4.

Subiectele DCI
1.1 Identificati categoriile subiectilor dreptului comertului international
In general , subiectii raporturilor juridice de comert international pot fi clasificati dupa
ordinea juridica careia ii apartin in 2 grupe:
-subiecti de drept ce apartin ordinii juridice nationale a diferitor state
-subiecti de drept ce apartin ordinii juridice internationale.
Participantii cel mai des intilniti la raporturile juridice de comert international sunt
subiectii de drept national – persoane fizice si persoane juridice, adica subiecte ale
raporturilor juridice nu pot fi decit oamenii, fie individual, fie grupati in forme
organizate.
Subiectii de drept internatinonal pot fi clasificati in 2 grupe: 1.statele 2 organizatiile
de state cu caracter interguvernamental
1.2 Determinati elementele specific societatilor trasnationale
Societatile transnationale – soceitatile comerciale care chiar de la constituirea lor se
fondeaza pe elemente fara caracter national cum sunt capacitatea ce provine de la
asociati din diferite state; stabilirea uneori a mai multor sedii principale in state
diferite si care sunt lipsite de o legatura juridica cu anumit stat, astfel ca in privinta lor
nu primeste vocative nici una din legile nationale , iar litigiile izvorite din
interpretarea si aplicarea actelor lor constitutive sunt scoase din competent instituiilor
nationale, pt a fi date spre solutionare unor instante speciale.Elementele specific ale
societatilor transnationale:
- societati cu capitaluri mari si foarte mari ce provin de la asociati din mai mult state.
-pot avea mai multe sedii in tari diferite
-au o structura organizatorica international, dar beneficiaza de un centru unic de
decizie si control, precum si de gestiune globala.
-desfasoara activitati de productie, comert si presteaza servicii pe mai multe piete, dar
pe baza unei strategii economice si financiare comune.
-litigiile dintre asociati sunt diferite spre solutionare de regula unor instante arbitrale
sau tribunale internationale fiind astfel scoase de sub jurisdictia altui stat.
1.3 Analizati modurile in care statul actioneaza in raporturile juridice de comert
international
Statul: fiecare stat are dreptul de a participa la comertul international si la alte forme
de cooperare economica si tehnico-stiintifica, fiind liber sa aleaga modalitatea de
organizare a relatiilor sale economice externe. Statul e un subiect cu o pozitie
deosebita in raporturile juridice de comert international, deoarece pe de o parte
actioneaza ca putere suverana, iar pe de alta parte ca persoana juridical putind incheia
acte de comert international, desi nu are calitate de comerciant.
Pozitia specifica a statului in raporturile juridice de comert international rezulta
din atributiile pe care le are ca titular de suveranitate, calitate in care legifireaza
statutul juridic al celorlalte subiecte de drept, negociaza acordurile si conventiile
international cu celelalte state. Ca putere suverana , statul actioneaza ca subiect de
drept administrative, financiar, elaboreaza politicile comerciale pe care le considera
necesare sau instituind un regim vamal de natura sa garanteze o balanta comerciala
active printr-o echilibrare a importurilor si exporturilor in raport cu cerintele fiecarei
etape de dezvoltare.
Astfel statul actioneaza in 2 moduri:
- in raporturile pe care le incheie cu persoanele fiz./jur. straine, statul actioneaza ca
putere suverana (exemplu: incheierea acordurilor de imprumuturi sau finantari ori de
colaborare financiara cu alte state sau cu institutii financiare monetare international.
- in unele raporturi juridice statul actioneaza ca subiect de drept privat de iure
gestiones, pe pozitie de egalitate juridical cu cealalta parte care e o persoana fiz./jur.
nerezidenta (contr. de concesiune sau de asistenta tehnica, acordurile de investitii
industrial sau contr. de inchiriere de bunuri sau servicii ale proprietatii publice).

5. Izvoarele DCI
1.1 Identificati categoriile izvoarelor DCI
Izvoarele dreptului comertului international pot fi clasificate in : Izvoare interne si
izvoare internationale
Izvoarele interne pot fi clasificate in doua mari categorii:
Izvoare specific , care contin norme destinate reglementarii raporturilor din comertul
international, si izvoare nespecifice , constituite din actele normative care intereseaza
in primul rind alte ramuri de drept, dar care contin si norme de drept ale comertului
international.
Izvoarele internat. ale dr. comertului internat. sunt formate din conventiile si uzantele
comerciale.
In dreptul international un rol important il are arbitarjul, jurisprudenta si doctrina
1.2 Stabiliti particularitatile uzantelor comerciale internationale ca izvor al DCI
Uzantele comerciale – reprezinta practice sociale prin natura lor nescrise care
prezinta un anumit grad de vechime repetabilitate si stabilitate aplicate intre un numar
nedefinit de parteneri comerciali, de regula pe o zona geografica sau intr-un domeniu
de activitate comerciala si care pot prezenta sau nu – izvoare de drept.
Caracteristicile uzantelor comerciale internationale:
-contin un element obiectiv si anume constituie o practica sociala
-se aplica mai multor parteneri comerciali
-sunt opera participantilor la raporturile juridice de comert international
-sunt recunoscute ca utile si necesare de parti
- au un rol essential in facilitarea desfasurarii raporturilor juridice de comert
international
1.3 Comparati categoriile izvoarelor internationale ale DCI
Izvoarele internat. ale dr. comertului internat. sunt formate din conventiile si uzantele
comerciale.
In dreptul international un rol important il are arbitarjul, jurisprudenta si doctrina.
Conventiile comerciale internationale reprezinta intelegeri scrise intre doua sau mai
multe state privind reglementarea problemelor de comert exterior.In dezvoltarea
schimburilor internationale conventiile comerciale au o pondere si un rol foarte
important. In cuprinsul acestora sunt precizate dr si obligatiile partilor si prin aceasta
se asigura corecta lor indeplinire, precum si stabilitatea raporturilor juridice.
Conventiile multilaterale
Conventiile comerciale multilaterale nu sunt foarte numeroase dar ele au un rol
deosebit prin aceea ca ele au o sfera larga de reglementare. Ele au un dublu rol in
sensul ca ele contribuie la unificarea normeleor de drept material si conflictual privind
comertul international:
Conv. asupra contr. de vinz. internat. de marfuri;
Conv. pt recun. si execut. sentin. arbitrale straine;
Conv. pt unificarea anumitor reguli relative la trans. aerian internation.
Conventiile bilateral.Acestea constituie o modalitate juridica importanta si eficienta.
In relatiile comerciale conventiile bilaterale sunt foarte numeroase.In practica
internationala conventiile bilaterale sunt utilizate sub forma tratatelor si acordurilor:
Ac. comerciale si/sau de coop. econo. internat. inche. intre Guv. RM si Guv. altor tari;
Ac. pr. promovarea si protejarea reciproca a investitiilor …..;
Ac. pr. evitarea dublei impuneri;
Tratate de asis.j. in material civila, familial, penala si vamala.
Uz. comerciale internatio. – practice sociale prin nat. lor nescrise ce prezinta un
anumit grad de vechime, repetabilitate si stabilitate apli. intre un nr. nedefinit de
parteneri comerciali, de regula pe o zona geografica sau intr-un dom. de activ. comer.
si care pot prezenta sau nu – izv. de dr.
Uz. comerciale uniforme internationale - reguli conturate prin folosirea repetata a
unor clauze contractuale, in armonie cu obiceiurile practicate in diverse centre
comerciale sip e care practica comer. internat. le-a pus in valoare operind o anumita
standardizare si unificare a lor real. prin diverse met. ca: adoptarea de cond. uniforme
cu cara. gene.; elabo. de contr. model cu pr. la grupuri special de marfuri; includerea
intr-un anumit contract de CI a unor cond. generale. Caracteristicile:
1. contin un elem. obiectiv si anume consti. o practica sociala
2. se apli. m. multor parteneri comerciali
3. sunt opera particip. la rap.j. de CI
4. sunt recunoscute ca utile si nece. de parti
5. au un rol essential in facilitarea desfasurarea rap.j. de CI
Felurile uzantelor
Aplicand sau folosind diferite criterii putem desprinde mai multe feluri de uzante.
Sunt uzante locale, cele determinate dupa un criteriu geografic, in sensul ca se aplica
la o anumita piata comerciala, localitate, port sau regiune,etc.
Uzantele speciale sunt acelea al caror criteriu il formeaza ob. contr. respective ori
ramurile de activitate, cum ar fi uzantele de cereale, sau cele ale unei profesiuni (ca de
ex.agentii de bursa).
Uzante generale sunt acelea care se aplicala intregului ansamblu de relatii comerciale,
independent de obiectul contractului, ramura de activitate, profesiunea partilor sau
alte asemenea criterii.
O distictie importanta cu consecinte juridice deosebite se face intre uzantele
normative si uzantele conventionale.
A.Uzantele normative - Sunt acele uzante care au valoare de norma de drept, deoarece
nu-si au izvorul in vointa partilor ca uzantele conventionale, nu fac parte din domeniul
autonomiei de vointa, ci isi trag forta dintr-o practica sau jurisprudenta bine stabilita,
care le acorda o autoritate proprie.
B. Uzantele conventionale sunt cele care-si au originea in vointa contractantilor, care
au deplina libertate, in virtutea autonomiei de vointa, sa stabileasca potrivit aprecierii
lor, continutul contr.pe care incheie. Acest gen de uzante se formeaza de regula
spontan, la initiativa unui partener contractual.