarsita are caracter penal numai in mintea faptuitorului, lipsindu-i acest caracter in realitate. (ex. insusirea unui bun gasit fara ca infractorul sa cunoasca faptul ca bunul era parasit). Infractiuni la care tentativa nu e posibila fie din cauza elementului subiectiv (nu e posibila la infract ce se savarsesc din culpa si nici la cele preteintentionate), fie a celui material (nu e posibila deoarece aceasta se consuma in momentul neindeplinirii obligatiei cerute prin norma de incriminare). Incriminarea si sanctionarea tentativei e periculoasa, ptr ca e un inceput de executare sau o executare integrala a actiunii ce constituie elementul material al laturii obiective, si e incriminata in penal. Continutul tentativei e format din totalitatea conditiilor cerute de lege pentru ca o fapta sa constituie tentativa . Sanctionarea tentativei pedeapsa e curpinsa intre jumatatea minimului special si jumatatea maximului special prevazute de lege pentru infractiunea consumata, fara ca minimul sa fie mai mic ca minimul general Desistarea si impiedicarea producerii rezultatului Desistarea renuntarea de bunavoie din partea faptuitorului la continuarea actiunii ce constituie elementul material al laturii obiective a infractiunii. Conditiile desistarii: - sa existe un inceput de executare a faptei, adica sa inceapa realizarea actiunii ce reprezinta elementul material al laturii obiective a infrac. - executarea faptei sa fie intrerupta - intreruperea sa fie expresia vointei libere a faptuitorului Impiedicarea producerii rezultatului consta in zadarnicirea din partea faptuitorului, de buna voie, a apartiiei rezultatului faptei, sale care a fost realizata in intregime. Ambele sunt cauza de nepedepsire, ele incurajeaza faptuitorul sa renunte la continuarea executarii faptei, ori la producerea rezultatului, impiedicand aparitia acestuia. Conditiile imp prod rez: - faptuitorul sa fi executata in intregime actiunea ce reprezinta elementul material al laturii obiective al infrac. - faptuitorul, dupa executarea faptei, sa impiedice producerea rezultatului - impiedicarea producerii rez sa fie din proprie initiativa a faptuitorului Participatia penala cand la savarsirea faptei participa mai multe persoane decat era necesar. Conditii: - sa se comita o fapta prevaz de legea penala, ce poate fi consumat aori ramasa in faza de tentativa pedepsibila

la comiterea faptei sa isi aduca contributia mai multe pers decat era necesar potrivit naturii faptei. toti participantii tre sa fie animati de aceeasi vointa comuna de a savarsi fapta calificarea faptei comise prin contributia mai multor persoane ca infractiune.

Autoratul forma de participatie penala in care o pers savarseste prin acte de executare fapta prevazuta de legea penala. Fara autorat nu pot exista instigarea si complicitatea; autoratul actioneaza mereu cu intentie (in cazul partic proprii), sau din culpa sau fara vinovatie (partic improprie). Coautoratul forma de participatie in care, la savarsirea unei fapte si-au adus contributia in mod nemijlocit 2 sau mai multe persoane. - coautoratul nu presupune existenta instigat si complicilor, dar nici nu ii exclude. Conditii: - cel putin 2 persoane la comiterea faptei (reprezinta elem material al laturii obiective a infractiunii); contributia coautorilor la savars infarctiunii poate fi concomitenta sau succesiva. - Presupune savarsirea actelor de executare de catre toti participantii cu aceeasi forma de vinovatie (fie intentia, fie culpa). Infractiuni ce nu pot fi comise in coautorat alea care presupun inactiunea, cand obligatia de a indeplini o actiune, o activitate de a iesi din pasivitate, este personala (ex. nedenuntarea). - infract ce presupun un subiect calificat (gestionar, functionar), decat daca faptuitorii au calitatea ceruta de lege. - In cazul infract ce se comit in persona propria (marturia mincinoasa, violul). Instigarea forma a participatiei penale ce consta in fapta de determinare cu intentie, prin orice mijloace de catre o persoana numita instigator, a altei pers numita instigat, sa savarseasca o fapta prevaz de legea penala. - instigatorul = autorul moral al infractiunii. Conditii: - efectuarea unei activitati de determinare idn partea unei persoane, instigator, fata de o alta persoana numita instigat. - activitatea de determinare sa priveasca savarsirea unei fapte prevazute de legea penala - instigatorul sa actioneze cu intentie - instigatorul sa fi savarsit fapta la care a fost instigat ori sa fi realizat cel putin o tentativa pedepsibila. Complicitate forma participatiei penale ce consta in fapta unei persoane care cu intentie inlesneste sau ajuta in orice mod la comiterea unei fapte, ori promite ineinte sau in timpul savarsirii faptei, ca va tainui bunurile provenite din aceasta sau ca va favoriza pe infractor, chiar daca , dupa savarsirea faptei, promsiiunea nu este indeplinita. Conditiile complicitatii: - conditie de baza a existentei sale comiterea de catre autor a unei fapte prevaz de legea penala. - Savarsirea de catre complice a unor activitati menite sa ajute pe autor la savarsirea infractiunii. - Savarsirea actelor de ajutor sau de inlesnire numai cu intentie directa, indirecta sau chiar intentie depasita.

Felurile complicitatii: a) Materiala (realizarea de acte de sprijin material ca: procurarea de instrumente, mijloace ptr savarsirea infarctiunii) si morala acte de sprijin moral in vederea realizarii laturii subiective a infractiunii: procurarea de date, informatiicu privire la locul, timpul unde urmeaza sa fie facuta infraciunea). b) Complic prin inlesnire sau ajutor la savarsirea faptei si complicitate prin promisiunea de tainuire a bunurilor sau de favorizare a infractorului. c) Complic prin acte de pregatire (priveste actviitatile complicelui la savars infract, acte care sunt de natura morala sau materiala), si complic prin acte de executare (priveste actele executate de complice prin care da sprijin autorului, in mom savarsirii infract deschiderea unei usi, oferirea unei arme). d) Complicitate nemijlocita (complicele acorda sprijin direct autorului), si complic mediata(sprijinul e dat printr-un instigator sau complice). e) Complic prin actiune (complicele aduna informatii, ofera instrumente) si complic prin inactiune (ajutorul complicelui consta in neindeplnirea unor oblig legale neinchiderea unei ferestre). f) Complic proprie (autorul savarseste fapta cu intentie, cand se realizeaza coeziunea psihica intre complice si autor), si complic improprie (cand autorul savarseste fapta din culpa sau fara vinovatie). Participatia improprie forma a participatiei penale la care persoanele care savarsesc cu vointa comuna o fapta, nu actioneaza toate cu aceeasi forma de vinovatie. e posibila sub orice forma de participatie (coautorat, instigare, complicitate).

Unitatea de infractiune activitatea infractionala formata dintr-o singura actiune sau inactiune ce decurge din natura faptei sau din vointa legiuitorului, savarsita de o persoana si in care se identifica continutul unei singure infractiuni. Feluri: Unitatea naturala forma de unitate infractionala determinata de unitatea actiunii sau inactiunii, de unicitatea rezultatului ca si de unicitatea formei de vinovatie cu care e savarsita infractiunea. Unitatea legala unitatea e data de vointa legiuitorului care reuneste in continutul unie singure infractiuni 2 sau mai multe actiuni sau inactiuni ce ar putea realiza fiecare in parte ocntinutul unor infrac distincte. Unitatea naturala de infractiune Infractiunea simpla se caracterizeaza sub raport subiectiv printr-o singura forma de vinovatie. - trebuie sa existe un singur subiect pasiv, dar pot fi executate mai multe acte de executare (ex. mai multe lovituri); - nu pot exista mai multi subiecti pasivi. Infractiunea continua prelungirea in chip natural a actiunii sau inactiunii, ce constituie elem material al laturii obiective, dupa consumare, pana la interventia unei forte contrare. Infractiunea deviata e o forma a unitatii naturale de infractiune si desemneaza infract savarsita prin devierea actiunii de la obiectul sau persoana impotriva carora era indreptata, datorita greselii faptuitorului, la alto b sau pers pe de o parte, sau prin indreptarea actiunii asupra altui ob sau pers decat acela pe care vrea faptuitorul sa-l vatame pe de alta parte.

Unitatea legala de infractiune Infract. continuata savarsirea de catre aceeasi pers, la intervale de timp diferite, in realizarea aceleiasi hotarari infractionale a unor actiuni sau inactiuni care prezinta fiecare in paret continutul aceleiasi infractiuni. Conditii : - unitate de subiect activ (aceeasi pers savarseste mai multe actiuni sau inactiuni) ; - pluralitatea actelor de executare (cand se savarsesc mai multe acte de executare ce au forma faptului consumat, iar altele au ramas in faza de tentativa) - unitatea de rezolutie (conditia esentiala pentru unirea tuturor actiunilor in cadrul aceleiasi hotarari infractionale, initiale, cu care infractorul savarseste actele de executare) Pedepse se aplica intr-o singura etapa (fara a fi evidentiat sporul) si va avea ca limita minima, minimul special al pedepsei prevazut de lege pentru infract savarsita, iar ca maxim special, pedeapsa la care se poate ajunge prin depasirea maximului special cu pan ala 5 ani cand pedeapsa e inchisoarea, sau cu pana la jumatate din maximul special cand pedeapsa e amenda. Infractiuni ce nu se pot savarsi in mod continuat infract din culpa, al caror obiect nu e susceptibil de divizare si nici la cele care presupun repetarea activitatii ptr a realiza continutul infractiunii (infract din obicei). Infractiunea complexa cuprinde in continutul ei, pe de o parte ca element, iar pe de alta parte ca o circumstanta agravanta, o actiune sau o inactiune care constituie prin ea insasi o fapta ilicita. Forme : a) infract complexa forma tip in continutul ei intra ca element o actiune sau o inactiune ce reprezinta continutul unei alte infractiuni. b) infract complexa ca forma agravanta are in continutul sau, ca pe un element circumstantial agravant o actiune sau inactiunece reprezinta continutul unei alte infractiuni. Pedepse nu reprezinta cauza de agravare a raspunderii penale, asa ca sanctiunea e cea prevazuta de lege. Infractiunea progresiva care dupa atingerea momentului consumativ corespunzator unei anumite infract, fara interventia faptuitorului isi amplifica progresiv rezultatul, ori se produc urmari noi corespunzator unor infract mai grave. Infract de obicei al carui continut se realizeaza prin repetarea faptei de un nr de ori din care sa rezulte obisnuinta, indeletnicirea faptuitorului. - nu poate avea tentativa sau coautorat. Pluralitatea de infractiuni Concursul de infractiuni forma pluralitatii de infract ce consta din savarsirea a 2 sau mai multe infract de catre aceeasi persoana mai inainte de a fi condamnata definitiv ptr vreuna din ele. Conditii : - savarsirea a 2 sau mai multe infractiuni - sa fie savarsite de aceeasi persoana - infract tre sa fie savarsite mai inainte de condamnarea definitiva a infarct ptr vreuna dintre ele. - Infract comise, oir cel putin 2 dintre ele sa poata fi supuse judecatii. Forme : a)concursul real se realizeaza prin savarsirea mai multor infractiuni ca urmare a mai multor actiuni sau inactiuni distincte.

- concurs real simplu (intre infract savarsite nu exista o alta legatura decat cea personala) - concurs real calificat (existenta anumitor legaturi intre infact savarsite de aceeasi persoana) b)concursul formal o actiune sau inactiune savarsita de aceeasi persoana, datorita imprejurarilor in care a avut loc si urmarilor pe care le-a produs, intruneste leementele mai multor infractiuni. Sisteme de sanctionare a) sistemul cumulului aritmetic se aduna pedepsele stabilite ptr fiecare infractiune din concurs si executarea pedepsei rezulta din adunarea lor b) sistemul absortiei presupune aplicarea pedepsei stabilite ptr infract cea mai grava care va absorbi celelalte pedepse. c) Sistemul cumulului juridic se aplica pedeapsa cea mai grava, dintre cele stabilite ptr fiecare infractiune, la care se poate adauga un spor. Recidiva consta in savarsirea din nou a unei infractiuni de catre o pers care anterior a mai fost condamnata definitiv pentru o alta infractiune. Recidiva postcondamnatorie comitarea unei noi infract dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare ptr infract anterioara si mai inainte de executarea in intregime a pedepsei pronuntate ptr acea infractiune. Recidiva postexecutorie savarsirea unei noi infract dupa executarea pedepsei sau stingerea execut pedepsei prin gratiere, prescriptie, pronuntate ptr infract anterioara. Recidiva mica cand dupa condamnarea la cel putin 3 pedepse cu inchis pana la 6 luni, sau dupa executare (dupa gratierea totala sau a restului de pedeapsa, ori dupa prescrierea executarii a cel putin 3 asemenea pedepse, cel condamnat savarseste din nou o infractiune cu intentie, pedepsita cu inchis mai mare de 1 an. Recidiva mare postexecutorie dupa execut unei pedepse cu inchis mai mare de 6 luni, dupa gratierea totala sau a restului de pedeapsa, ori dupa implinirea termenului de prescriptie a executarii unie asemenea pedepse, cel condamnat savarseste iar o infract cu intentie cu pedeapsa mai amre de 1 an inchisoare. Conditii ale recidivei : - prima fapta poate fi si concurs de infractiuni, si tre sa fie inchisoare mai mare de 6 luni sau pe viata ; - a doua fapta tre sa fie de cel putin 1 an de inchisoare ; - tre sa fie savarsita cu intentie ; - a doua infract tre sa fie savarsita inainte de inceperea execut pedepsei, in timpul executarii pedepsei sau in stare de evadare. Nu e recidiva cand : - condamnare in timpul minoritatii - condamn. ptr infract savarsite din culpa - condamn ptr infract admistiate - condamn ptr fapte care nu mai sunt prevazute ca infractiuni. Cauzele care inlatura caracterul penal al faptei Legitima aparare e in stare de legitima aparare acela care savarseste fapta ptr a inlatura un atac material, direct, imediat si injust indreptat impotriva sa, a altuia sau impotriva unui interes obstesc si care pune in pericol grav persoanasi drepturile celui atacat ori interesul obstesc. Conditiile atacului : - tre sa fie material, direct, imediat si injust ;

tre sa fie indreptat impotriva unei persoane, a dr acesteia sau impotriva unui interes public ; - trebuie sa puna in pericol grav valorile sociale ocrotite. Inactiunea e un atac numai daca exista obligatia de a actiona si agentul nu iese din pasivitate. Conditiile apararii: - apararea se realizeaza printr-o fapta prevazuta de legea penala - apararea sa fie precedata de atac - apar sa se indrepte impotriva agresorului ptr a inceta atacul si a salva valorile periclitate - apar sa fie necesara ptr inlaturarea atacului - apar sa fie proportionala cu gravitatea pericolului si cu imprejurarile in care s-a produs atacul. Depasirea limitelor apararii exces justificat (daca faptuitorul era tulburat sau ii era frica) exces scuzabil (cand depasirea limitelor legitimai aparari nu se intemeiaza pe tulburare e infract savarsita in circumstanta atenuanta). Efecte: - nu e infractiune ptr ca ii lipseste vinovatia, deci nu atrage raspunderea penala; - cand legitima aparare vine in concurs cu alte cauze care inlatura caracterul penal al faptei, rasp civila poate interveni, tocmai ptr astfel de cauze. Starea de necesitate e in stare de necesitate acela care savarseste fapta ptr a salva de la un pericol iminent si care nu putea fi inlaturat altfel, viata, integritatea corporala sau sanatatea sa, a altuia sau un bun important al sau ori al altuia sau un interes obstesc. Conditii: - sa fie iminent (cand pericolul e pe cale sa se produca) - pericolul iminent sa ameninte valorile sociale din art.45 C. pen. (viata, integrit corporala, sanatatea persoanei, un bun important al acesteia ori un interes obstesc); - pericolul sa fie inevitabil. Conditiile actiunii de salvare: - sa se realizeze prin comiterea unei fapte prevazute de legea penala - actiunea de salvare prin savarsirea faptei sa f constituit singurul mijloc de inlaturare a pericolului - prin actiunea de salvare sa nu se cauzeze urmari vadit mai grave decat acelea care s-ar fi produs daca pericolul nu era inlaturat - fapta sa nu fie savarsita de catre sau pentru a salva o persoana care avea obligatia de a infrunta pericolul (sunt anumite profesii care prin natura lor obliga pe profesionist sa infrunte pericolul) efecte juridice: - nu are caracter infractional, caci nu e savarsita cu vinovatie - faptuitorul nu a actionat cu vointa libera, ci sub amenintarea pericolului si de aceea nu este vinovat. - Cand pericolul s-a produs prin fapta pers vatamate atunci este inlaturata si raspunderea civila. Individualizarea pedepselor Notiune operatiunea prin care pedeapsa e adaptata nevoilor de paarare sociala, in raport cu gravitatea abstracta sau concreta a infarct, cat si cu periculozitatea infarctorului, ptr a asigura indeplinirea functiilor si scopurilor acesteia. Forme de individualizare: 1.individ legala:

a) prevederea cadrului general al pedepselor b) prevederea pedepselor ptr fiecare infarctiune c) prevederea cadrului si mijloacelor legale in care se vor realiza celelalte forme de individualizare, judiciara si administrativa. 2. individ judiciara se realizeaza de catre instanta de judecata, si realizeaza atat prevenirea generala, cat si prevenirea speciala prin constrangerea si reeducarea pe care pedeapsa concreta o are asupra infractorului. 3. individ administrativa o realizeaza organele administrative in faza de executare a pedepsei inchisorii criterii generale de individualizare: - dispozitiile partii generale a codului penal (ex. aplicarea in spatiu si timp a legii penale) - limitele de pedeapsa fixate in partea speciala (cadrul ptr care se va stabili pedeapsa ptr infractiunea comisa - gradul de pericol social al faptei savarsite reiesit din modul si mijloacele de savarsire a faptei in functie de importanta valorii sociale vatamate si de urmarile produse sau care sar fi putut produce. - Persoana infractorului se tine cont de dezvoltarea psiho-fizica a infractorului, cond de viata, etc. Circumstante atenuante starile, situatiile, imprejurarile, calitatile, intamplarile ori alte date ale realitatii anterioare, concomitente sau subsecvente savarsirii unei infractiuni, ce au legatura cu fapta infractionala ori cu faptuitorul si care releva un pericol social mai scazut al faptei. a) depasirea limitelor legitimei aparari b) depasirea limitelor starii de necesitate c) provocarea circumstante atenuante judiciare: - conduita buna a infractorului inainte de savarsirea faptei - staruina depusa de infractor ptr a inlatura rezultatul infractiunii sau a repara paguba pricinuita - atitudinea infractorului dupa savarsirea infarctiunii rezultand din prezentarea sa in fata autoritatii, comportarea sincera in cursul procesului, inlesnirea descoperirii ori arestarii participantilor. Efecte: au ca efect atenuarea obligatorie a pedepsei, ce consta intr-o reducere sau o schimbare a pedepsei ptr infract comisa. Circumstantele agravante stari, situatii, imprejurari exterioare continutului infractiunii anterioare, concomitente savarsirii infarctiunii ec au legatura cu fapta infractionala ori cu infarctorul si care reflecta un grad de pericol social mai ridicat al faptei ori o periculozitate mai mare a infarctorului. - savarsirea faptei de 3 sau mai multe persoane impreuna - savarsirea prin acte de cruzime, prin violente asupra membrilor familiei sau prin metode ori mijloace care prezinta pericol public. - Savarsirea de catre un infractor major, daca aceasta a fost comisa impreuna cu un minor - Savarsirea in stare de betie anume provocata in vederea comiterii faptei Minoritatea faptuitorului in legea penala - raspunderea penala a minorilor incepe de la 14 ani sub conditia dovedirii ca in savarsirea faptei minorul a avut discernamant si in toate cazurile de la 16 ani fara vreo conditionare sanctionarea tre sa asigure educarea si reeducarea minorilor. Masurile educative sanctiuni de drept penal speciale ptr minori care sunt menite sa asigure educarea si reeducarea acestora prin instruire scolara si profesionala, prin cultivarea in constiinta acestora a respectului fata de valorile sociale.

a) mustrarea (consta in dojenirea minorului de catre instanta de judecata, in aratarea pericolului social al faptei savarsite, atragandu-i atentia ca la o alta fapta comisa va fi pedepsit mai grav. b) libertatea supravegheata (consta in punerea minorului sub supraveghere deosebita timp de 1 an de catre parinti, tutore sau o pers de incredere); minorul poate fi obligat de instanta sa: nu frecventeze anumite locuri stabilite, sa nu intre in legatura cu anumite pers., sa presteze lucru in interesul statului intre 50 si 200 de ore, de max 3 ore pe zi, dupa programul de scoala); c) internarea intr-un centru de reeducare in scopul reeducarii minorului, caruia i se asigura posibilitatea de a dobandi invatatura necesara si o pregatire profesionala potrivit cu aptitudinile sale. Max pana la 18 ani, cu prelungire de cel mult 2 ani; poate fi eliberat mai devreme, dupa cel putin 1 an de la internare, daca exista dovezi temeinice de indreptare. d) Internarea intr-un institut medical-educativ internarea minorului care idn cauza starii sale fizice sau psihice are nevoie de un tratament medical si totodata de un regim special de reeducare. Pedepse aplicabile minorului - limitele pedepselor se reduc la jumatate, iar in urma reducerii, minimul pedepsei cu inchisoarea nu va depasi 5 ani. - Pedeapsa detentiunii pe viat anu se aplica minorului, ci inchisoare de la 5 la 20 de ani Condamnarea la inchisoare ptr o infarct savarsita in timpul minoritatii nu poate constitui primul termen al recidivei, in cazul in care condamnatul ar savarsi din nou infarctiunea. - minorul nu poate fi supus in acelasi timp la executarea pedepsei si actiunii masurilor educative - amenda aplicabila minorului se reduce la jumatate. Inlaturarea executarii pedepsei Gratierea masura de clementa ce consta in inlaturarea in tot sau in parte a executarii pedepsei, ori in continuarea aceasteia in una mai usoara . - gratierea poate fi acordata de: presedintele Romaniei sau colectiv, prin lege de catre Parlament. Feluri de gratiere: - gratierea individuala se acorda la cererea celui condamnat sau din oficiu, numai dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare - g. colectiva se acorda unui nr nedeterminat de pers si priveste pedepse determinate prin natura lor, cuantumul ori durata acestora, aplicate sau care urmeaza sa fie aplicate ptr anumite infractiuni savarsite anterior adoptarii legii de gratiere. - g. neconditionata se acorda neconditionat, fara a impune in viitor beneficiarului ei anumite obligatii. - g. conditionata cand e conditionat ade buna conduita a beneficiarului acesteia in viitor, o anumita perioada de timp sub sanctiunea executarii pedepsei neexecutate ca urmare a gratierii care nu se contopeste cu pedeapsa aplicata ptr noua infractiune. - g. totala priveste intreaga pedeapsa aplicata - g. partiala cand prin actul de clementa e inlaturata executarea doar a unei parti din pedeapsa. - comutarea consta in inlocuirea pedepsei aplicate de instanta cu o pedeapsa de alta natura, mai usoara (ex. detentiunea pe viata e inlocuita cu inchisoarea).

10

11