Probleme care trebuie clarificate in

cercetarea infractiunii de OMOR

Notiuni generale
Infractiunile contra vietii
1
se caracterizeaza, in principal, prin elementul lor material ce consta
in atingerea valorilor sociale ocrotite. Aceasta atingere poate avea consecinta cea mai grava,
adica stingerea vietii si desfiintarea fizica a persoanei
2
. Gradul de pericol social pe care il
prezinta faptele incriminate sub denumirea generica de omucidere esre deosebit de ridicat, ele
punand in primejdie nu numai securitatea fiecarei persoane, ci implicit, a intregii colectivitati. Cu
toate ca faptele de
omor pot avea ca rezultat moartea unei persoane, gradul de pericol social pe care il prezinta
fiecare difera, in raport cu forma de vinovatie, relatii dintre faptuitor si victima, modul in care sa
savarsit infractiunea etc.
Constitutia !omaniei in art.22 garanteaza dreptul la viata si interzice pedeapsa cu moartea
"art.22 alin.#$.
Conventia pentru protectia omului si a libertatilor fundamentale, adoptata in noiembrie 1%&1,
conventie la care a aderat in mai 1%%' si !omania, stipuleaza( dreptul oricarei persoane la viata
este protejat de lege. )oartea nu poate fi aplicata in mod intentionat in afara de e*ecutarea unei
sentinte capitale pronuntata de catre un tribunal in cazul in care infactiunea este sanctionata de
lege cu aceasta pedeapsa.
!eferindune la infractiunea de omor, desi te*tul de lege nu vorbeste despre omor simplu,
e*presia trebuie acceptata, c+iar si numai din considerentele ca te*tele urmatoare , in care sunt
prevazute formele agravate ale infractiunii , se refera la omor calificat si omor deosebit de
grav.
In cazul savarsirii uneia din infractiunile mentionate, urmarirea penala se efectueaza, in mod
obligatoriu, de catre procurorul de la unitatea de procuratura corespunzatoare tribunalului care
judeca in prima instanta cauza.
Cu toate acestea, organelor de politie le revin o multitudine de sarcini pe linia cercetarii,
administrarii probelor, identificarii si prinderii faptuitorului. Conlucrand cu organele
procuraturii, organele de politie au datoria sa cunoasca in detaliu modalitatile de comitere a
acestor infractiuni si, in raport cu acestea si cu particularitatile fiecarei cauze in parte, sa aleaga
metodica de cercetare cea mai adecvata.
1
Codul Penal al Romaniei, partea speciala, titlul I, cap.I
2
-. .ongoroz , Explicatii teoretice ale Codului penal roman , vol. III partea speciala , /ditura Academiei
!omane, 0ucuresti, 1%11, pag.11&.
Probleme care trebuie clarificate in cursul investigarii
infractiunii de omor
1. Natura mortii
Infractiunea de omor , atat in forma sa tipica, cat si in formele agravate , prezinta
numeroase si variate modalitati faptice de comitere, determinate de imprejurarile concrete in care
a fost savarsita. Indiferent de modalitatile de comitere, cercetarea trebuie sa lamureasca daca in
cauza este vorba de un omor, de o moarte neviolenta , patologica sau fiziologica , sinucidere
sau accident. Aceasta este prima intrebare pe care trebuie sa o puna organul de urmarire penala
potrivit formulei celor 1 intrebari
#
( ce fapta s-a comis si care este natura ei?, raspunsul
obtinut fiind de natura sa orienteze decisiv cercetarile ulterioare.
.in punct de vedere al felului mortii, aceasta se clasifica in moarte neviolenta ,
datorata unor cauze intrinseci organismului
'
si moarte violenta, cauzata de actiunea factorilor
traumatici din mediul e*tern asupra organismului, in aceasta categorie intrand mortile
consecutive sinuciderilor, accidentelor si omuciderilor.
&
.in categoria mortilor neviolente face
parte si moartea naturala, moarte intalnita e*trem de rar care intervine la varsta foarte avansate
si se datoreaza uzurii organismului, motiv pentru care constatarea medicolegala nu evidentiaza o
cauza tanatogeneratoare. 2ot in categoria mortilor neviolente se includ si asanumitele morti
suspecte si morti subite.
In stabilirea naturii mortii, implicit a cauzelor si mecanismului de producere, un rol de
prim ordin revine medicinei legale. 2otusi, si organele de urmarire penala trebuie sa cunoasca un
minimum de date menite sa faca diferentierea intre o moartea violenta de una neviolenta, intre
leziunile produse prin actiunea diferitelor mijloace, influentele factorilor de mediu asupra
aspectului initial al traumatismelor etc. 3ana la obtinera concluziilor specialistilor, organul de
urmarire penala va trebui sa interpreteze o serie de urme, sasi e*plice mecanismul de formare al
acestora, sa elaboreze anumite versiuni si, in raport cu acestea sa desfasoare activitati concrete de
identificare si prindere a faptuitorului. Astfel, in cazul mortii consecutive leziunilor produse prin
obiecte contondenteplane "scandura, caramida etc.$, in ung+i obtuz "drug de fier in patru muc+ii,
ciocan cu suprafata patrata sau rotunda etc.$, cu suprafata sferica "bila, piatra$ sau cu suprafata
cilindrica "baston, teava etc.$ , forma obiectului se reflecta complet sau partial in leziune,
depinzand de regularitatea ei si de ung+iul de inclinare, la care se adauga greutatea obiectului si
energia cinetica, precum si regiunea corpului unde actioneaza factorul mecanic.
4

.e regula, leziunile mortale prin obiecte contondente se localizeaza in zona craniului.
Caracteristica leziunilor produse prin obiecte intepatoare este e*istenta unui orificiu de
patrundere si a unui canal. .e regula, orificiul reflecta latimea minima a instrumentului vulnerant
#
Ce56unde56cand56cine56cum56cu ajutorul cui56in ce scop5
'
0oli de natura inflamatorie, tumorale, tulburari de circulatie, distrofii etc.
&
-l. 0elis, )edicina legala, curs pentru facultatile de stiinte juridice, 7ocietatea de )edicina 8egala din !omania,
0ucuresti, 1%%&,p.222#.
4
). 9errnbac+ , Medicina judiciara, /ditura )edicala, 0ucuresti, 1%&:, pag.12412: si -. 0elis , Medicina
Legala, /ditura 2eora, 0ucuresti, 1%%2, pag.'1'4.
2
si, uneori, c+iar unele particularitati ale acestuia, mai ales daca ranile sunt localizate in zona
craniului, sternului sau omoplatului.
8a infractiunile de omor savarsite prin arme de foc, leziunile corporale si modificarile
tesuturilor determinate prin impuscare se datoreaza factorilor primari , influentati de actiunea
directa a proiectilului , si a factorilor suplimentari , concretizati in rupturile provocate de gaze,
arsurile, afumarile, tatuajul, inelele de frecare si de metalizare si imprimarea gurii tevii
1
. 7ub
actiunea proiectilului, pe corpul uman se va forma un orificiu de patrundere, destul de apropiat
de diametrul proiectilului, cu lipsa de tesut.
:
In cazul in care moartea a survenit ca urmare a unei asfi*ii mecanice, aceasta poate fi
recunoscuta dupa modificarile e*terne ale cadavrului, respectiv invinetirea ung+iilor si prezenta
lividitatilor cadaverice intense si intinse, uneori cu mici puncte +emoragice.
%
)oartea prin
spanzurare este indicata prin elementul sau esential si anume santul de spanzurare, aceasta
prezentanduse sub forma unei zone denivelate, pergamentoase. 7antul de spanzurare pastreaza
ca un mulaj forma, dimensiunile si structura latului
1;
. .e cele mai multe ori, acesta este plasat in
treimea superioara a gatului
11
deasupra cratilajului si foarte rar in treimea mijlocie sau
inferioara.
12
.aca moartea sa produs prin sufocare "astuparea orificiilor respiratoriinas,gura$, la
nivelul orificiilor se vor observa leziuni traumatice. .e e*emplu, in cazul sufocarii cu mana, la
nivelul nasului sau al gurii apar ec+imoza si e*coriatii. .e e*emplu, in cazul sesizarii despre
producerea unui accident de circulatie cu urmari mortale, descoperirea pe corpul sau
imbracamintea victimei a urmelor din categoria celor mentionate, coroborate cu lipsa unor
leziuni specifice evenimentelor rutiere impune si formularea versiunii privind disimularea
omurului intrun accident.
2. Cauza nemijlocita a mortii
3entru dovedirea e*istentei infractiunii de omor organele de urmarire penala trebuie sa
lamureasca daca intre activitatea desfasurata de faptuitor, mijloacele folosite de acesta si
rezultatul produs e*ista sau nu o legatura de cauzalitate. Cu alte cuvinte, daca activitatea
infractionala a celui in cauza si modalitatile concrete in care a actionat constituie cauza mortii ,
in cazul omorului consumat , sau erau susceptibile sa produca un astfel de rezultat, in cazul
tentativei de omor.
8egatura de cauzalitate este obiectiva si independenta fata de forma de vinovatie,
cercetanduse inaintea acesteia. .e asemenea, nu intereseaza timpul scurs de la e*ecutarea
actiunii sau inactiunii si pana la instalarea mortii, de vreme ce se face dovada ca faptuitorul a
actionat pentru suprimarea vietii victimei.
1#
<efiind vorba de o cauzalitate e*clusiva, ci de o
legatura de cauzalitate, aceasta nu este conditionata de suficienta actiunii de ucidere, de a
produce prin ea insasi moartea victimei. .e asemenea, nu prezinta relevanta, sub aspectul
1
C. 7uciu , Criminalistica , /ditura .idactica si 3edagogica , 0ucuresti, 1%12, pag.#'1#&2.
:
=rificiile de iesire, in mod obisnuit, nu prezinta astfel de rupturi de tesut.
%
-l. 0elis, op. cit., p.12#.
1;
Idem, op.cit., p.12&.
11
In spanzurarile complete.
12
In cazul spanzurarile incomplete.
1#
In unele legislatii, cercetarea legaturii de cauzalitate dupa un anumit termen este interzisa6 dupa un an si o zi in
legislatia Americana, dupa '; de zile in >ranta etc.
#
raportului de cauzalitate, daca actiunii de ucidere i sau adaugat si alte cauze pree*istente ,
concomitente sau survenite , cum ar fi ( bola victimei sau complicatiile survenite ca urmare a
renuntarii la tratamentul medical prescris sau neglijentei in aplicarea acestuia.
1'
3e de alta parte, cauza nemijlocita a mortii , in afara faptului ca poate consta intro
activitate comisiva sau omisiva , poate fi, in raport cu rezultatul produs, fie directa, fie indirecta.
!aportata la grupul antecedentelor cauzale, legatura de cauzalitate poate fi mediata sau imediata.
In medicina legala stabilirea legaturii de cauzalitate in traumatogeneza presupune
aplicarea corelatiei dintre traumatism si moarte "ori prejudiciul fizic, in cazul tentativei de omor$.
.emonstrand legatura stransa cu criminalistica, in general, si metodologia criminalistica, in
special, medicina legala impune ca in stabilirea raportului de cauzalitate sa fie urmarite relatiile
dintre ' categorii de factori( victima, instrumentul sau substanta vulneranta, conditiile de la locul
faptei si agresor "sau presupusul agresor$.
.e asemenea, interesant de precizat la infractiunea de omor este ca neaplicarea de catre
organele medicale a unei terapeutici complete nu poate constitui cauza mortii persoanei si nu
poate fi interpretata ca o intrerupere a raportului de cauzalitate intre fapta inculpatului si
rezultatul produs.
1&
3. Locul si timul savarsirii infractiunii
In succesiunea celor 1 intrebari, clarificarea problemei locului , unde sa savarsit
omorul5 , si a timpului , cand sa savarsit infractiunea5 , prezinta o importanta deosebita sub
aspectul lamuririi tuturor imprejurarilor care au precedat, insotit si succedat activitatea
infractionala.
.e multe ori pentru a induce in eroare organele de urmarire penala si pentru a dirija
anc+eta pe piste gresite, faptuitorii transporta cadavrul victimei din locul unde a fost comis
omorul, fie pentru al disimula intro alta moarte violenta , accident de trafic rutier, accident de
cale ferata, sinucidere, moarte accidentala datorata atacului animalelor salbatice etc. , fie pentru
a ingreuna descoperirea acestuia si deci de a nu permite declansarea in timp util a investigarii
criminalistice. ?na din regulile metodologice de baza in investigarea infractiunilor consta in
aceea ca in procesul probatiunii judiciare trabuie sa se urmeza traseul victimafaptuitor si nu
invers, aceasta fiind subordonata direct atat principiului aflarii adevarului, cat si principiului
prezumtiei de nevinovatie. .in acest punct de vedere, stabilirea locului unde sa derulat in tot sau
in parte activitatea infractionala constituie primul pas in identificarea autorului omorului si
probarea vinovatiei sale.
Importanta deosebita a clarificarii locului si timpului cand sa savarsit omorul inca din faza
initiala a investigarii criminalistice rezisa, in principal, in urmatoarele(
8ocul faptei ofera cele mai multe posibilitati pentru descoperirea, relevarea, fi*area si ridicarea
urmelor si a mijloacelor materiale de proba, interpretarea acestora si valorificarea stiintifica a lor
prin intermediul constatarilor te+nicostiintifice sau e*pertizelor criminalistice sau de alta
natura.
14
6
1'
-. .ongoroz, op. cit., p.1:#.
1&
2rib. 7upr., sect. pen. <r. 14'2@1%1', in !epertoriu alfabetic de practica judiciara in materie penala pe anii 1%4%
1%1&, /ditura 7tiintifica si /nciclopedica, 0ucuresti, 1%11, pag.#;'.
14
Constatati sau e*pertiza medicolegale6 e*pertize te+nice in cazul mortilor produse prin electrocutare, in incendii,
e*plozii etc.
'
8ocul unde sa produs infractiunea de omor ofera posibilitatea organelor de urmarire penala sa
perceapa nemijlocit ambianta din campul infractiunii, amplasarea acestuia, caile de acces si de
parasire a acestuia etc. 2oate acestea raportate la leziunile descoperite pen cadavru si la urmele
gasite, modul lor de amplasare, forma etc. , in corelare cu instrumentele folosite pentru
suprimarea vietii , permit organului de urmarire penala sa prefigureze mental actiunile
desfasurate de faptuitor inainte, in timpul si dupa comiterea agresiunii, reactia victimei, modul de
operare folosit de infractor, scopul si mobilul faptei etc. .atele culese cu acest prilej vor constitui
punctul de plecare in elaborarea celor mai plauzibile versiuni si desfasurarea celor mai eficiente
activitati pentru verificarea lor6
Cunoscand , c+iar cu apro*imatie timpul cand sa comis omorul, e*ista posibilitatea
stabilirii traseului parcurs de victima pana la locul agresiunii, activitatile desfasurate de acesta
anterior declansarii atacului, parsoanele care au vazuto ultima data, eventualele incidente sau
altercatii avute si cu cine "inclusiv motivul acestora$, bunurile si valorile e*istente asupra sa,
starea in care se afla in momentul in care sa deplasat spre locul unde ulterior urma sa fie atacata
si omorata etc.6
Clarificarea locului si timpului savarsirii infractiunii constituie un indiciu valoros pentru
formarea corecta a cercului de banuiti6
Cunoasterea timpului cand sa savarsit omorul permite efectuarea lucrarilor privitoare la modul
in care siau petrecut timpul persoanele banuite in perioada critica , daca au fost vazute la locul
faptei sau in imprejurimi, posibilitatea ajungerii in acel loc si inlaturarea eventualelor alibiuri
invocate de acestea6
Importanta stabilirii locului si, in principal, a timpului cand sa derulat activitarea infractionala
constituie punctul de plecare in identificarea martorilor
11
"atat martorii oculari, cat si alte
categorii de persoane care pot furniza date legate de faptuitori$6
In legatura cu martorii identificati si ascultati in cauza, pornind de la locul si timpul consumarii
infractiunii, organele de urmarire penala au posibilitatea sa verifice daca acestia sau aflta sau nu
in locul si la data la care sustin ca au perceput cele relatate, apreciind dupa caz, buna sau reaua
credinta a acestora si interesul pe care lar putea avea in solutionarea dosarului6
3rin coroborarea datelor privitoare la locul comiterii faptei cu cele referitoare la caracteristicile
individuale ale bunurilor si valorilor de care a fost deposedata victima se face posibila darea in
urmarire operativa a acestora6
Cunoasterea locului si timpului ofera posibilitatea verificarii daca bunurile sau valorile de care a
fost deposedata victima se mai aflau in patrimoniul subiectului pasiv al infractiunii in momentul
omorului, in felul acesta evitanduse orientarea anc+etei spre o pista gresita, cel putin sub
aspectul acreditarii unui mobil fals al infractiunii6
8uarea operativa a masurilor de identificare, urmarire si prindere a autorului omorului isi are
punctul de plecare tot in stabilirea certa a locului si timpului cand sa consumat infractiunea6
In functie de locul si timpul savarsirii infractiunii se asigura o corecta incadrare juridica a faptei
cu implicatii majore in desfasurarea ulterioara a investigarii criminalistice, administrarea
probatoriilor necesare si alegerea celei mai adecvate metodologii de cercetare.
11
=ri persoanelor suspecte.
&
!. Metodele si mijloacele folosite entru savarsirea si acoerirea infractiunii
Avand in vedere ca infractiunile de omor sunt fapte comisive si materiale, deci conditionate
de producerea unui rezultat, fiind susceptibile de o desfasurarea in timp, organele de urmarire
penala trebuie sa lamureasca atat metodele si mijloacele ce au dus la consumarea faptei, cat si
actele preparatorii ori cele ce intrunesc elementele constitutive ale tentativei.
Alaturi de clarificarea problemei timpului si a locului unde sa savarsit infractiunea,
clarificarea modului concret de operare prezinta importanta din mai multe puncte de vedere(
Cunoscand modul de operare, organele de urmarire penala au posibilitatea ca, pe baza datelor
percepute nemijlocit in campul infractional, a analizarii si interpretarii urmelor descoperite la
fata locului sa elaboreze versiunile cele mai plauzibile cu privire la mobilul si scopul faptei6
Clarificarea metodelor si mijloacelor folosite pentru savarsirea omorului determina luarea
operativa a masurilor de identificare si ridicare a obiectelor, instrumentelor etc. care au servit la
comiterea faptei. .escoperirea prin activitati specifice asupra persoanelor banuite sau la
domiciliul acestora de instrumente susceptibile sa produca leziunile e*istente pe corpul victimei
constituie primiza demascarii faptuitorului, constatarile te+nicostiintifice sau e*pertizele
criminalistice conducand, in final, la identificarea agentului vulnerant folosit si, de aici, si a celui
care la folosit6
8amurirea modului de operare folosit prezinta importanta deosebita sub aspectul asigurarii unei
incadrari juridice corespunzatoare a faptei comise.
8a aceasta concura, pe langa modalitatile concrete de comitere si alte elemente de
circumstantiere, concretizate in continutul si modul de derulare a actelor preparatorii, relatiile
dintre victima si faptuitor, activitatea desfasurata de victima in momentul atacului, calitatea
acesteia etc.
". #dentitatea si calitatea victimei
.e cele mai multe ori, stabilirea identitatii victimei constituie punctul de plecare in derularea
celorlalte activitati de urmarire penala sau cu caracter operativ. =rganele de urmarire penala au
posibilitatea sa culeaga date de natura sa prefigureze mobilul si scopul infractiunii, sa fi*eze
corect cercul de banuiti si, implicit, sa desfasoare activitatile necesare pentru urmarirea si
prinderea faptuitorului. 7tabilirea calitatii victimei este necesara si pentru incadrarea corecta a
infractiunii.
1:
!ude apropiate, in intelesul legii, sunt ascendentii si descendentii, fratii si surorile, copiii
acestora, precum si persoanele devenite prin infiere astfel de rude. !aportul matrimonial trebuie
sa fie valabil in momentul savarsirii infractiunii6 daca la data savarsirii omorului sotii divortasera
sau casatoria era nula , indiferent de motiv , nu opereaza agravanta privind omorul savarsit
asupra sotului. Agravanta mentionata e*ista si atunci cand fapta a fost comisa de nepot asupra
unc+iului, deoarece unc+ii si matusile , care sunt rude colaterale de gradul III , sunt considerati,
potrivit legii penale, rude apropiate.
1%

Cunoscand identitatea victimei, organul de urmarire penala trebuie sa lamureasca starea in
care se gasea acesta anterior agresiunii, pentru a se putea concluziona daca se afla sau nu in
1:
Codul penal al Romaniei, art.1%% alin.1
1%
2rib. 7upr., sect. pen., dec. nr. 1'%:@1%1&.
4
starea de neputinta de a se apara si, pe cale de consecinta, daca faptuitorul a profitat de acea
stare. 7e gasesc in situatia de a nu se putea apara persoanele grav bolnave, cele infirme sau
nevarstnice, persoanele aflate in stare de inconstienta etc.6 de asemenea, si acelea a caror forta
este vadit disproportionata de cea a faptuitorului.
2;
Calitatea pe care o indeplinea victima intereseaza sub aspectul incadrarii juridice, in sensul
de a stabili daca aceasta se afla in indeplinirea indatoririlor de serviciu sau publice si daca
omorul sa savarsit in legatura cu aceste calitati. 3entru a se putea retine aceasta agravanta,
cercetarea trebuie sa lamureasca daca omorul a fost sau nu determinat de nemultumirea , justa
sau injusta , a faptuitorului fata de modul in care victima sia indeplinit fata de el indatoririle de
serviciu sau publice. In lipsa unei astfel de legaturi, fapta constituie infractiunea de omor simplu.
Atunci cand e*ista pluralitate de victime, pe langa problemele ce trebuie lamurite pentru
fiecare din victimele mentionate, investigarea criminalistica trebuie sa clarifice si daca moartea a
doua sau mai multor persoane sa datorat aceleiasi actiuni a faptuitorului sau unor actiuni
distincte , tragerea cu o arma de foc asupra unui grup, punerea de otrava in +rana destinata mai
multor persoane etc. , aspecte de natura sa conduca la o incadrare juridica corespunzatoare a
faptelor comise.
$. %atuitorii& calitatea acestora si contributia la savarsirii infractiunii
3articipantii la savarsirea omorului, calitatea si contributia lor la comiterea infractiunii
constituie o problema esentiala pe care trebuie sa o lamureasca cercetarea, tocmai datorita
multitudinii de aspecte pe care le ridica.
Autor al omorului , subiect activ nemijlocit al infractiunii , indiferent de modalitatile
concrete de savarsire sau de elementele de circumstantiere de duc la agravarea faptei, poate fi
orice persoana responsabila penal, care savarseste o actiune sau inactiune ce are drept urmare
imediata suprimarea vietii unei persoane. /*ceptia de la aceasta regula o constituie agravanta
constand in omorul savarsit asupra sotului sau unei rude apropiate,
21
cand autor nu poate fi decat
o persoana ce are o astfel de calitate. 2ot o e*ceptie de la regula o constituie si agravanta ce
consta in savarsirea omorului de catre o persoana care a mai savrasit un omor,
22
pentru a se retine
in sarcina faptuitorului omor deosebit de grav este necesar ca acesta sa mai fi comis anterior o
fapta de acest gen, printro actiune diferita si in forma consumata.
8a savarsirea infractiunii pot contribui si alti subiecti activi , in calitate de coautori,
instigatori, complici , investigarii criminalistice revenindui sarcina de a stabili, in concret,
calitatea procesuala si gradul de participatie al fiecaruia.
In privinta participatiei, practica judiciara este constanta in a considera ca e*ista coautorat in
situatia in care mai multe persoane au lovit victima cu un instrument apt pentru a ucide , cutit,
topor, briceag, ciomag etc. , c+iar daca numai lovitura unuia dintre participanti a fost mortala6
actionand simultan, cu aceeasi intentie de a ucide si completanduse unul pe altul, inculpatii sunt
coautori.
2#

2;
2rib. 7upr,, sect. pen., dec. nr. 1;##@1%:1.
21
Codul penal al Romaniei, art.1%% alin 1.
22
Idem, art.1%% alin 1.
2#
2rib. 7upr., sect. pen., dec. nr.1#42@1%:#, dec. nr. #4;@1%1%, dec. nr. '41@1%1: si dec. nr. #2@1%11 in Practica
judiciara penala, vol I, /ditura Academiei, 0ucuresti, 1%::, pag.:&.
1
.in contra, nu e*ista coautorat daca fiecare inculpat actioneaza independent si in momente
diferite, lovind victima mortal. Inculpatul, fiind prezent inarmat, cand ceilalti inculpati aplicau
victimei lovituri cu sapa si toporul si intarind prin aceasta +otararea inculpatilor de a comite
infractiunea este complice la infractiune. >apta unuia dintre inculpati de a striga catre ceilalti
inculpati , care in acel moment loveau victima cu parii , ca aceasta trebuie omorata nu
constituie instigare la infractiunea de omor deoarece nu a avut un efect determinant pentru
declansarea agresiunii, ci constituie complicitate morala. In afara de gradul de participatie al
fiecarui faptuitor, stabilit din conte*tul imprejurarilor cauzei, organul de urmarire penala trebuie
sa aiba in vedere si aspectele referitoare la conduita acestuia anterior savarsirii infractiunii si, in
special, antecedentele penale in materie, cunoscand ca pentru retinerea agravantei , de catre o
persoana care a mai savarsit un omor , fapta ce constituie alt omor trebuie sa fi fost comisa
inainte, printro actiune separata si sa fie o infractiune consumata.
'. Mobilul si scoul savarsirii infractiunii
7tabilirea formei de vinovatie se constituie intro problema de ma*ima importanta a
investigarii criminalistice, atat prin implicatiile pe care le are, cat si prin aspectele dificile pe care
le ridica, fie in plan doctrinar, fie in cel al practicii judiciare in materie. Aceasta, cu atat mai mult
cu cat, spre deosebire de alte genuri de infractiuni, in cazul omorului
2'
indiferent de
modalitatile normative de savarsire , se intalnesc toate formele de vinovatie posibile.
=morul poate avea ca mobil teama, dorinta de razbunare, ura, gelozia, pasiuni puternice,
dorinta de imbogatire etc. <umai cunoscand ceea ce la determinat pe faptuitor sa conceapa si sa
puna in aplicare rezolutiunea infractionala se poate intelege toata comple*itatea faptei, gradul ei
de pericol social, precum si modul cum trebuie individualizata pedeapsa.
2&
Cunoasterea mobilului si scopului prezinta importanta in primul rand pentru coracta incadrare
juridica a faptei. Atunci cand omorul a fost savarsit din interes material,
24
trebuie sa se stabileasca
in ce a constat acesta , urmarirea unui folos, avantaj, beneficiu material concretizat. /ste
suficient sa se constate ca faptuitorul a urmarit un astfel de interes, indiferent daca, dupa
consumarea infractiunii, a realizat sau nu interesul material scontat.
In situatia in care omorul a fost savarsit pentru a se sustrage sau a sustrage pe altul de la
urmarire sau arestare, de la e*ecutarea unei pedepse
21
trebuie dovedit scopul urmarit de faptuitor,
neavand nicio relevanta juridica imprejurarea ca faptuitorul sau persoana pe care a inteles sa o
sustraga de la urmarire, arestare sau e*ecutare a reusit sa realizeze sau nu scopul propus. Atunci
cand omorul a fost savarsit pentru a inlesni sau ascunde savarsirea altei infractiuni,
2:
agravanta
e*ista indiferent daca faptuitorul a reusit sau nu sa ascunda fapta penala comisa anterior sau sa
inlesneasca comiterea alteia. In mod similar , cu diferentierile legate de finalitatea activitatii
ilicite , se pune problema in cazul omorului comis pentru a savarsi sau a ascunde savarsirea unei
tal+arii sau piraterii, iar atunci cand victima se afla in indeplinirea indatoririlor de serviciu sau
obstesti, stabilirea scopului poate duce la incadrarea faptei intro infractiune contra statul
2'
7i al infractiunilor contra vietii, in general.
2&
2rib. 7upr, sect. pen.,dec. nr.2&1&@1%11
24
Codul penal al Romaniei, art.1:% alin.1 lit.b.
21
Codul penal al Romaniei, art.1:% alin.1 lit.c
2:
Codul penal al Romaniei, art.1:% alin.1 lit.d.
:
(. Conditiile si imrejurarile care au generat& inlesnit sau favorizat savarsirea
infractiunii
Infractiunile de omor, prin pericolul social deosebit pe care il prezinta, impun din partea
organelor de urmarire penala actiuni concertate in directia prevenirii savarsirii acelor manifestari
antisociale. Cunoasterea cauzelor care genereaza astfel de fapte, a mediilor propice unde se
comit, a persoanelor aflate in stari conflictuale, precum si a celor predispusi la savarsirea
infractiunilor de omor sunt de natura sa conduca la masuri preventive eficiente, specifice
activitaii organelor de politie.
3e de alta parte, descoperirea operativa a celor ce au comis asemenea fapte grave, administrarea
tuturor probatoriilor si tragerea la raspundere penala a celor vinovati, la un moment cat mai
apropiat de cel al comiterii faptei, contribuie la restrangerea criminalitatii in materie si la
protejarea mai eficienta a vietii persoanei.
.upa stabilirea problemelor pe care trebuie sa le lamureasca investigarea, organul de urmarire
penala trebuie sa treaca de indata la desfasurarea activitatii specifice , de urmarire penala si
operative , pentru administrarea probelor. Importanta investigarii criminalistice a omorului este
subliniata si de regulile metodologice pe care trebuie sa le respecte intocmai orice organ de
urmarire penala angrenat in aceasta activitate
%
)#)L#O*R+%#,-
2ratat de )etodica Criminalistica, vol I, /ditura Carpati, Craiova 1%%', autori( Constantin
Aionitoaie, -asile 0erc+esan, Ion <. .umitrascu, Constantin 3letea, Ion/ugen 7andu6
Metodologia investigarii criminalistice a omorului, /ditura 3aralele '&, lector univ. .r. -asile
0erc+esan6
Criminalistica. Elemente de Tactica si Metodica,/ditura. /st >alia, 0ucuresti 2;;:, -iorel
Coroiu si 3anfil Georgica6
specte teoretice si practice privind infractiunile de omor si lovirile si vatamarile cau!atoare de
moarte, 7erviciul /ditorial 1%%1, lector univ. 0oroi Ale*andru6
Explicatii teoretice ale Codului de procedura penala romana, -. .ongoroz, vol. I, partea
generala, /ditura Academiei !omane, 0ucuresti,1%1&6
Codul de procedura penala al !omaniei6
Codul penal al !omaniei6
Investigarea stiintifica a infractiunilor, /. 7tancu, partea a IIa si partea a IIIa, ?niversitatea
0ucuresti , >acultatea de drept, 0ucuresti, 1%::.
1;