Curs I si Cursul II 5) Notiuni introductive MEDICINA LEGALA este o disciplina medicala care isi pune cunostintele sale in slujba

a justitiei ori de cate ori cand pentru lamurirea unor cauze judiciare sunt necesare anumite informatii de ordin medical si/sau biologic. Reglementare OGR1/2000 = Legea 456/2001 (legislatia de baza) Activitatea medico-legala se poate impartii in 2 mari categorii: 6) ML prosecturala expertiza pe cadaver, parti de cadavre, organe = 25% din tot. ML 7) ML clinica expertiza pe persoane in viata 75% Centru de studiu INML Mina Minovici IML (institutii ML) SML (servicii ML) CML (cabinete ML) 8) Tanatologie medico-legala TANATOLOGIA MEDICO-LEGALA este capitolul din medicina legala care studiaza problemele legate de moartea fiintei umane. (Tanatos zeul mortii; Hipnos zeul somnului) Din punct de vedere fiziologic viata poate fi definita la nivel celular prin 3 procese fundamentale: 9) metabolism 10) excitabilitate 11) autoreproducerea Din punct de vedere al organismului uman in ansamblu viata poate fi definita ca functie a elementelor Trepiedului Vital: 12) activitatea respiratorie 13) activitatea cardio-circulatorie 14) activitatea sistemului nervos central Moartea nu este un moment, ci un proces care are loc treptat, prin incetarea ireversibila a functiilor vitale, incetare care are loc succesiv, la toate nivelurile, incepand cu organismul ca intreg (activitatea respiratorie, circulatorie, nervoasa) apoi in toate tesuturile si organelle sub forma unui proces brut prin incetarea treptata a metabolismului celular. Din punct de vedere psihic diagnosticul de moarte cerebrala corespunde practice mortii organismului. Sindroamele tanatogeneratoare Sindroamele tanatogeneratoare - reprezinta o asociatie de semne si simptome clinice cu substrat lezionar specific de etiologie (cauza) diversa, corespunzand inuficientei unui organ. Prin evolutie spre ireversibil, aceste sindroame pot duce la moarte. Stadiile finale ale acestor sindroame corespund practic starilor terminale.

Expertiza medicala are rolul de a preciza atat sindroamele tanatogeneratoare cat si cauzele care au dus la instalarea lor. Cele mai multe sindroame tanatogeneratoare sunt comune atat mortilor violente cat si celor neviolente. Ele sunt de mai multe feluri: 15) sindroame ale insuficientei sistemului nervos central: coma, soc, zbrobirea craniului 16) sindroame ale insuficientei cardio-vasculare: infarct 17) sindroame ale insuficientei respiratorii: cancer 18) sindroame associate sau sindroame complexe Etapele mortii organismului. Starile terminale Starile terminale - reprezinta ultima etapa a sindroamelor tanatogeneratoare, manifestari clinice si de laborator, fiind deci comune pentru toate acestea. De regula, sunt ireversibile, iar terapia intensive nu reuseste decat in mica masura sa aduca organismul la viata. 19) Preagonia 20) Agonia vitae minima etapa irevesibila intre viata si moartea clipa in care fenomenele biologice se confunda cu cele tanatologice care castiga teren continuu. Manifestari clinice si paraclinice: a. Disparitia treptata a simturilor: primul vazul, ultimul auzul b. Anestezie completa cu pierderea senzatiei corporale c. Alterarea functiilor vegetative Forme clinice: - agonie cu delir agitatie, uneori acte de violenta apare in boli febrile - agonie apparent lucida - agonie alternativa Durata agoniei: - absenta agoniei zbrobirea craniului, unele morti subite - agonii scurte asficsiile acute, hemoragii mari - agonii lungi bolile cronice

21) Moartea clinica inseamna apnee, stop cardiac, activitate cerebrala suspendata, dar nu
ireversibila; secretul este capacitatea creierului de a rezista fara sa respire 5 minute; este perioada precoce a mortii cand initierea resurscitarii si terapia intensiva sunt optime putand fi urmate de: restaurarea functiilor TUTUROR organelor vitale, incluzand refacerea functiilor normale ale creierului Manifestari clinice si paraclinice: 22) disparitia functiilor vitale 23) diparitia activitatii reflexe 24) vederea panoramica a vietii (Raymond Mody Life after life) sensul vieti este sa studiezi sis a te porti frumos cu oamenii, cu natura; trebuie sa traiesti civilizat si sa mori civilizat 25) H hiperextensia capului 26) E eliberarea cailor respiratorii 27) L luxatia mandibulei 28) P pensarea nasului

29) M - masaj 30) E cardiac extern 31) ECG si EEG electrocardiograma si electroencefalograma) Durata: in conditiile aplicarii metodelor de terapie intensiva, in primele 3-5 minute de la instalarea morti clinice aceasta poate fi reversibila.

32) Moartea cerebrala (corticala) este o distructie ireversibila, definitiva (necroza) a

emisferelor cerebrale dar nu si a trunchiului cerebral ; se caracterizeaza prin stare vegetativa profunda (sindromul APALIC), coma cu respiratie spontana prezenta, dar cu EEG silentioasa sau difuza anormala

33) Moartea creierului este moartea intregului creier incluzand emisferele cerebrale,
CRB-lul si trunchiul cerebral Multi autori definesc azi moartea in termenii mortii creierului. Chiar daca inima continua sa bata si ventilatia artificiala este mentinuta. Se pot recolta organe pentru transplant.

34) Moartea biologica (moartea reala) este ultima; are loc oprirea metabolismului celular,
urmand inevitabil mortii clinice, cand nu se intervine cu o resurscitare eficace sau cand acestea sunt abandonate ori inutile Felul mortii Din punct de vedere al felului mortii aceasta se clasifica in: 35) moarte neviolenta cand moartea este datorata unor cauze intrinseci ale organismului (tulburari cardio-circulatorii) 36) moartea violenta care este consecinta actiunii factorilor traumatici din mediul extern asupra organismului Moartea violenta este TOTDEAUNA CONSECINTA INCALCARII (nerespectarii) LEGII si prin aceasta face obligatorie autopsia medico-legala !!!! Clasificarea juridica a mortilor violente - accidente - omucideri executia; eutanasierea - sinucideri Manifestari postvitale (perioada vietii intermediare) reprezinta viata reziduala a unor celule, dupa incetarea vietii din organismul ca intreg. Aceasta perioada in care aceste celule isi pastreaza capacitatea lor de reactie, dupa disparitia functiilor vitale, a capatat denumirea de PERIOADA VIETII INTERMEDIARE.

37) Tanatocronologie Frecvent, organele judiciare adreseaza experdului medico-legal intrebari legate de data mortii. Necesitatea de a raspunde la aceste probleme a conturat acest subcapitol al Tanatologiei, prin ale carei metode se apreciaza data mortii si intervalul de timp care a trecut de la producerea unei leziuni pana la instalarea mortii. Niciuna dintre metodele utilizate in aceste scopuri nu are valoare izolata.

Sursele de care dispune medicul legist si ale caror rezultate le coreleaza pentru rezolvarea acestor aspecte sunt urmatoarele: o datele achetei judiciare (cercetarea la fata locului) 38) cercetatarea la fata locului CFL 39) declaratiile anturajului 40) examinarea unor acte apartinand victimei (orice inscris poate avea valoare in instrumentarea cazului) o semnele mortii reale o proceselor cadaverice distructive (putrefactia pana la osificare) 41) gradul de putrefactie al cadavrului (incipienta, avansata, foarte avansata, osificare) 42) entomologia (studiul insectelor care populeaza pe rand cadavrul) (musca depisteaza caldura corpului sau cadavrului peste 35 grade nu isi depune ouale; de la oua la pupe trec aproximativ 2 saptamani) 43) modificari conservatoare naturale (nu se distruge cadavrul: mumifiere) o procese fiziologice care au debutat antemortem 44) examenul continutului gastric pentru stabilirea gradului de digestie arata cate ore a supravietuit dupa ultima masa 45) plenitudinea vezicii urinare 46) viteza cresterii parului (0.5 mm pe zi) indicator al timpului trait al ultimul barbierit (dupa moarte parul nu creste, dar se usuca pielea) la femei modificarile histologice (cu ciclu) si biochimice (se vede din sange faza estrogenica sau progesteronica) o aportul tanatochimiei inseamna studiul modificarilor chimice gasite la cadavru pe baza cercetarii compozitiei chimice a UMORILOR (sange, saliva, urina lichide din organismul nostru) Moartea suspecta si moartea subita MOARTEA SUBITA se defineste astfel deoarece se produce rapid, bursc, uneori instantaneu, in plina stare de sanatate aparenta sau la bolnavii cronici (cirotic, cardiac) la care simptomatologia este vaga, neaseptandu-se un sfarsit letal apropiat MOARTEA SUSPECTA este o notiune juridica si se refera la moartea produsa inexplicabil intr-o situatie necunoscuta, adesea fara martori, ea creand suspiciunea ca ar putea fi vorba despre moarte violenta. Deci este suspecta prin conditiile si circumstantele in care se produce. In cazul unei morti suspecte organele judiciare recurg la expertiza medico-legala, conform normelor de procedura penala.

Cursul III Clasificarea mortilor subite dupa tabloul morfopatologic 47) morti subite cu leziuni organice incompatibile cu viata: infarct miocadric grav, hemoragii cerebrale (intotdeauna din cauza neviolenta) 48) morti subite cu leziuni cronice: arteroscleroza (aceste cauze potentiale de deces pot fi acualizate in cauze tanatogeneratoare de factori favorizanti stress, variatii ale temperaturii si ale presiunii atmosferice, efort fizic, consum de alccol, etc) 49) morti subite cu tablou lezional nespecific pentru o boala autopsii albe 8% Moartea subita poate sa apara la orice varsta dar atinge cu predilectie varstele extreme: la copii mici cauzata mai frecvent boli respiratorii, pentru ca o data cu inaintarea in varsta sa predomine cauzele cardiovasculare. (83% in crestere) SEMIOLOGIE TANATOLOGICA Studiaza semnele mortii si modificarile cadaverice consecutive actiunii factorilor de mediu asupra cadavrului. Clasificarea semnelor mortii si a modificarilor cadaverice 50) semnele negative de viata 51) pozitia si aspectul general al cadavrului 52) oprirea respiratiei 53) oprirea circulatiei 54) abolirea reflectivitatii (absenta reflexelor) 55) suspendarea activitatii cerebrale 56) semnele mortii reale !!!! examen 57) racirea cadavrului 58) deshidratarea sau uscarea cadavrului 59) rigiditatea cadaverica 60) lividitatile cadaverice 61) autoliza 62) modificari cadaverice tardive 63) modificari distructive ( putrefactia si distrugerea cadavrului de catre animale, insecte necroface si larvele acestora) 64) modificari conservatoire naturale (mumifierea, adipoceara sau saponificare, lignificarea sau tabacirea, congelarea si pietrificarea) 65) modificari conservatoire artificiale (congelarea si imbalsamarea) SEMNELE MORTII REALE 66) racirea cadavrului 67) deshidratarea cadavrului pierd apa prin evaporare treptata 68) rigiditatea cadaverica se caracterizeaza prin intarirea muscilor si scaderea plasticitatii si elasticitatii; trece prin urmatoarele faze: 1 etapa de instalare (2 6 ore)

2 etapa de stare (urmatoarele 14 24ore) 3 etapa de rezolutie (incepe dupa 1-2 zile postmortem fiind compete dupa 3-7 zile) 69) spasmul cadaveric sau rigiditate prin decerebrare LIVIDITATI CADAVERICE Se datoreaza opririi circulatiei sangelui si consecutiv actiunii gravitatiei asupra acestuia. Sangele se acumuleaza in vasele din regiunile declive ale corpului conferindu-le o culoare violacee-rosietica, ce contrasteaza cu nuantele palida a regiunilor opuse in care vasele sunt golite de sange. Exista 3 etape evolutive: 70) hipostaza ( 2 - 16 ore: sangele se aduna in vasele din pozitiile declive ale corpului) 71) difuziune (15 24 ore: extravazarea partiala a sangelui in tesuturi) 72) imbibitie (peste 24 ore: extravazarea completa a sangelui din vase acestea fiind goale) !!!! Valoarea medico-legala a lividitatilor cadaverice: 73) cel mai sigur si mai precoce semn de moarte reala 74) in context cu cealalte semne ale mortii reale constituie un indicator al timpului scurs de la moarte 75) indicator al pozitiei cadavrului 76) valoare orientativa pentru stabilirea cauzei mortii AUTOLIZA CADAVERICA Este o modificare cadaverica distructiva, precoce si abacteriana care are loc sub actiunea enzimelor proprii ale organismului ducand la ramolirea si lichefierea celulelor si tesuturilor. Precede putrefactia, creand mediul propice culturilor microbiene. Cauzalitatea In stabilirea corelatiilor dintre traumatism si prejudiciu fizic sau moarte se vorbeste in mod curent despre: 77) o legatura directa, imediata si/ sau neconditionata 78) o legatura directa, mediate sau conditionata Ambele situatii sunt raportate la o cauzalitate primara. De asemenea, se distinge si o legatura indirecta in determinarea prejudiciului fizic sau a mortii situatie raportata la o cauzalitate secundara. Legatura directa leziuni traumatice deces (prejudiciu) Legatura indirecta leziuni traumatice complicatii deces 79) Legatura de cauzalitate directa, imediata si/ sau neconditionata Criteriile pe care trebuie sa le indeplineasca un traumatism pentru a constitui o legatura directa, imediata si neconditionata cu prejudiciul adus victimei sunt sistematizate astfel: 80) realitatea traumatismului precizarea sa in timp; - posibilitatea de a determina prejudiciul (leziunile, boala sau moartea) 81) acest prejudiciu trebuie sa reprezinte o eventualitate posibila a actiunii traumatice respective

82) traumatismul trebuie sa intereseze direct organismul, regiunea anatomica afectata sau daca efectul apare la distanta de locul exercitarii actiunii traumatice, acest fapt trebuie sa se poate explica FIZIOPATOLOGIC 83) intotdeauna prejudiciul respectiv trebuie sa se produca ulterior actiunii traumatizante si s anu fie vorba de un prejudiciu preexistent 84) sa existe pe langa o concordonta in sediu si o continuitate in timp a evolutiei, in sensul unei inlantuiri simptomatologice si fiziopatologice 85) Legatura de cauzalitate directa, mediata sau conditionata Pentru aceasta trebuie demonstrata existenta unor factori ocnditionali (favorizanti, preexistenti) in sensul factorilor morbizi/ endogeni (teren patologic) care participa la determinarea efectelor in dublu sens: 86) fie ca traumatismul agraveaza starea morbida preexistenta 87) fie ca aceasta stare agraveaza efectele traumatismelor (LCM = leziuni cauzatoare de moarte) 88) Legatura de cauzalitate indirecta (secundara) Reprezinta toate complicatiile aparute in evolutia traumatismului suferit. Aceste complicatii trebuie sa fie legate de traumatism si sa nu reprezinte afectiuni care puteau sa apara independent sau fara legatura cu actiunea traumatica.

Cursul II james Cameron film sanctum Sandra bullock - premonitie After life

Cursul IV Traumatologia medico-legala TRAUMA = modifcare morfologica si/ sau functionala produsa in urma actiunii unei forme de energie exterioara organismului. TRAUMATISM = actiunea unei forme exterioare de energie asupra corpului, capabila sa genereze modificari morfo-functionale. Clasificarea agentilor traumatici in functie de energie ultilizata: (E = mc2) 89) agenti traumatici mecanici produc leziuni prin energia lor cinetica si potentiala 90) agenti traumatici fizici produc leziuni prin actiunea diverselor forme de energie fizica (temperaturi crescute/scazute, diverse forme de electricitate, variatii de presiune atmosferica) 91) agenti traumatici chimici diverse substante care produc leziuni sau moartea in cadrul intoxicatiilor acute sau cronice TOXICOLOGIA MEDICO-LEGALA 92) agenti biologici intoxicatii cu ciuperci, tulburari produse de diverse veninuri 93) trauma psihica Traumatologia mecanica O actiune traumatica are, in general, un efect direct, local, prin contactul nemijlocit dintre obiectul vulnerant si corpul omenesc. In cazul traumatismelor de intensitate mare organismul prezinta adeseori reactii generale ce s ecaracterizeaza prin starea de soc traumatic/ boala traumatica. Complicatiile imediate sau tardive, locale sau generale pot fi, de asemenea, sursa unor modificari organice, de multe ori ireversibile. Aspectul unei leziuni traumatice mecanice depinde de mai multi factori: 94) carcateristicile agentului vulnerant 95) intensitatea lovirii 96) directia de lovire sau inclinarea obiectului vulnerant in raport cu suprafata corporala 97) caracteristicile regiunii corporale interesate Clasificarea agentilor traumatici mecanici: 1. Corpuri contendente (dure)

98) cu suprafata mica mai mic sau egal cu 16 cm2 99) cu suprafata mare mai mare de 16 cm2
2. Obiecte cu varfuri si/ sau lame ascutite 100)intepatoare (ac, furca, cui) 101)intepatoare-taietoare (cutit, briceag) 102)taietoare (sticla, brici, lama de barbierit) 103)taietoare-despicatoare (topor, sapa) 104)proiectile

regulata/ neregulata plana/ neregulata

Clasificarea principalelor modalitati traumatice mecanice !!!! ( cu de intre) 105)lovire directa, activa CU un corp contondent sau un alt agent mecanic 106)lovirea pasiva DE diferite planuri sau obiecte 107)comprimarea corpului sau unui segment corporal INTRE doua planuri dure 108)mecanisme lezionale complexe

Cursul V LEZIUNI TRAUMATICE PRIMARE Sunt consecinta directa a unei agresiuni externe si se clasifica astfel: 109)leziuni fara solutie de continuitate a tegumentelor (cu pastrarea integritatii epidermului) straturile pielii: epidermul 5 straturi, dermul si hipodermul exista dopua entitati: echimoza (piele intacta si cu vanatai) si hematomul 110)leziuni cu solutie de continuitate tegumentara excoriatia si plaga ECHIMOZA Evolutia ne intereseaza culoarea: rosie violacee maronie verzuie galbuie vindecare in 8-20zile Forma de unghie, anvelopa, etc Localizarea HEMATOM se rupe un vas sanguin mai mare, o arteriola = sangerarea este mai mare (se produce o colectie de sange sub piele) EXCORIATIA se poate stabilii directia din care a venit agentul traumatic, raman resturi epidermale in partea opusa PLAGI pot fi superficiale sau profunde; cel profunde pot fi penetrante sau nepenetrante in cavitati Clasificarea plagilor dupa intrumentul producator !!!! 111)plaga contuza 112)plaga intepata (cu obiecte cu varf) 113)plaga taiata (obiecte care au doar tais, nu si varf) 114)plata taiata-intepata (injunghiata) 115)plaga despicata (cu satarul,cu obiecte grele) plaga impuscata 116)Plaga contuza Se caracterizeaza prin: 117)profunzime in general mica 118)margini si fund anfractuos (franjuri) 119)sangerare de obicei mica

120)tendinta spre suprainfectare Exista varietati de plagi contuze: 121)plaga plesnita se produce cand corpul contondent/ dur loveste pielea aflata imediat deasupra unui plan dur-osos : craniu, ghenunchi, coate producantu-se o strivire avand forma liniara sau stelara 122)plaga muscata podusa de om sau animal; la om elementul de identificare este marca muscata; se caracterizeaza prin pierderea de substanta, uneori mare, si tendinta spre suprainfectare 123)plaga sfasiata si scalparile produse prin smulgere 124)Plaga taiata Se produce cu ajutorul unor instrumente taietoare lame sau briciul; se caracterizeaza prin margini regulate, liniare, fara lipsa de substanta. Directia plagii se poate deduce dupa anumite cracteristici ale acesteia: locul de plecare arata un unghi mai adanc si mai regulat, pe cand portiunea terminala sfarseste printr-un unghi foarte discret, o leziune superficiala, sub forma unei excoriatii liniare numita codita ranii. Daca lama taie piezis se pot obine rani in lambouri cu denudarea pielii. Se pot produce mutilari, desfigurari, amputari ale unor segmente de corp sau organe (pavilionul urechii, varful nasului, mamelonul, etc) Leziunile de aparare si leziunile de ezitare (valabile si la plagile injunghiate, si la taiate) !!! Exista anumite elemente dupa care poti aprecia deca a fost sinucidere sau omucidere clificarea juridica nu iese mereu din autopsie = cercetare buna la fata locului (urma de alunecare a piciorului, o scrisoare) 125)de aparare plagi taiate ale manilor in apararea unei injunghieri, sau fractura a mainii denota agresiune 126)Dinamica leziunilor, locuri 127)de exitare la sinucidere nu reusesti din prima = mai multe taieturi 128)Plaga injunghiata Este rezultatul actiunii instrumentelor de tipul cutitului, pumnalului, si recunosc dublu mecanism de producere : intepare si taiere. Aspectul leziunii este in functie de caracteristicile lamei, precum si de modul cum este tinut si manevrat tinutul. Daca arma are 2 taisuri leziunea este fuziforma, deosebindu-se de plaga taiata doar prin profunzime. Unghiurile plagii vor fi ascutite : una putand prezenta o mica excoriatie liniara (codita plagii). Daca arma a avut 1 singur tais plaga va avea un unghi ascutit (+ sau codita plagii), iar la polul opus unghiul va fi mai rotunjit. Ceea ce caracterizeaza aceste rani este caracterul lor de gravitate putand produce lezarea organelor interne cu hemoragie interna consecutiva. 129)Plaga despicata Este produsa cu instrumente grele, despicatoare precum: topor, satar, securea, sapa, etc. In functie de ascutimea lamei, marginile plagilor despicate pot fi asemanatoare cu cele ale unei plagi taiate sau cu cele ale unei plagi plesnite. Lungimea plagii corespunde cel mai frecvent cu lungimea lamei.

Fiind vorba de instrumente grele, leziunile sunt grave, determinand fracturi liniare ce reproduc lungimea lamei. Alteori, multieschiloase (fractura mai mare cu mai multe bucati de os)

Cursul VI DEPESAJUL CRIMINAL Depesajul criminal este realizat prin ciopartirea corpului omenesc in mai multe bucati realizat mai ales prin lovituri de topor la nivelul articulatiilor pt a usura ascunderea/ distrugerea prin alte mijloace a cadavrului. REACTIA VITALA Reprezinta totalitatea modificarilor locale si generale ce apar la nivelul organismului viu ca raspuns la actiunea unei traume de orice natura. Necesitatea diferentierii leziunilor produse in timpul vietii de cele produse dupa moarte reiese din activitatea practica a expertizei medico-legale care a demonstrat marea frecventa cu care se intalneste la autopsie leziunile produse dupa moarte. O interpretare gresita a acestora poate avea drept consecinte grave erori judiciare. Leziunile post mortale pot fi produse : 130)accidental 131)intentionat Exemple de leziuni post mortale accidentale: 132)cadavrul unui inecat poate fi transportat de apa si lovit de alte obiecte din apa 133)cadavrele pot fi degradate de animale si/sau insecte 134)cadavrul unui accidentat auto poate fi calcat ulterior de un alt autovehicul 135)copii nascuti morti pot prezenta leziuni traumatice in timpul expulziei. Exemple de leziuni post mortale produse intentionat: 136)pt ascunderea unui omor, cadavrul poate fi asezat pe calea ferata 137)un cadavru poate fi aruncat de la inaltime 138)se poate simula o sinucidere prin spanzurarea cadavrului. Reactiile vitale pot fi: 139)locale : inflitratia hemoragica si hemoragia, coagularea, reactia tesuturilor, inflamatia,

procese distrofice si necrotice, modificarile hemoglobinei, modificarile enzimatice 140)generale : asipiratul pulmonar, embolia, modificarile circulatorii, modificarile SNC, modificari endocrine, umorale, metabolice De exemplu daca este vorba despre o sugrumare atunci avem reactii locale si generale. 141)Reactii vitale locale: 142)Infiltratia hemoragica/ hemoragia Infiltratia hemoragica = vanataia de sub piele, se sparg vasele capilare si inima pompeaza sangele intr-un anumit loc/celula. O plaga produsa in timpul vietii are marginile mai mult sau mai putin infiltrate cu sange. Absenta completa a infiltratiei si a sangerarii, caracterizeaza in general o rana produsa dupa moarte. Sangele extravazat poate curge in afara, sau se poate acumula in cavitati si se revarsa in raport cu regiunea lezata. Hemoragia = cadavrele nu sangereaza activ ci pasiv in sensul gravitatiei; nu tasneste sangele ca la omul viu, abundent. 143)Coagularea Aceasta capacitate a sangelui este prezenta doar la omul viu si este pierduta treptat de acesta dupa moarte, fiind inlocuita cu tipul de coagulare care are ca rezultat cheagurile cruorice (lucioase, umede, netede, neaderente). Dupa moarte sangele cadavrului se coaguleaza dupa care se decoaguleaza printr-un proces de proteoliza fermentativa, fibrina se topeste si rezulat cheaguri cruorice si lardaceice (cheagurile produse in timpul vietii si cele produse dupa moarte). Cele cruorice au culoare rosie, iar cele lardaceice au culoare albicioasa. Diferente intre cheaguri Cheagurile produse in timpul vietii sunt: 144)mate 145)uscate 146)rugoase 147)aderent de vasul sanguin, datorita continutului crescut de fibrina. Exista 12 factori de coagulare, primul este fibrima; si 12 de decoagulare. Cheagurile produse post mortem sunt: - lucioase - umede - netede - neaderente de vas, datorita continutului scazut de fibrina. 148)Retractia tesuturilor Rana vitala se caracterizeaza printre altele prin departarea marginilor, dand impresia de lipsa de substanta. Pielea si muschii au cea mai mare capacitate de a se retracta. Aceasta proprietate apare mai evidenta atunci cand fibrele elastice sau musculare sunt sectionate transversal, determinand o razbuzare si retractie mai mare. (Exemplu: la o plaga injunghiata apare razbuzarea ei si se vad grasimile.) In opozitie cu acest aspect, plagile postmortale au marginile moi, neumflate, stranse, nerevarsate.

Muschiul sectionat postmortem nu se retracta. 149)Inflamatia Este o manifestare care permite a afirma in mod sigur ca leziunea a fost produsa in timpul vietii. Ea decurge in etape, astfel ca evidentierea ei depinde de timpul scurs de la trauma, pana la moarte, manifestarile inflamatorii fiind cu atat mai pronuntate cu cat supravietuirea este mai lunga. Sunt anumite caracteristici: - rugor rosu - dolor durere - calor caldura - functioneza. 150)Procese distrofice Prima faza a oricarei leziuni traumatice este esentialmente pasiva si se caracterizeaza prin distrugerea sau necroza celulelor si tesuturilor, ca urmare a actiunii directe a agentului traumatic. Demarcarea reactiei tesuturilor sanatoase de cea a tesuturilor necrozate nu apare imediat dupa leziune, ci dupa un interval de timp variabil de la tesut la tesut si dupa natura traumatismului. Cursul VII Traumatologia medico-legala in practica judiciara Aprecierea gravitatii leziunilor traumatice corporale in conformitate cu prevederile Codului penal si Codului civil In cazul leziunilor traumatice produse in cadrul agresiunilor sau din culpa este obligatorie aprecierea duratei ingrijirilor medicale, aceasta constituind elementul fundamental necesar incadrarii penale a faptei. Prin durata ingrijirilor medicale in sensul prevederilor legale se intelege intervalul de timp necesar traumatizatului de a urma un tratament medical si este independent de acordarea de concediu medical si de constituirea de sechele care nu mai beneficiaza de interventii terapeutice. In situatia in care, insa, deficitul morfologic sau functional rezultat din leziunea initiala impun o reinterventie de specialitate, intervalul de tratament necesar acestei reinterventii se adauga duratei ingrijirilor medicale acordate initial. Intervalul dintre tratamentul initial si eventuala interventie terapeutica tardiva nu se ia in consideratie. De asemenea, interventia medicala cu caracter preventiv (vaccinul antirabic, antitetanos) se vor include in durata ingrijirilor medicale in situatia in care acestea sunt impuse de felul, intensitatea si conditiile traumatismului. Art 180 mai mic sau egal cu 20 zile ingrijiri medicale Art 181 20-60 zile ingrijiri medicale Art 182 mai mare de 60 zile ingrijiri medicale Principalele acte medicale : - raport de experitza medico-legala - raportul de constatare medico-legala = in functie de gravitatea leziunilor

In cazul unor leziuni multiple (politraumatizati) durata ingrijirilor medicale se va referi la leziunea cu gravitatea cea mai mare si care necesita tratamentul de cea mai lunga durata. [ex. fractura de sold, fracturi costale si pericraniere = persoana in ansamblu si se alege leziunea cea mai grava] Cand survin complicatii legate cauzal de leziunea traumatica initiala durata ingrijirilor medicale va cuprinde si perioada necesara tratarii acestora, specificandu-se cauza aparitiei lor. Unele afectiuni preexistente (diabet zaharat, ciroza hepatica, etc) pot constituii cauze de prelungire a duratei ingrijirilor medicale sau chiar a constituirii de infirmitati, fiind necesara consemnarea acestora cu precizarea duratei obisnuite a tratamentului necesar in cazul unei evolutii normale. Intreruperea inlantuirii cauzale dintre leziunile initiale si complicatiile survenite in evolutia acestora are loc in urmatoarele situatii: - necooperarea bolnavului netratarea la timp a leziunilor, a nerespectarii indicatiilor terapeutice sau chiar a intretinerii voluntare a leziunilor - afectiuni preexistente - deficiente terapeutice Consecintele incadrarii in art 882 Cod Penal (examen!!!!) INFIRMITATE = un prejudiciu cu caracter permanent care poate fi de ordin strict morfologic, morfo-functional sau numai strict functional INVALIDITATE = include in mod obligatoriu un deficit functional, chiar daca acesta nu este asociat cu o modificare anatomica; (in mod obligatoriu orice invalid este si infirm) stabilirea caracterului permanent al unei infirmitati se face cu prudenta dupa minim 6 luni 1 an de la procuderea leziunilor traumatice initiale, dupa epuizarea tuturor mijloacelor terapeutice de recuperare Exista 3 grade de invaliditate care dau drept de pensie, in raport cu capacitatea de munca: - invaliditate de gradul I provoaca pierderea totala a capacitatii de munca si nevoie de ingrijire si supraveghere a invalidului de catre alta persoana - invaliditate de gradul II provoaca pierderea totala a capacitatii de munca, dar cu posibilitatea invalidului de a se servii fara ajutorul altor persoane - invaliditate de gradul III provoaca pierderea partiala a capacitatii de munca, invalidul avand posibilitatea sa presteze in profesia sa un program redus de munca sau o munca permanenta in alta profesie, cu conditii de munca mai usoare Aspecte medico-legale privind notiunea de slutire SLUTIREA = o deformare evidenta, morfologica sau estetica a unei regiuni anatomice indiferent de localizarea sa, dar care creeaza victimei un prejudiciu real, fizic si/sau psihologic; trebuie sa aiba un caracter permanent IN acest sens, se impune ca aprecierea finala medico-legala sa fie facuta la un interval mai mare de la producerea traumatismului si dupa epuizarea tuturor metodelor terapeutice, de chirurgie plastica si reparatorie sau fizioterapie.

Avortul post-traumatic Conform prevederilor Codului Penal producerea avortului ca urmare a unui traumatism este considerata ca o leziune grava, unori putand avea drept consecinta si pierderea capacitatii de procreere. Principalele probleme medico-legale in caste cazuri si care trebuie rezolvate in cadrul examinarii sunt: - felul, localizarea si intensitatea leziunilor traumatice - prezenta si varsta sarcinii in momentul lovirii - realitatea avortului, data primelor semne si evolutia acesteia (dovedite prin acte medicale) de citit Citadela - daca exista legatura de cauzalitate intre leziunile suferite si intreruperea cursului sarcinii Punerea in primejdie a vietii victimei Se refera la o alterare evidenta a starii gnerale a bolnavului, cu modificari de cunostiinta, respiratie sau circulatie, modificari care se faca posibila evolutia grava cu iminenta sau prezumtie de deces. Notiunea de punere in primejdie a vietii victimei trebuie sa se refere fie la gravitatea initiala a leziunii, fie la aparitia de complicatii, care pot duce la moartea victimei.

TENTATIVA DE OMOR rolul si limitele expertizei medico-legale in incadrarea penala a faptei (examen!!!!) Rolul medicului legist in cazurile in care se pune in discutie existenta unei tentative de omor se limiteaza in evidentierea unor anumite aspecte sau imprejurari care in contextul modalitatii si conditiilor savarsirii faptei pot constituii elemente de probatiune juridica. Astfel, contributia medicului legist in calificarea tentativei de omor consta in consemnarea: - regiunii corporale legate - aprecierile asupra tipului de obiect vulerant cu care s-au putut produce leziunile - intensitatii traumatismului De mentionat ca tentativa de omor poate exista si in lipsa producerii de leziuni corporale.