Unitatea de învăţare 12 .

Ultrajul

Cuprins
12.1. Introducere ......................................................................................................... 113
12.2. Competenţe ......................................................................................................... 113
12.3. Infracțiunea de ultraj .......................................................................................... 114
12.4. Exemple..........................................................................................................119
12.5. Rezumat...............................................................................................................119
12.6. Test de evaluare..................................................................................................121

12.1. Introducere
Unitatea de învăţare 6 urmăreşte familiarizarea studenţilor cu aspecte
teoretice şi practice ale infracţiunii de ultraj. Astfel, studenţii după definirea
cadrului legal al infracţiunii, vor fi introduşi în conţinutul constitutiv al acestei
infracţiuni cu analizarea fiecărui element constitutiv în parte.
De asemenea, pe parcursul analizării infracţiunii li se vor prezenta
studenţilor exemple.

12.2. Competenţele unităţii de învăţare

Parcurgerea unităţii de învăţare 3 va permite studentului:
Să definească cadrul legal al infracţiunii de ultraj;
Să explice elementele constitutive ale infracțiunii de ultraj;
Să dea exemple din practica judiciară;
Să delimiteze aceste infracţiuni faţă de alte infracţiuni prevăzute în Codul
Penal/legi speciale;

.
 Durata medie de parcurgere a primei unităţi de învăţare este de 3 ore.

12.3. Infracțiunea de ultraj

Fapta incriminată:
Art. 257 C.pen.Ultrajul
(1) Ameninţarea săvârşită nemijlocit sau prin mijloace de comunicare directă, lovirea sau alte
violenţe, vătămarea corporală, lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte ori omorul săvârşite
împotriva unui funcţionar public care îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de
stat, aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu exercitarea acestor atribuţii, se
sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru acea infracţiune, ale cărei limite speciale se
majorează cu o treime.
(2) Săvârşirea unei infracţiuni împotriva unui funcţionar public care îndeplineşte o funcţie ce
implică exerciţiul autorităţii de stat ori asupra bunurilor acestuia, în scop de intimidare sau de
răzbunare, în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, se sancţionează cu pedeapsa
prevăzută de lege pentru acea infracţiune, ale cărei limite speciale se majorează cu o treime.
(3) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează faptele comise în condiţiile alin. (2), dacă privesc un
membru de familie al funcţionarului public.
(4) Faptele prevăzute în alin. (1)-(3), comise asupra unui poliţist sau jandarm, aflat în exercitarea
atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu exercitarea acestor atribuţii, se sancţionează cu
pedeapsa prevăzută de lege pentru acea infracţiune, ale cărei limite se majorează cu jumătate

Obiectul infracţiunii:
Obiectul juridic special este complex, fiind format, pe de o parte, din relațiile sociale referitoare
la respectul datorat autorităților de stat, care presupune respect şi față de funcționarul care
îndeplinește o funcție care implică exerciţiul acestei autorități, iar pe de altă parte, din relațiile
sociale privitoare la viaţa, libertatea psihică ori integritatea corporală sau sănătatea funcţionarului
public.
Obiectul material. Corpul persoanei, cu excepţia situaţiei în care ultrajul se comite prin
ameninţare. În ipoteza variantelor asimilate obiect material poate fi şi bunul funcţionarului sau al
membrului de familie al acestuia.

Subiecţii infracţiunii:
Subiectul activ nemijlocit nu este calificat, legea nu cere vreo calitate specială. Participația
penală este posibilă în oricare din formele sale.
Subiectul pasiv principal este unitatea sau instituţia care înfăptuieşte autoritatea de stat.
Subiectul pasiv secundar este un funcţionar care îndeplinește o funcție ce implică exerciţiul
autorităţii de stat. Subiect pasiv secundar poate fi şi un membru de familie al funcţionarului
public care îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat.
Art. 175 C.pen. Funcţionar public
(1)Funcţionar public, în sensul legii penale, este persoana care, cu titlu permanent sau temporar,
cu sau fără o remuneraţie:
a) exercită atribuţii şi responsabilităţi, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor
puterii legislative, executive sau judecătoreşti;
b) exercită o funcţie de demnitate publică sau o funcţie publică de orice natură;
c) exercită, singură sau împreună cu alte persoane, în cadrul unei regii autonome, al altui
operator economic sau al unei persoane juridice cu capital integral sau majoritar de stat, atribuţii
legate de realizarea obiectului de activitate al acesteia.
(2) De asemenea, este considerată funcţionar public, în sensul legii penale, persoana care exercită
un serviciu de interes public pentru care a fost învestită de autorităţile publice sau care este
supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu
public.

Latura obiectivă:
Elementul material se realizează prin:
a) ameninţarea unui funcţionar public care îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de
stat, aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu (chiar şi pentru fapte care nu au legătură cu actele de
serviciu) sau în legătură cu exercitarea acestor atribuţii:
- ameninţarea să fie săvârşită nemijlocit sau prin mijloace de comunicare directă. Fapta este
săvârşită în mod nemijlocit atunci când ameninţarea este comisă în prezenţa funcţionarului. Prin
mijloace de comunicare directă se înţeleg acele mijloace prin care se realizează ameninţarea
chiar în lipsa funcţionarului dar care îi duc sau pot duce fapta la cunoştinţa sa. ( telefon, fax,
radio, tv etc).
- ameninţarea să fie adresată funcţionarului care îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul
autorităţii de stat, aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu (chiar şi pentru fapte care nu au legătură
cu actele de serviciu) sau în legătură cu exercitarea acestor atribuţii.
- absoarbe infracţiune de ameninţare prevăzută de art.206 C.pen.

b) lovirea sau orice acte de violenţă săvârşite împotriva unui funcţionar public care îndeplineşte o
funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu (chiar şi
pentru fapte care nu au legătură cu actele de serviciu) sau în legătură cu exercitarea acestor atribuţii.
 absoarbe infracţiunea de loviri sau alte violenţe prev.de art.193 C.pen.
 Este necesar ca infracţiunea să fie comisă împotriva victimei aflată în exerciţiul atribuţiilor de
serviciu şi ca aceasta să acţioneze în cadrul îndatoririlor ce decurg din funcţia pe care o
exercită.

c) vătămarea corporală săvârşită împotriva unui funcţionar public care îndeplineşte o funcţie ce
implică exerciţiul autorităţii de stat, aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu (chiar şi pentru fapte
care nu au legătură cu actele de serviciu) sau în legătură cu exercitarea acestor atribuţii.
 absoarbe infracţiunea de vătămare corporală prev.de art.194 C.pen.
 Este necesar ca infracţiunea să fie comisă împotriva victimei aflată în exerciţiul atribuţiilor de
serviciu şi ca aceasta să acţioneze în cadrul îndatoririlor ce decurg din funcţia pe care o
exercită.
 Această modalitate se va reţine şi în situaţia în care vătămarea corporală este comisă după
terminarea orelor de program, dar în legătură cu îndeplinirea îndatoririlor de serviciu ale
victimei.

d) lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte săvârşite împotriva unui funcţionar public care
îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, aflat în exercitarea atribuţiilor de
serviciu (chiar şi pentru fapte care nu au legătură cu actele de serviciu) sau în legătură cu exercitarea
acestor atribuţii.
 absoarbe infracţiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte-art.195 C.pen.
 Este necesar ca infracţiunea să fie comisă împotriva victimei aflată în exerciţiul atribuţiilor de
serviciu şi ca aceasta să acţioneze în cadrul îndatoririlor ce decurg din funcţia pe care o
exercită.
 Această modalitate se va reţine şi în situaţia în care lovirile sau vătămările cauzatoare de
moarte sunt comise după terminarea orelor de program, dar în legătură cu îndeplinirea
îndatoririlor de serviciu ale victimei.

e) omorul săvârşit împotriva unui funcţionar public care îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul
autorităţii de stat, aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu (chiar şi pentru fapte care nu au legătură
cu actele de serviciu) sau în legătură cu exercitarea acestor atribuţii.
 absoarbe infracţiunea de omor-art.188 C.pen. sau omor calificat-art.189 C.pen.
 Este necesar ca infracţiunea să fie comisă împotriva victimei aflată în exerciţiul atribuţiilor de
serviciu şi ca aceasta să acţioneze în cadrul îndatoririlor ce decurg din funcţia pe care o
exercită.
 Această modalitate se va reţine şi în situaţia în care omorul/omorul calificat este comis după
terminarea orelor de program, dar în legătură cu îndeplinirea îndatoririlor de serviciu ale
victimei.

Urmarea imediată. constă într-o stare de pericol pentru autoritatea statului.

Legătura de cauzalitate: rezultă din materialitatea faptei.

Latura subiectivă:
Forma de vinovăție este intenția, care poate fi directă sau indirectă ori
praeterintenţie în ipoteza în care infracţiunea absorbită este comisă cu această formă de
vinovăţie, spre ex în cazul infracţiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte.

Tentativa şi consumarea:
 Fapta se consumă în momentul în care acţiunea fiind săvârşită, produce urmarea
socialmente periculoasă..
Tentativa este incriminată în măsura în care este incriminată la infracţiunile absorbite .

Variantele agravate:
- ultrajul săvârşit în oricare din formele anterioare împotriva unui poliţist sau jandarm, aflat în
exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu exercitarea acestor atribuţii- art.257 alin.4
C.pen.

Formele asimilate:
 săvârşirea unei infracţiuni împotriva unui funcţionar public care
îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat ori asupra bunurilor
acestuia cu scop de intimidare sau de răzbunare, în legătură cu exercitarea
atribuţiilor de serviciu;
 săvârşirea unei infracţiuni împotriva unui membru de familie al unui
funcţionar public care îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de
stat ori asupra bunurilor membrului de familie, în scop de intimidare sau de
răzbunare, în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu de către funcţionarul
public.

Pedeapsa:
 pentru forma tip şi cele asimilate- limitele de pedeapsă sunt date de cele ale
infracţiunilor absorbite al căror minim şi maxim special se majorează cu o treime;
 la varianta agravată limitele de pedeapsă sunt date de cele ale infracţiunilor absorbite
al căror minim şi maxim special se majorează cu jumătate.

Prezentați variantele alternative ale elementului material al infracțiunii de

ultraj.
Nu este subiect pasiv al infracțiunii de ultraj:
a) paznicul de la o regie autonomă
b) primarul
c) profesorul din învățământul preuniversitar de stat

Să ne reamintim...
Art. 257 Cod penal - Ultrajul
(1) Amenințarea săvârșită nemijlocit sau prin mijloace de comunicare directă,
lovirea sau alte violențe, vătămarea corporală, lovirile sau vătămările cauzatoare de
moarte ori omorul săvârșite împotriva unui funcționar public care îndeplinește o
funcție ce implică exercițiul autorității de stat, aflat în exercitarea atribuțiilor de
serviciu sau în legătură cu exercitarea acestor atribuții, se sancționează cu pedeapsa
prevăzută de lege pentru acea infracțiune, ale cărei limite speciale se majorează cu o
treime.
(2) Săvârșirea unei infracțiuni împotriva unui funcționar public care îndeplinește
o funcție ce implică exercițiul autorității de stat ori asupra bunurilor acestuia, în scop
de intimidare sau de răzbunare, în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu, se
sancționează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru acea infracțiune, ale cărei limite
speciale se majorează cu o treime.
(3) Cu aceeași pedeapsă se sancționează faptele comise în condițiile alin. (2),
dacă privesc un membru de familie al funcționarului public.
(4) Faptele prevăzute în alin. (1) - (3), comise asupra unui polițist sau jandarm,
aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în legătură cu exercitarea acestor
atribuții, se sancționează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru acea infracțiune, ale
cărei limite se majorează cu jumătate.

12.4. Exemple
Lovirea unui polițist aflat în misiunea de a sprijini activitatea executorului
judecătoresc, de punere în executare, pe cale silită, a unei hotărâri judecătorești, constituie
infracțiunea de ultraj.
12.5. Rezumat
Obiectul juridic special este complex, fiind format, pe de o parte, din relațiile
sociale referitoare la respectul datorat autorităților de stat, care presupune respect şi
față de funcționarul care îndeplinește o funcție care implică exerciţiul acestei
autorități, iar pe de altă parte, din relațiile sociale privitoare la viaţa, libertatea
psihică ori integritatea corporală sau sănătatea funcţionarului public.
Obiectul material: Corpul persoanei, cu excepţia situaţiei în care ultrajul se
comite prin ameninţare. În ipoteza variantelor asimilate obiect material poate fi şi
bunul funcţionarului sau al membrului de familie al acestuia.
Subiectul activ nemijlocit nu este calificat, legea nu cere vreo calitate
specială. Participația penală este posibilă în oricare din formele sale.
Subiectul pasiv principal este unitatea sau instituţia care înfăptuieşte
autoritatea de stat. Subiectul pasiv secundar este un funcţionar care îndeplinește o
funcție ce implică exerciţiul autorităţii de stat. Subiect pasiv secundar poate fi şi un
membru de familie al funcţionarului public care îndeplineşte o funcţie ce implică
exerciţiul autorităţii de stat.
Latura obiectivă:
Elementul material se realizează prin:
a) ameninţarea unui funcţionar public care îndeplineşte o funcţie ce implică
exerciţiul autorităţii de stat, aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu (chiar şi pentru
fapte care nu au legătură cu actele de serviciu) sau în legătură cu exercitarea acestor
atribuţii.
b) lovirea sau orice acte de violenţă săvârşite împotriva unui funcţionar public care
îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, aflat în exercitarea
atribuţiilor de serviciu (chiar şi pentru fapte care nu au legătură cu actele de serviciu) sau
în legătură cu exercitarea acestor atribuţii.
c) vătămarea corporală săvârşită împotriva unui funcţionar public care îndeplineşte
o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, aflat în exercitarea atribuţiilor de
serviciu (chiar şi pentru fapte care nu au legătură cu actele de serviciu) sau în legătură cu
exercitarea acestor atribuţii.
d) lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte săvârşite împotriva unui funcţionar
public care îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, aflat în
exercitarea atribuţiilor de serviciu (chiar şi pentru fapte care nu au legătură cu actele de
serviciu) sau în legătură cu exercitarea acestor atribuţii.
e) omorul săvârşit împotriva unui funcţionar public care îndeplineşte o funcţie ce
implică exerciţiul autorităţii de stat, aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu (chiar şi
pentru fapte care nu au legătură cu actele de serviciu) sau în legătură cu exercitarea
acestor atribuţii.
Urmarea imediată. constă într-o stare de pericol pentru autoritatea statului.
Legătura de cauzalitate: rezultă din materialitatea faptei.
Forma de vinovăție este intenția, care poate fi directă sau indirectă ori
praeterintenţie în ipoteza în care infracţiunea absorbită este comisă cu această formă
de vinovăţie, spre ex în cazul infracţiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de
moarte.
Fapta se consumă în momentul în care acţiunea fiind săvârşită, produce
urmarea socialmente periculoasă..
Tentativa este incriminată în măsura în care este incriminată la infracţiunile
absorbite
Variantele agravate: ultrajul săvârşit în oricare din formele anterioare
împotriva unui poliţist sau jandarm, aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în
legătură cu exercitarea acestor atribuţii- art.257 alin.4 C.pen.

12.6. Test de evaluare a cunoştinţelor

1. Este posibilă participaţia penală în cazul infracţiunii de ultraj?
 Definiţi latura subiectivă.
 Care sunt acţiunile sau inacţiunile prin care se poate realiza elementul material al
infracţiunii?
 Temă de control 1

Cerinţă:

Prezentați comparativ infracțiunile de omor calificat, loviri sau vătămări

cauzatoare de moarte, ucidere din culpă.

.
Tema de control, precum şi evaluarea acesteia se vor transmite studentului atât în cadrul
seminariilor faţă în faţă, cât şi prin postarea acesteia pe platforma e-learning.

Temă de control 2

Cerinţă:

Prezentați latura obiectivă a infracțiunilor de viol și de act sexual cu un

minor.

Tema de control, precum şi evaluarea acesteia se vor transmite studentului atât în cadrul
seminariilor faţă în faţă, cât şi prin postarea acesteia pe platforma e-learning.