CFL

I. Notiune, sarcini, trasaturi si importanta cfl

Notiune: CFL este prevazut de art. 192 NCPP, iar in acceptiunea tacticii criminalistice,
cfl este o activitate care are ca obiect perceperea nemijlocita de catre organele judiciare a
locului savarsirii activitatii infractionale, descoperirea, relevarea, fixarea, ridicarea si
examinarea urmelor si mijloacelor materiale de proba cu precizarea pozitiei si starii
acestor mijloace, in vederea stabilirii naturii si imprejurarilor comiterii infractiunii,
precum si a datelor necesare identificarii faptuitorului.
Prin notiunea de loc al faptei se intelege acel loc unde s-a desfasurat activitatea
infractionala in tot sau in parte, loc unde s-au produs consecintele faptei comise si loc
care conserva date, informatii, urme in legatura cu fapta savarsita.
In acceptiunea de loc al faptei pot fi incluse: locul propriu-zis al savarsirii
infractiunii, locul unde se afla obiectele ce au savarsit la comiterea acesteia, caile de
acces, mijlocul de transport folosit sau orice alte locuri ce conserva urme, date, informatii
in legatura cu fapta comisa.

Sarcini:
- examinarea si fixarea procesuala a ambiantei de la locul savarsirii infractiunii
- realizarea unor activitati privind mijloacele materiale de proba de la locul faptei:
cautarea, descoperirea, relevarea, fixarea, ridicarea, transportul, conservarea si
interpretarea urmelor si mijloacelor materiale de proba cu respectarea
procedurilor, metodologiilor si standardelor in vigoare.
- Fixarea urmelor si mijloacelor de proba prin mijloace tehnice de fixare a
aspectului initial al locului faptei, precum fotografia judiciara, videofilmarea,
camera sferica si schita.
- Formularea unor versiuni corecte cu privire la fapta savarsita, la faptuitori si la
imprejurarile comiterii faptei, precum si verificarea acestora
- Determinarea cauzelor, conditiilor si imprejurarilor ce au determinat, favorizat
sau inlesnit savarsirea infractiunii si a masurilor de prevenire care se impun

Trasaturile cfl:
a. cfl este o activitate initiala: reprezinta prima activitate care se face in cursul UP,
constituind punctul de plecare in efectuarea investigatiilor.
b. Cfl este o activitate urgenta: adica locul faptei trebuie perceput imediat sau cat
mai aproape de momentul savarsirii faptei. Ratiunea acestei trasaturi rezulta din
faptul ca, o data cu scurgerea timpului, locul faptei poate suferi modificari, urmele
pot fi alterate, mijloacele de proba distruse si implicit, sansele de descoperire a
faptuitorilor sunt mai mici.
c. Cfl este o activitate obligatorie: deoarece locul faptei ofera cele mai fidele
informatii despre fapta si faptuitor, iar acesta se desfasoara in toate situatiile in
care activitatea infractioanala a provocat modificari in mediu.
 d. cfl este o activitate care, de regula, nu se poate repeta : adica cfl trebuie facut
cu maxima prudenta de catre criminalisti deoarece o eventuala repetarea a acestei
activitati ar insemna ca urmele infractiunii nu ar mai putea fi exploatate.
Exceptii:
- daca clf s-a facut in conditii meteo si de lumina improprii
- daca in cauza au aparut noi informatii care ar conduce la o largire a ariei de
cercetat
- daca exista informatii clare ca cfl s-a efectuat defectuos
- daca nu au fost cunoscute toate zonele si itinerariile care intra in sintagma de loc
al faptei
e. cfl are caracter organizat: adica activitatea de cfl nu e limitata in timp, se va
desfasura cu maxima obiectivitate, procedurile de lucru vor fi adaptate la
particularitatile furnizate de fapta si loc, iar activitatile desfasurate cu ocazia cfl
vor fi cuprinse in procesul verbal.
f. Activitatile desfasurate la fata locului sunt delimitate strict in functie de
competente: adica trebuie sa se faca diferenta intre diversele categorii de
persoane care participa la aceasta activitate in diversele ei faze.

Importanta:
a. Ofera organului judiciar posibilitatea de a prefigura mental: modul in care a
actionat faptuitorul, obiectele atinse, iter criminis, timpul savarsirii ei, daca au
actionat 1 sau mai multi faptuitori, daca au rezultat pagube sau victime sau starea
psihica a faptuitorului in timpul savarsirii faptei
b. Este conditia de baza si punctul de plecare in investigarea infractiunilor
c. Este punctul de plecare privind directiile de cercetare
d. Are potential preventiv in comiterea altor infractiuni
e. Contribuie decisiv la lamurirea multor probleme ale investigarii criminalistice
cum ar fi fapta savarsita, modul de operare folosit, mobilul faptei, etc

II. Sarcinile politistilor care au ajuns primii la fata locului

Primii lucratori ajunsi la locul faptei pot avea rol fundamental in desfasurarea ulterioara a
activitatilor si trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
1. Sa salveze victimile si sa acorde ajutorul medical:
- aceasta este o sarcina prioritara si se realizeaza chiar si cu riscul distrugerii
urmelor, atat pe considerentul ca viata fiintei umane reprezinta valoarea absoluta
aflata deasupra celorlalte, cat si faptul ca victima in viata poate da cele mai fidele
relatii privind comiterea faptei.
- Salvarea vietii victimei este obiectivul cel mai important, iar toate celelalte
activitati i se subordoneaza

2. Identificarea martorilor oculari, a persoanelor suspecte, identificarea si

retinerea faptuitorilor ori luarea masurilor de urmarire si prindere a acestora:
 - inainte de a indeparta persoanele de la fata locului se va face o selectie, cu ocazia
careia se urmareste identificarea autorul/lor fata de care se iau masurile necesare
- daca persoanele suspecte au parasit locul faptei, vor fi luate masuri operative de
dare in urmarire a acestora
- se va alege dintre persoanele de la fata locului pe acelea care au perceput cel mai
bine aspecte din activitatea infractionala
- nu trebuie confundati martorii oculari cu cei asistenti. Este indicat ca martorii
asistenti sa fie alesi din randul persoanelor care nu au perceput activitatea
infractionala

3. Stabilirirea locului faptei, delimitarea si marcarea acestuia, precum si

stabilirea modificarilor survenite:
- primul politist ajuns la fata locului stabileste perimetrul initial al campului
infractional si ia masuri de semnalizare, avertizare si paza acestuia.
- Marcarea se va face cu banda metrica si alte mijloace de semnalizare luminoase
care sa prezinte clar ca acolo s-a comis o infractiune.
- Este necesar sa se obtina cat mai multe informatii initiale ce vor fi confirmate sau
infirmate pe parcusul desfasurarii anchetei.

4. Conservarea aspectului locului faptei:

- acest lucru se face prin indepartarea curiosilor si interzicerea patrunderii in
campul infractiunii, chiar si a politistilor care nu au sarcini in legatura cu cfl sau
cu salvarea victimelor.
- Se vor proteja urmele si mijloacele materiale de proba care sunt in pericol de a fi
distruse, modificare ori alterate

5. Incunostintarea organului de UP competent sa efectueze cfl:

- org de UP de pe raza teritoriala competenta va fi informat cu privire la natura faptei
comise, principalele elemente ale savarsirii acesteia, intinderea locului unde s-a comis
infractiunea si pe care sunt dispuse urmele.

6. Alte atriburii:
- dialogul cu mass-media este rezervat cadrelor special desemnate in acest sens
- toate discutiile intreprinse la locul faptei se recomanda a fi notate
- la sosirea echipei de cercetare, politistul ajuns primul la fata locului va comunica
verbal sefului echipei detalii despre eveniment, masurile intreprinse, persoanele
cu care a intrat in contact, forma initiala a locului faptei, etc
- separarea, cand este cazul, martorilor oculari intre ei sau a victimei de faptuitor,
etc

III. Activitati de pregatire a cfl

Masurile pregatitoare parcurg 2 etape:
1. Pana la deplasarea la fata locului:
i. Primirea, consemnarea si verificarea sesizarii:
- sesizarea se face prin plangere, denunt sau din oficiu si este de regula primita de
catre dispecer sau ofiterul de serviciu ori alte persoane cu atributii in acest sens.
 Dupa ce a fost sesizat, organul judiciar isi verifica competenta, iar daca nu-i
apartine, va anunta organul judiciar competent.
- Cand sesizarea e de competenta procurorului, sau organe de CP speciale, politistii
vor efectua cfl numai in cazuri urgente ori daca exista pericolul de disparitie,
degradare sau modificare a urmelor.
Consemnarea: la primirea sesizarii persoanele competente trebuie sa consemneze in
registrul de evenimente:
- Natura faptei sesizate, data si locul savarsirii, existenta si numarul victimelor,
participantii, urmarile si pericolele potentiale, stabilirea datelor de identificare ale
persoanelor care au facut sesizarea.
Verificarea:
- Trebuie stabilit daca exista date reale cu privire la obiectul sesizarii, iar
dispecerul/ofiterul va proceda la identificare persoanei care a facut plangerea sau
denuntul si ulterior va verifica veridicitatea celor prezentate;
- Ofiterul de serviciu raporteaza sefului unitatii de politie sau inlocuitorului
continutul sesizarii, masurile luate si executa dispozitiile acestuia privind
constituirea echipei de cercetare.
- Daca persoana care sesizeaza se prezinta personal la sediul politiei, ofiterul de
serviciu procedeaza la legitimarea ei, iar dupa ce ia cunostinta despre continutul
relatarii, ii primeste sesizarea scrisa sau intocmeste proces-verbal de consemnare
a sesizarii pe care il inainteaza sefului unitatii sau inlocuitorului acestuia.

ii. Alcatuirea echipei de cercetare:

Echipa de cercetare este alcatuita din:
- seful echipei de cercetare: care poate fi, dupa caz, procurorul sau un politist din
cadrul structurilor de politie judiciara
SeCFL are urmatoarele atributii: coordonarea activitatii la fata locului, stabilirea
momentului de incepere si de finalizare a cfl, organizeaza activitatile ce se desfasoara la
fata locului, solicita prezenta specialistilor, intocmeste procesul verbal de cfl
- ofiterii/agentii din cadrul structurilor criminalistice(ReAC): stabiliesc
perimetrul locului faptei si procedeaza la marcarea/delimitarea acestuia, stabilesc
traseul de acces in campul infractional, coordoneaza si desfasoara ansamblul
activitatilor de cautare, descoperire, relevare, fixare, ridicare, ambalare, sigilare si
etichetare a mijloacelor materiale de proba si preda SeCFL probele ridicate la
finalizarea CFL, impreuna cu plansa fotografica de CFL
- ofiteri/ ag de politie din alte structuri de profil: daca este cazul si se
subordoneaza SeCFL avand ca sarcini: identificarea martorilor oculari ori
faptuitorii, solicita informatii cu privire la fapta, sprijina activitatea de cercetare
sau desfasoare orice alte activitati date de SeCFL
- medicul legist: in cazul in care exista victime, acesta examineaza victima si
leziunile prezente la nivelul corpului si emite interpretari si prezumtii legate de
aceasta.
- Specialisti din alte domenii: prezenta unor asemenea persoane tine de relitatile
constatate la locul faptei.(specialisti din domeniul armelor si munitiilor,
pirotehnisti, fizicieni, chimisti, etc)
 iii. Asigurarea tehnico-materiala
Succesul cfl este asigurat de aplicarea unor procedee adecvate, prin utilizarea celor mai
noi realizari ale tehnicii contemporane, adaptate scopului investigarii infractiunilor,
asadar trebuie sa se acorde atentie in special:
- pregatirii trusei criminalistice universale
- pregatirea aparaturii fotografice si de videofilmare
- pregatirea autolaboratorului criminalistic
- existenta sursei independente de energie electrica si a aparaturii necesare pentru
comunicarea intre membrii echipei

iv. Asigurarea deplasarii cu operativitate la fata locului

Cfl are un caracter urgent, asadar deplasarea la locul faptei trebuie sa se realizeze intr-un
timp optim(5-15 minute) pentru a asigura o buna desfasurare a cfl si obtinerea de
rezultate satisfacatoare. Se pot folosi si semnalele de avertizare optica si acustica in
functie de particularitatile cazului.

v. Cooptarea in echipa de cercetare a specialistilor din diferite domenii de

activitate, in functie de natura si particularitatile faptei.

vi. Asigurarea prezentei martorilor asistenti, aceasta activitate fiind

recomandata a fi realizata inainte de a ajunge la locul faptei pentru a se evita
pierderea timpului in gasirea acestora la fata locului ori pentru utilizarea unora
care au si calitatea de martori oculari.

vii. Asigurarea prezentei aparatorilor si interpretilor: daca faptuitorul a fost

identificat printre persoanele existente la fata locului si se afla in una din
situatiile care impun asistenta juridica obligatorie, organul judiciar il vor
instiinta pe aparatorul ales/numit despre efectuarea cfl, iar daca persoana
vatamata/faptuitorul nu cunosc limba romana se va asigura prezenta unui
interpret.

2. Activitati de pregatire dupa sosirea echipei de cercetare la fata locului

Masurile urgente care se impun a fi luate de echipa de cercetare difera de la caz la caz in
raport cu natura activitatii ilicite desfasurate, urmarile acesteia si locul ce urmeaza a fi
cercetat.
Etape:
i. Verificarea masurilor luate pentru salvare victimei si inlaturarea
pericolelor iminente, precum si asigurarea locului faptei, aceasta activitate
se va desfasura in concordanta cu masurile luate deja de primii politisti ajunsi
la fata locului.
ii. Culegerea de informatii de la organul ajuns primul la locul faptei cu
privire la situatia exacta de la fata locului: aceasta priveste:natura sau
urmarile faptei, data/ora savarsirii si constatarii infractiunii, persoanele
prezente la fata locului, date despre faptuitori sau semnalmentele acestora,
date despre partea vatamata/martori oculari, etc
 iii. Identificarea victimei, martorilor oculari si organizarea ascultarii lor la
fata locului: se va urmari aflarea timpului savarsirii infractiunii, metodele de
operare, bunuri sau valorile sustrase, semnalmentele faptuitorilor, modificarile
aduse locului faptei, etc
iv. Initierea masurilor de prindere si urmarire a faptuitorilor, precum si de
paza a locului faptei
SeCFL va desemna cadrele necesare care sa procedeze la investigari in zona respectiva,
precum si cele care se vor ocupa cu paza locului faptei. Asigurarea pazei la locul faptei
impiedica posibilitatea producerii unor modificari in aspectul locului unde s-a comis
infractiunea si asigura mentinerea ordinii pe toata durata desfasurarii cfl.
v. Delimitarea corecta a perimetrului ce urmeaza a fi cercetat, precum si
stabilirea metodelor concrete de cercetare
- fixarea locului cercetat are ca obiectiv determinarea campului infractional, pentru
a se asigura descoperirea tuturor urmelor si mijloacelor materiale de proba ce au
legatura cu cauza
- potrivit constatarilor expertului criminalisnt, SeCFL va ordona delimitarea
teritoriului cu materiale reflectorizante/ markeri de avertizare
- se recomanda ca limitele perimetrului de cercetat sa fie mai largi, pentru a nu
ramane in afara examinarii zone unde s-ar putea gasi urme
- delimitarea nu are caracter strict/fix, ci este flexibila, urmand ca pe parcursul cfl
sa apara posibilitatea extinderii acesteia
Metode de cercetare:
a. metoda subiectiva: consta in cautarea, descoperirea, relevarea, fixarea si
ridcarea urmelor si mijloacelor materiale de proba, urmand traseul
presupus a fi parcurs de faptuitor din momentul patrunderii in campul
infractional si pana la parasirea acestuia
b. metoda obiectiva: presupune cautarea, descoperirea, relevarea, fixarea si
examinarea tuturor urmelor si a mijloacelor materiale de proba intr-o
anumita ordine, facand abstractie de modul si succesiunea actiunilor
presupuse a fi desfasurate de faptuitor la locul faptei. Are avantajul ca
permite o examinare de calitate, oferind posibiltatea descoperirii tuturor
urmelor ce au legatura cu cauza
c. metoda combinata: adica folosirea pe parcursul cercetarii atat a metodei
subiective, cat si a celei obiective, trecandu-se de la una la alta, in raport
cu particularitatile cauzei si diferitele momente ale cercetarii.

- cele mai utilizate procedee de cercetare sunt cele tip grila, lineara, zonala sau pe
sectoare si cercetarea in forma de spirala.

vi. Repartizarea sarcinilor membrilor echipei de cercetare, stabilirea

modului de comunicare intre acestia si a schimbului de informatii
- repartizarea sarcinilor trebuie facuta la fata locului in functie de locul si de modul de
desfasurare a cfl
 vii. Alte masuri pe care trebuie sa le intreprinda echipa de cercetare dupa
sosirea la fata locului
- culegerea de informatii, desfasurata in paralel cu cfl
- luarea masurilor pentru inlaturarea altor pericole iminente
- verificarea mijloacelor tehnice din dotarea echipei de cercetare

IV. Desfasurarea cfl

CFL presupune doua faze:
1. Faza statica/ cercetarea generala
Caracteristica de baza a acestei faze a clf este aceea ca urmele si mijloacele materiale de
proba, precum si orice alte realitati constatate la locul de cercetat sunt examinate fara
niciun fel de modificare a pozitiei lor, fara vreo interventie care ar putea schimba in vreun
fel locul faptei.
Faza statica presupune urmatoarele activitati:
i. Observarea locului faptei: se va realiza prin parcurgerea perimetrului de
cercetat sau prin observarea dintr-un singur loc.
ii. Orientarea locului faptei: se va determina situarea locului faptei in raport cu
punctele cardinale si vecinatatile sale, aceasta activitate incluzand si ridicarea
topografica a caracteristicilor de relief criminalistica, cu referire la
determinare pozitiei din interiorul perimetrului de cercetat. Elementele pentru
orientare trebuie sa prezinte fixitate.
iii. Patrunderea in locul faptei si parcurgerea acestuia: aceasta activitate este
de competenta persoanelor cu atributii pe linia cercetarii si se va face doar
prin punctele de acces si pe drumul marcat de specialistii criminalisti. Este
interzisa patrunderea persoanelor care nu au legatura cu cercetarea sau nu au
acceptul SeCFL
iv. Activitati privind urmele si mijloacele materiale de proba: In aceasta etapa
se urmareste cautarea, descoperirea, marcarea, numerotarea si protejarea
lucrurilor in care se gasesc urme, stabilirea punctului de incepere, precum si
sensul de efectuare a cfl.
v. Stabilirea iter criminis: adica descoperirea urmelor create de faptuitor,
instrumentele folosite la savarsirea infractiunii si identificarea operativa a
acestora.
vi. Executarea fotografiilor si videofilmarilor de orientare, schita si ale
obiectelor principale: aceasta activitate este efectuata de catre tehnicienii
criminalisti, cu precadere, insa atunci cand situatia o impune se poate realiza
si de catre alte persoane cu un minim de cunostinte in acest sens.
vii. Stabilirea locurilor unde trebuie cautate microurmele si natura acestora
viii. Elaborarea si verificarea versiunilor initiale: in aceasta etapa se elaboreaza,
pe baza primelor informatii obtinute, primele ipoteze in legatura cu natura
faptei, participanti, mobil, mod de operare, mod de formare al urmelor, etc
 2. Faza dinamica/ cercetarea detaliata
Aceasta activitate reprezinta o continuare fireasca a fazei statice si presupune examinarea
cu minutiozitate a fiecarei urme, a fiecarui obiect, in mod complet si sistematic.
Trasatura specifica acestei faze este aceea ca se permite miscarea obiectelor din pozitia
initiala, dar cu conditia sa nu diminueze valoarea probatorie a obiectelor respective.
In faza dinamica se vor avea in vedere urmatoarele:
i. Activitati legate de cautarea, relevarea, fixarea urmelor si mijloacelor
materiale de proba, procedandu-se la examinarea sistematica a intregului
perimetru al locului faptei, cautarea specifica a probelor:
- se urmareste descoperirea de urme noi, microurme, fibre textile, etc
- se continua, extinde procesul de stabilire a iter criminis
- fiecare urma este fixata topografic si criminalistic prin masuratori
- fiecare urma este descrisa sub aspectul naturii, culorii, formei, mirosului, etc

ii. Realizarea fotografiilor de detaliu

- acestea se realizeaza asupra micro si macroreliefului urmelor si obiectelor, in vederea
fixarii caracteristicilor de gen si individuale. De regula se executa in aceasta faza, dar se
pot realiza si in faza statica daca exista pericolul de disparitie/alterare

iii. Ridicarea, ambalarea si transportul urmelor si mijloacelor materiale de

proba: presupune alegerea metodelor optime de ridicare, stabilirea ordinii de
ridicare, ambalarea mijloacelor de proba conform regulilor specifice,
etichetarea si intocmirea fiselor de custodie a probelor
iv. Clarificarea imprejurarilor negative sau controversate, care au fost create
de faptuitor pentru a deruta cercetarile
v. Interpretarea urmelor si mijloacelor materiale de proba: se va face de la
particular la general, urmand a se stabili cauzele si mecanismul de formare a
fiecarei urme in parte.
Scopurile interpretarii:
- stabilirea relatiei dintre urme si fapta savarsita
- provenienta urmelor
- mecanismul de formare al urmelor
Problemele ce se pot lamuri prin interpretarea tehnico-stiintifica a urmelor si mijl mat de
proba sunt: natura faptei, timpul si locul savarsirii, modul de operare, numarul
participantilor, activitatile desfasurate de faptuitor dupa savarsirea fapte, varsta, sexul,
obiectele folosite la comiterea faptei, etc

vi. Reconstituirea fetei locului: presupune formarea unei ipoteze legate de

succesiunea reala a evenimentelor desfasurate la fata locului.
- probele si mijl de proba vor fi analizate si evaluate in concordanta cu declaratiile
martorilor, daca acestea exista, dupa care investigatorul va incerca sa priveasca
mijloacele de proba in ansamblul lor, incercand plasarea fiecaruia la fata locului
sau emiterea de ipoteze care sa le plaseze in cadrul unui scenariu general legat de
fata locului.
- Trebuie avute in vedere de SeCFL situatiile cand anumite aspecte din declaratiile
martorilor nu coincid cu realitatea faptica descoperita la fata locului.
Directiile de actiune pentru evitarea unor erori fundamentale in aprecierea/reconstructia
locului faptei:
- Coroborarea declaratiilor din cauza cu elementele faptice de la fata locului
- Evaluarea atitutidinii potentialilor banuiti inaintea petrecerii
- Evaluarea atitudinii victimei inainte de fapta
- Evaluarea posibilitatii ca leziunile prezente pe corpul victimei sa nu aiba legatura
cu fapta respectiva sau sa fi fost create de catre aceasta
- Posibilitatea ca armele sau obiectele gasite la fata locului sa nu fi fost cele care au
creat urmele
- Reconstructia mentala efectiva a locului

V. Fixarea rezultatelor cfl

- rezultatele cfl sunt fixate prin PV de Cfl, caruia i se pot anexa fotografii judiciare,
inregistrai de sunet/imagine, schite ale locului faptei.
- Fixarea criminalistica a locului faptei este activitatea care consta in realizarea
cumulativa a fotografiilor de orientare, schita, ale obiectelor principale si de
detaliu, precum si descrierea in cuprinsul PV de cfl. Videofilmarea si schita la
scara a locului faptei sunt procedee suplimentare de fixare si se realizeaza prin
hotararea expresa a SeCFL atunci cand natura evenimentului si complexitatea
locului faptei o impun.

PV de CFL: cuprinde toate activitatile intreprinse la fata locului, cu descrierea

amanuntita a situatiei de fapt, a pozitiei si starii tuturor mijloacelor de proba, precum si a
metodelor si tehnicilor folosite, fotografii, videofilmari efectuate, schite, etc
- Sarcina intocmirii PV de CFL revine SeCFL, si cuprinde: data/locul incheierii,
numele, prenumele si calitatea celui care il incheie, numele, prenumele si calitatea
martorilor asistenti, descrierea amanuntita a celor constatate si a masurilor luate,
numele, prenumele, ocupatia si adresa celor la care se refera, descrierea urmelor
gasite, descrierea pozitiei/ starii mijl de proba, etc
- PV de cfl trebuie sa nu contina pareri/presupuneri care ar putea orienta pe cai
gresite cercetarile ulterioare.