CONFLICTELE DE LEGI

Situatia in care un raport juridic cu element de extraneitate este susceptibil de a fi

reglementat de doua sau mai multe legi apartinand unor sisteme juridice diferite.
Criterii de clasificare:
In raport de natura conflictului, impartim conflictele in 3 categorii:
* in timp = CIT,
* in spatiu = CIS,
* in timp si spatiu = CTS.
CIT = Conflictele de legi in timp: in raport de obiectul pe care il au, pot fi impartite:
** CIT al normelor conflictuale,
** CIT al normelor materiale.
CIS = Conflictele de legi in spatiu al normelor conflictuale.
** CIS al normelor materiale
** CTS fara schimbartea punctului de legatura
CTS = Conflictele de legi in timp si spatiu = Mobilitatea de legi
CIT+CIS+CTS = conflicte de legi in situatii obisnuite
Nota bene!!! La polul opus se afla conflicte de legi in situatii speciale.
1. CIT = pot apartine forului sau normelor materiale straine
CIT, al normelor conflictuale ale forului = atunci cand o norma conflictuala a forului este
inlocuita cu o alta norma conflictuala a forului. Ex: cand a intrat in vigoare noul Cod Civil,
care a inlocuit normele conflictuale din vechea reglementare (drept substantial). Acelasi
exemplu insa cu referire la Codul de Procedura Civila, daca avem in vedere dreptul
procedural.
CIT al normelor conflictuale straine, este similara cu cea prevazuta in legea interna.
Aceeasi situatie este valabila si in cazul normelor materiale.
Acest conflict in timp se poate referi atat la reglementari interne cat si la cele internationale.
2. CIS, imbraca doua forme:

=> Conflict pozitiv = fiecare dintre normele conflictuale revendica reglementarea

respectivului raport. [ Exemplu: cetatean roman domiciliat in Franta, lasa avere mobiliara =>
se pune intrebarea: care lege va reglementa succesiunea respectivei persoane = legea romana
(cetatenie), legea franceza (lege a domiciliului); Raspunsul = legea romana a forului va aplica
propria norma conflictuala ].
=> Conflict negativ = niciuna din aceste norme nu se declara competente sa revendice acel
raport si trimite la sistemul de drept al celuilalt stat sau al unui stat tert. [ Exemplu: cetatean
englez, domiciliat in Romania, litigiu legat de statutul personal (stare civila, capacitate, relatii
de familie), litigiu pe rolul instantei romane ( legea romana prevede ca in litigii legate de
statutul personal, se aplica legea nationalitatii persoanei , norma engleza spune ca in acest
domeniu, se aplica legea domiciliului ); Raspunsul = aplicabila institutia retrimiterii daca
legea romana trimite la legea engleza, aceasta retrimite la legea romana si daca este acceptata,
legea romana este aplicabila ].
CIS al normelor materiale, solutionarea se face prin aplicarea normei conflictuale
a forului.
3. CTS, fara schimbarea punctelor de legatura = acest conflict apare in situatia in
care efectele unui raport juridic nascut, modificat sau stins sub incidenta sistemului de drept al
unui stat sunt invocate intr-un alt stat ( teoria recunoaterii drepturilor dobandite in strainatate).
Imbraca doua forme:
1. Raporturile juridice se nasc, modifica sau sting in dreptul intern al unei tari si se
invoca in tara forului. Exemplu: 2 cetateni olandezi se casatoresc in Olanda, vin in Romania si
cer recunoasterea casatoriei.
2. Raporturile juridice se nasc, modifica sau sting in dreptul international privat al unei
tari si se invoca in alta tara. Exemplu: un cetatean roman si unul francez se casatoresc in
Franta, vin in Romania si cer recunoasterea casatoriei.
Acest conflict poate sa apara atat in domeniul dreptului material cat si in domeniul
dreptului procesual.
Conditiile recunoasterii in Romania a unui drept castigat in strainatate:
a. dreptul subiectiv sa fie nascut, modificat sau stins in conformitate cu legea straina
competenta;
b. identitatea dreptului subiectiv invocat cu cel nascut, modificat sau stins in strainatate;
c. dreptul subiectiv invocat sa nu fie contrar ordinii publice de drept international privat
roman. Exemplu: homosexuali casatoriti in strainatate care vin in Romania si cer
recunoasterea casatoriei.
Consecintele recunoasterii in Romania a unui drept castigat in strainatate:
Produce de regula in tara forului toate efectele conferite de legea straina.

Statul forului poate refuza producerea anumitor efecte chiar daca nu sunt contrare
ordinii publice de drept international privat romn.
CTS, mobilitatea de legi, presupune schimbarea normelor conflictuale aplicabile si
supunerea raportului juridic in mod succesiv la doua sisteme de drept diferite. [ Domeniu: in
cazul raporturilor juridice cu puncte de legatura mobile, variabile (cetatenia, domiciliu) ].
Poate viza statutul personal al persoanei fizice, statutul organic al persoanei juridice,
testamentul etc.
In Codul Civil nu exista o reglementara unitara, solutia fiind diferentiata de la caz la caz.
Avem urmatoarele variante de rezolvare:
1. se da prioritate legii vechi. (art. 2596 C.Civ)
2. se aplica fie legea veche fie legea noua (art. 2600 C.Civ)
3. se aplica legea mai favorabila (art. 2605, alin.1 C.Civ)
In masura in care legea nu contine o prevedere expresa se vor aplica prin analogie
dispozitiile dreptului tranzitoriu intern adaptat cadrului international.

CONFLICTE DE LEGI IN SITUATII SPECIALE

1. succesiunea de state (dreptul subiectiv se naste sub imperiul legislatiei unui stat, intervine o
schimbare, dispare statul respectiv si apare un stat nou) Problema: care lege va reglementa???
* Daca modificarea apare voluntar => legea statului nou
* Daca modificarea apare prin constrangere => legea statului vechi
Note bene!!! Ne intereseaza pozitia oficiala a statului forului!!!!!!
2. conflictul de legi in situtia statului nerecunoscut (solutia este aceeasi ca in cazul de mai sus)
3. situatia in care coexista mai multe sisteme legislative. ( Exemplu: Statele federatii: SUA,
Germania, Canada = CFL Federale / State cu legi diferite de la o regiune la alta: Marea
Britanie, Belgia = CFL Interprovinciale sau Interregionale).
REZOLVAREA: Art. 2560 C.Civ. daca legea straina apartine .........., dreptul acelui stat
determina legile / sau sistemul legislativ al acelui stat care prevede cele mai stranse legaturi cu
raportul juridic de solutionat.
4. CFL interpersonal, interetnic, interrasial, interconfesional = exista anumite sisteme de drept
unde legea este diferita in functie de apartenenta la o anumita religie, etnie, rasa, confesiune.
REZOLVAREA: Identificam carei etnii, religii, rase, confesiune, apartine persoana respectiva
si apoi determinam care este legea aplicabila.

Romania trebuie sa verifice daca instanta straina avea competenta sa se pronunte in functie de
rasa, religia, etnia, confesiunea respectivei persoane.

CALIFICAREA SI CONFLICTUL DE CALIFICARI

Calificarea ( interpretarea legii ) este operatiunea logico-juridica de determinare a sensului

notiunilor juridice din continutul si legatura normei conflictuale.
Factori:
a. sensurile diferite ale notiunilor din normele conflictuale ale diverselor state si incadrarea
diferita a unor situatii:
Exemplu: Ruperea logodnei in anumite sisteme angajeaza raspundere delictuala, in alte
sisteme angajeaza raspundere contractuala.
b. existenta unor instititutii juridice sau notiuni cu aplicatii doar in anumite sisteme de drept.
Exemplu: Contract de incredere utilizat in sistemul de drept englez.
c. sistemele de drept folosesc modalitati diferite pentru a obtine acelasi rezultat.
Exemplu: Actele cu titlu gratuit sunt supuse unor cerinte diferite in diverse sisteme de drept.
CLASIFICAREA CALIFICARII
Dupa natura:
Calificarea primara - care determina legea competenta sa solutioneze raportul juridic
(probleme de drept international privat).
Exemplu: forma solemna a actului juridic este in anumite sisteme de drept o conditie de fond,
in alte sisteme de drept este o conditie de forma;
Calificarea secundara - care determina semnificatia notiunii din legea materiala aplicabila
(probleme de drept intern).
Exemplu: bun mobil sau imobil, personalitate juridica sau fara personalitate juridica.
Dupa caracter:
Califificarea legala - pe care o face legea
Exemplu: Regulamentul 864/2007 privind legea aplicabila obligatiilor necontractuale
(Regulamentul Roma II)
Calificarea jurisdictionala facuta de instanta de judecata pe baza principiilor generale ale
dreptului.

Exemplu: notiunea de centru al principalelor interese ale debitorului, notiune care a fost
calificata de catre CJUE.
CONFLICTUL DE CALIFICARI
Este situatia in care notiunea juridica din norma conflictuala (atat continut cat si
aplicare) au inteles diferit in sistemele de drept susceptibile sa se aplice intr-un raport juridic
cu elemente de extraneitate.
Exemplu: - spete lider - Testamentul olandezului = olandez traieste in Franta si intocmeste
testament olograf. Legea Franceza considera valabil, Olanda nulitate. Daca era viciu de
forma => Legea Franceza / Daca era viciu de capacitate = Legea Olandeza === Rezolvare:
===> L. Franceza.
Alte exemple:
Prescriptia extinctiva = unele sisteme de drept o considerea problema de procedura, alte
sisteme, problema de fond.
Dreptul de optiune succesorala = problema de succesiune sau problema de statut personal ori
real.
Locul executarii contractului = este diferit dupa cum plata este cherabila sau portabila.
Nota bene!!! Solutionarea acestui conflict precede solutionarii conflictului de legi si
determina solutia in acest din urma caz.
Cum se solutioneaza conflictul de calificari???
De regula calificarea se face dupa legea forului (legea instantei sesizate) in majoritatea
sistemelor de drept.
Exceptii:
1.Calificarea legala = atat in legile interne cat si conventiile internationale.
Exemplu: Hotarari straine (calificate de Codul de procedura Civila), hotarari de natura
contencioase sau necontencioasa, ale instantelor judecatoresti, notariale, alte autoritati
competente etc.
2. Calificarea partilor = calificarea dupa vointa partilor;
3. Calificarea secundara = care este data de Lex causae si nu de Lex fori si poate izvor din
lege sau jurisprudenta.
4. Calificarea in caz de retrimitere = in masura in care se accepta, retrimiterea calificarii se
face dupa legea care retrimite si nu dupa legea forului
5. Cazul institutiilor juridice necunoscute legii forului = Ex. contractul de incredere => dupa
legea care prevede acele institutii.

CONCLUZIE: Conflictul de calificari se solutioneaza de regula dupa Lex fori, in anumite

situatii solutia se determina dupa alte criterii exceptii.

RETRIMITERE
Definitie: Este situtia juridica aparuta in cazul in care norma conflictuala a forului trimite la
un sistem strain, iar acesta prin propria norma conflictuala nu primeste competenta ce i se
atribuie si fie trimite inapoi, fie trimite la sistemul de drept al unui stat tert.
Conditii:
- Sa existe un conflict negativ in spatiu al normelor conflictuale cu privire la un anumit raport
cu elemente de extraneitate;
- Instanta forului sa admita retrimiterea.
Exemplu: Speta Forgo 1878.
Formele retrimiterii:
- retrimiterea de gradul I ( retrimitere simpla sau trimitere inapoi ), atunci cand norma
conflictuala straina trimite la norma conflictuala a forului;
- retrimiterea de gradul II ( retrimitere complexa, trimitere mai departe sau dubla retrimitere ),
atunci cand norma conflictuala straina trimite la norma conflictuala a unui stat tert.
Fundamentul retrimiterii:
Il reprezinta norma conflictuala a forului, intrucat norma straina nu se aplica in
virtutea propriei autoritati.
Daca este admisa retrimiterea, norma conflictuala straina nu este nici element de fapt,
nici element de drept national, ci element de drept strain (are importanta in privinta cailor de
atac).
Cazurile in care nu se aplica retrimiterea:
1. Partile au ales legea aplicabila in virtutea autonomiei de vointa;
2. Retrimiterea de gradul II nu permite determinarea legii aplicabile;
3. Normele conflictuale ale diferitelor sisteme de drept au acelasi continut;
4. In cazul Regulamentelor Roma I (legea aplicabila obligatiilor contractuale) si Roma II
(legea aplicabila obligatiilor necontractuale).
Legea aplicabila problemelor principale si chestiunilor incidentale, de regula, este
aratata de norma materiala a forului care reglementeaza cele doua materii (putem avea legi
diferite aplicabile).

In dreptul romanesc se admite doar retrimiterea de gradul I.

APLICAREA LEGII STRAINE

Definitie: Legea straina reprezinta ansamblu reglementarilor din tara straina indiferent de
natura acestora (actele normative, cutuma, uzantele etc ). Avem in vedere atat normele
conflictuale cat si normele materiale straine.
Temeiul in virtutea caruia se aplica legea straina.
Legea straina nu se aplica in virtutea propriei sale autoritati, ci in temeiul normei conflictuale
a forului.
Formele aplicarii legii straine.
1. aplicarea legii straine ca Lex causae;
2. aplicarea legii straine ca o conditie pentru aplicarea legii forului;
3. aplicarea legii straine incorporata in contractul partilor (receptiune contractuala).
1. Aplicarea legii straine ca Lex causae = (ALSLC) = intervine cand norma conflictuala a
forului trimite la legea straina, iar aceasta din urma daca primeste trimiterea respectiva, se
aplica ca Lex Causae. Inseamna ca efectele raportului juridic cu element de extraneitate vor fi
determinate dupa legea respectiva.
De regula aplicarea legii straine este independenta nefiind conditionata de reciprocitate.
Exceptii. Atat Codul Civil cat si alte legi speciale impun in anumite situatii conditia
reciprocitatii: reciprocitate legislativa, diplomatica si de fapt.
Reciprocitate legislativa = identitate de reglementare in cele doua sisteme de drept.
Exemplu: In materia persoanelor juridice fara scop lucrativ.
Reciprocitate diplomatica = izvoraste dintr-o conventie internationala la care sunt parti statele
respective
Reciprocitate de fapt = este recunoscuta ca atare in practica autoritatilor competente din tarile
respective (se prezuma prezumtie relativa).
Aspecte procedurale:
- invocarea aplicarii legii straine (ne intereseaza principiul rolului activ al judecatorului si
principiul disponibilitatii partilor)
In virtutea rolului activ = instanta (de judecata sau arbitraj) poate invoca si pune in discutie
partilor aplicarea legii straine, daca norma conflictuala romana nu are caracter imperativ.
Daca are caracter imperativ instanta romana este obligata sa puna in disutie.

In virtutea principiului disponibilitatii = partea poate invoca aplicarea legii straine indiferent
daca norma conflictuala este sau nu imperativa. Partea poate renunta la aplicarea legii straine.
- sarcina probei Legii straine Regula. Continutul legii straine se stabileste de instanta
judecatoreasca, cand este vorba de litigiu. Exceptie: Partea poate fi obligata sa dovedeasca
continutul legii straine.
- mijloacele de proba pentru legea straina. Exista o varietate de mijloace de proba: atestari
obtinute de la organele statului strain, avizul unui expert etc.
Mijloace de proba directe: culegerile de acte normative sau de jurisprudenta din tara straina.
Mijloace indirecte: certificatele eliberate de autoritatile competente din statul strain, certificate
de cutuma, atestari de la notarii publici, organizatiile de cult etc.
Legea 189/2003 privind asistenta judiciara in materie civila si comerciala.
Tratate bilaterale de asistenta juridica, Conventia Europeana in domeniul informarii asupra
dreptului strain - Londra 1968.
- imposibilitatea de probare a continutul legii straine ( imposibilitate absoluta de probare ).
Romania => in acest caz prevede aplicarea legii romane.
- interpretarea si aplicarea legii straine = se face dupa regulile din sistemul de drept din care
provine acea lege.
- remedii procedurale in cazul gresitei interpretari sau aplicari a legii straine = caile de atac
(apelul, recursul, contestatia in anulare si revizuirea) + R.I.L.
2. Aplicarea legii straine ca o conditie pentru aplicarea legii forului = ALSCALF = Suntem in
prezenta luarii in considerare a legii straine.
A. in privinta chestiunilor prealabile reglementate de legea straina;
B. in situatia in care pentru aplicarea legii romane se cere conditia reciprocitatii;
C. in cazul cererii de recunoastere si de incuviintare a executarii hotararii straine.
3. Aplicarea legii straine incorporata in contractul partilor (receptiune contractuala) = R.C. =
Exista aceasta situatie cand partile fac trimitere la legea straina ca mijloc de completare sau
interpretare a contractului si nu ca lege aplicabile Lex Causae.
Exemplu: Contracte de drept maritim si fluvial (dreptul maritim englez). Legea straina va fi
elementente de fapt si nu element de drept. Este avut in vedere continutul legii straine din
momentul incheierii contractului, nu din momentul ivirii litigiului ca in celelalte cazuri.

Curs 4

nlturarea aplicrii legii strine

Norma conflictual a forului trimite la legea strin, care ar trebui s
reglementeze acel raport cu element de extraneitate, dar, din anumite raiuni,
este nlturat aplicarea legii strine.
Exista 2 situaii:

1) n situaii obinuite
2) n mod excepional
1) n situaii obinuite: a) ordinea public n DIP
b) Si fraudarea legii.

a) Ordinea public de DIPr

Starea juridic determinat de ansamblul principiilor fundamentale ale
dreptului statului forulului, ale UE i cele privind drepturile fundamentale ale
omului. Este o stare juridica ; este forma abstracta ; exista si forma oncreta
apreciata de instanta sesizata .
De exemplu, n cazul impedimentelor la cstorie care mpiedic
ncheierea unei cstorii, se invoc ordinea public , iar acele impedimente sunt
inlaturate .
Al treilea element definitoriu: este un mijloc de protecie a ordinii publice
interne, prin nlturarea aplicrii legii strine considerat incompatibil.
Al 4-lea element definitoriu relev vocaia subsidiar de aplicare a legii
forului.
Al 5-lea element definitoriu, pe plan procedural, se concretizeaz n
excepia de ordine public. Poate fi ivocat oricnd, de orice parte, chiar i de
instan, din oficiu.
Dac excepia este admis, se nltur producerea efectelor legii strine n
ara noastr.

Carecterele juridice ale Ordinii publice de DIPr:

1. Variabilitatea

Variabilitatea n timp, n sensul c aceste principii care alctuiesc ordinea

public se pot schimba. Variabilitatea n spaiu, n sensul c ceea ce ntr-o ar
este de ordine public, n alt ar nu este.

2. Actualitatea
Instana trebuie s aib n vedere coninutul ordinii publice, din momentul
soluionrii litigiului.

3. Carecterul de excepie, sub aspect material.

Pe fond, nltur aplicarea legii strine. Ca orice excepie, este de strict
interpretare.

4. Relativitatea, n sensul c nu urmrete anihilarea legii strine,

ci doar nlturarea ei de la aplicare.

Cnd poate fi excepia de ordine public de DIPr?

De principiu, poate fi invocat n orice materie, dar exist anumite materii
susceptibile ntr-o msur superioar s ridice probleme de ordine public.
n domeniului dreptului material, cel mai frecvent apar probleme de ordine
public n litigii privitoare la statutul persoanei fizice (starea civil, capacitatea,
relaiile de familie).
Exemplu: un cetean romn nu se poate cstori cu o persoan de
cetenie strine care este deja cstorit.
Domeniul de drept procesual cel mai vizat este acela al nclcrii
competenei exclusive a jurisdiciei romne.

Efectele admiterii excepiei de ordince public de DIPr:

1. Dac s-a invocat aceast excepie i a fost admis de produc un

efect negativ, constnd n nlturarea aplicrii legii strine i un
efect prozitiv - constnd n aplicarea legii romne.
Exemplu: art. 2586 alin. 2 NCC, 2600 alin.2 NCC.
b) Fraudarea legii n DIPr
Definiie: Reprezint operaiunea prin care prile unui raport juridic
folosesc n mod fraudulos un mijloc de DIPr, pentru a se sustrage de sub
incidena legii competente i pentru a atrage aplicarea unei alte legi, care le este
convenabil.

Exemplu: ntr-un raport de drept intern se introduce, n mod fraudulos, un

element de extraneitate, care declaneaz un conflict de legi, n mod artificial, iar
prin aplicarea normei conflictuale se trimite la un alt sistem de drept, dect
dreptul intern.
Exemplu 2: ntr-un raport juridic de DIPr, prile schimb, n mod fraudulos,
punctul de legtur, atrgnd astfel incidena unei alte legi, dect cea normal
competent.
Structura fraudrii legii:

1. Manopera (element material)

2. Intenia de eludare a legii competente i atragerea incidenei unei
alte legi (element intenional)
Condiiile fraudrii legii:

1. Existena unui act de voin, n sensul deplasrii punctului de

legtur, referitor la un raport juridic.
2. Utilizarea unui mijloc de DIPr care, prin el nsui, este licit.
Exemplu: o persoan i schimb cetenia.
3. Scopul urmrit de parte s fie ilicit. Este ilicit pentru c urmrete
nlturarea aplicrii competente.
4. Rezultatul obinut de parte s fie ilicit, ntruct contravine normei
conflictuale competente.
Se au n vedere doar acele situaii cu puncte de legtur mobile/ variabile.
Acest lucru nu este posibil, dac punctul de legtur este fix.
Materii:

Statutul

persoanei

fizice

(cetenia,

domiciliul,

reedina

obinuit etc.)
Statutul organic al persoanei juridice (sediul social, reedina

obinuit etc.)
Statutul real mobiliar (n situaia bunurilor mobile, se schimb

locul siturii, ntr-un alt stat)

Forma exterioar a actelor juridice (se schimb locul ncheierii
actului (locus regit actum) i este atras aplicarea unei legi

mai favorabile)
n cazul obligaiilor contractuale, prin schombarea locului de
executare sau de ncheiere a contractului

Cum poate fi dovedit fraudarea legii?

Se poate proba cu orice mijloc de prob permis de lege. Pentru dovedire se

aplica principiul admisibilitatii.

Sancionarea fraudrii legii

n sistemul juridic romn, este sancionat fraudarea legii
romne n favoarea legii strine. n situaia n care e fraudat
legea strin n favoarea legii romne, legea noastr nu conine o
reglementare expres, dar i n aceast ipotez, fraudarea legii
trebuie sancionat. Cand este invers , legea noastra nu contine o
reglementare expresa.

nlturarea excepional
Condiii:

Datorit circumstanelor cauzei raporturilor juridice are o

legatura foarte indepartata cu legea determ. porivit normelor

conflictuale din art. 2638 alin. 2 Cod Civil.

Legea aplicabil, potrivit normei conflictuale a forului, nu

privete starea civil sau capacitatea persoanei fizice.

In materia actului juridic , legaturile cele mai stranse sunt cu
statul unde debitorul , ori autorul actului are la data incheierii

acestuia resedinta / fondul de comert.

Prile nu au ales legea aplicabil.

Dac aceste condiii sunt ndeplinite, poate fi nlturat de la aplicare legea

determinat iniial i se aplic legea cu care raportul juridic prezint cele mai
strnse legturi.

Partea special
Conflictele de legi
I.
II.

Determinarea legii aplicabile

Domeniul legii aplicabile

Conflicte de legi cu privire la persoana fizic

Legea aplicabil strii civile i capacitii persoanei fizice este legea
naional a persoanei fizice n discuie (lex patriae).
Statele de emigrare aleg cetenia ca punct de legtur al normei
conflictuale. Statele de imigrare i cele federative aleg domiciliul sau reedina
obinuit ca punct de legtur al normei conflictuale.

Dac persoana are dou sau mai multe cetenii se aplic legea
aceluia dintre state, a crui cetenie o are i de care este cel mai strns
legat, n deosebi prin reedina sa obinuit. Prin reedin obinuit se
nelege reedina persoanei care nu acioneaz n exerciiul unei activiti
profesional, care se afl n statul unde persoana are locuna principal,
char dac nu a ndeplinit formalitile legale de nregistrare (stabilimentul
principal).
n cazul apatrizilor i al refugiailor, trimiterea la legea naional este
considerat a fi fcut la legea statului reedinei obinuite.
Excepii de la aplicarea lex patriae:
1. In anumite situaii (declararea judectoreasc a morii, stabilirea
decesului i a datei prezumate a morii i prezumia c persoana
disprut este n via) se aplic legea ROMN, dac ultima lege
naional a celui disprut nu poate fi identificat.
2. Incapacitile speciale, la un anumit raport juridic, sunt crmuite
de legea aplicabil acelui raport, care poate fi diferit de legea
naional.

CURS 5 DIP
NORMELE CONFLICTUALE IN MATERIA RELATIILOR DE FAMILIE

1)
2)
3)
4)

N.C.
N.C.
N.C.
N.C.

IN MATERIA CASATORIEI SI DIVORTULUI

IN MATERIA FILIATIEI (inclusiv doptie)
IN MATERIA AUTORITATII PARINTESTI SI PROTECTIEI COPILULUI
IN MATERIA OBLIGATIEI DE INTRETINERE

1) N.C. IN MATERIA CASATORIEI SI DIVORTULUI

- LEGEA APLICABILA CASATORIEI: incheiere, efecte, desfacere si nulitate

a) Incheierea casatoriei
Distingem intre legea aplicabila logodnei (promisiunea de casatorie) si legea
aplicabila casatoriei. In ceea ce priveste logodna, distingem dupa cum este vorba
despre conditiile de fond si efectele logodnei. Conditiile de fond cerute pentru
incheierea logodnei sunt determinate de legea nationala a fiecaruia dintre viitorii
soti la data incheierii promisiunii. Se aplica asadar lex patrie a viitorilor soti iar
dpdv al conflictului mobil de legi cetatenia pe care o au la data promisiunii.
Efectele promisiunii sunt guvernate de una din urmatoarele 3 legi care se aplica
in scara (=in cascada) :

Legea resedintei obisnuite comune a viitorilor

promisiunii
Legea nationala comuna a viitorilor soti lex patrie
Legea noua

soti

la

data

In domeniul legii aplicabile promisiunii intra aspectele tinand de efectele

promisiunii : regimul darurilor facute in vederea incheierii casatoriei, efectele
ruperii logodnei, termenele de prescriptie pt actiuni in despagubiri, etc.
Se distinge intre legea aplicabila cond de fond ale casatoriei si legea
aplicabila cond de forma ale casatoriei :

Art 2586 NCC prevede privitor la cond de fond ale casatoriei :

sunt determinate de legea nationala a fiecaruia dintre viitorii soti la
momentul celebrarii casatoriei; => se aplica lex patrie pt fiecare
dintre viitori soti. Tot in acest domeniu intra consimtamantul la
casatorie, varsta matrimoniala, bigamia, casatoria intre rude, intre
pers de acelasi sex; NCC prevede si o dispozitie de protectie a ordinii
publice de DIP Roman in art. 2586 alin 2 :daca una dintre legile
straine aplicabile cond de fond ale casatoriei prevede un impediment
la casatorie care potrivit legii romane este incompatibil cu libertatea
de a incheia o casatorie, acel impediment va fi inlaturat ca
inaplicabil in cazul in care unul dintre viitorii soti este cetatean
roman si casatoria se incheie pe teritoriul Romaniei. De pilda, daca
legea straina prevede o discriminare, un impediment la casatorie
generat de diferenta de rasa, nationalitate, religie acestava fi
inlaturat daca unul dintre sot este roman si casatoria se incheie pe
teritoriul Romaniei. Exista de asemenea legi care interzic
recasatorirea unei pers divortate cu aceeasi persoana-impediment
incompatibil cu legea romana;
Art. 2587 prevede privitor la conditiile de forma ale casatoriei :
sunt supuse legii statului pe teritoriul caruia casatoria se celebreaza
se aplica asadar lex loci celebrationes (lex fori). Potrivit DIP Roman
o casatorie pentru a fi valabila trebuie sa fie supusa unei proceduri

de celebrare, adica trebuie sa se desfasoare cu o anumita

formalitate in fata unei autoritati competente, asadar simplul acord
de vointa privind casatoria nu are efectul unei casatorii valabile dpdv
formal potrivit legii romane. Aceasta reglementare ridica problema
efectelor casatoriei religioase incheiate in strainatate. Legea
105/1992 prevedea faptul ca in strainatate o casatorie se poate
incheia in fata autoritatilor locale de stat nu se recunosteau astfel
efecte juridice casatoriei religioase, chiar daca ea era valabila
potrivit legi locale. NCC nu a mai preluat aceasta dispozitie, notiunea
de celebrare acoperind si casatoria religioasa cu conditia ca
legea locala sa ofere efecte juridice casatoriei religioase, punandu-se
astfel problema recunoasterii unui drept castigat. Textul mai
reglementeaza si situatia casatoriei incheiate in fata agentului
diplomatic sau functionarului consular roman : casatoria este
supusa formalitatilor prevazute de legea romana (autoritatea este
cea care guverneaza actul
Domeniul legii aplicabile formalitatilor casatoriei ( ce inseamna forma
casatoriei dpdv al DIP) : formalitatile premergatoare casatoriei, procedura
casatoriei, proba.

b) Efectele casatoriei :
I)

Cadrul primar imperativ este un pachet de reguli care se

aplica efectelor casatoriei indiferent de situatie; acesta este
blocul central invariabil care formeaza un cadru primar imperativ
Art. 2589 NCC - efectele generale ale casatoriei sunt
supuse urmatoarelor 3 legi in cascada: Legea resedintei
obisnuite comune a sotilor, Legea cetateniei comune a
sotilor, Legea statului pe teritoriul caruia casatoria a fost
celebrata;
Exceptie de la aplicarea celor 3 legi enumerate mai sus: se
va aplica legea locului situarii bunului pt drepturilor sotilor
asupra locuintei comune si regimul actelor juridice privind
aceasta; aceasta este o problema atat personala cat si
patrimoniala;
Domeniul efectelor generale ale casatoriei: efectele
personale ale casatoriei (de ex indatoriri), relatiile
patrimoniale dintre soti care nu fac obiectul regimului
matrimonial;
II)
Regimul matrimonial- Alegea legii prin vointa partilor; Codul permite partilor sa determine
legea aplicabila reg matrimoniala; art 2590 NCC : legea aplicabila
este cea aleasa de soti. Sotii insa nu au o libertatea totala de
alegere a legii aplicabile regimului lor matrimonial ci au dreptul de a

alege una dintre urmatoarele 3 legi :legea statului pe teritoriul

caruia oricare dintre soti isi are resedinta obisnuita la data alegerii,
legea cetateniei oricaruia dintre soti sau legea unde isi stabilesc
prima resedinta obisnuita. Alegerea legii aplicabile regimului
matrimonial se face printr-o conventie.
o . Codul reglementeaza si situatia modificarii legii aplicabile
regimului matrimonial : sotii pot alege oricand o alta lege
aplicabila regimului matrimonial dar dpdv al conflictului
mobil, noua lege produce efecte numai pentru viitor, ceea ce
inseamna sistemul mixt.
Determinarea obiectiva a legii aplicabile regimului matrionial
Legea aplicabila conventiei de alegere ; Conventia poate fi incheiata
oricand:
fie inainte de celebrarea casatoriei fie in momentul
incheierii casatoriei fie in timupl casatoriei. Privind conditiile de
forma ale conventiei : sunt guvernate fie de legea aplicabila
regimului matrimonial (legea fondului) fie de legea locului incheierii
conventiei de alegere. Indiferent de legea aplicabila conventiei,
aceasta trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii
stabilite
imperativ de legea romana : sa fie expresa, sa fie constatata intr-un
inscris semnat si datat de soti sau sa rezulte neindoielnic din
clauzele conventiei matrimoniale.
Daca partile nu au incheiat o conventie de alegere regimul va fi
supus legii care guverneaza efectele generale ale casatoriei : art.
2589 NCC
Domeniul legii aplicabile regimului matrimonial: art 2593 NCC:
conditiile de validitate ale conventiei de alegere cu exceptia
capacitatii, impedimentele la alegere, conditiile schimbarii regimului
matrimonial si efectele schimbarii, continutul regimului privind
patrimoniul sotilor, incetarea si impartirea bunurilor

III)
-

Conventia matrimoniala

Nu se confunda cu conventia de alegere a legii aplicabile, desi prin

conventia matrimoniala sotii pot face si alegerea legii aplicabile;
Conditiile de fond ale conventiei matrimoniale sunt supuse legii
alese pt reglementarea regimului matrimonial iar cond de forma sunt
supuse fie legii fondului fie legii locului incheierii ei.

c) Desfacerea casatoriei : legea aplicabila divortului

Art. 2597-2602 NCC + Regulamentul UE 1259/2010 de punere in
aplicare a unei forme de cooperare consolidata in domeniul legii

aplicabile divortului si separarii Regulamentul Roma III; Acest

Regulament are o relatie temporala cu NCC: pt relatiile anterioare
intrarii in vigoare a Reg Roma III se va aplica Codul Civil, iar dupa
2010 se va aplica Roma III;
Legea aplicabila divortului prin vointa partilor
Aceasta alegere a legii este limitata la una dintre
urmatoarele legi care nu se aplica in scara, ci alternativ:
o legea statului pe care isi au resedinta comuna la
momentul alegerii
o
legea statului unde si-au avut ultima resedinta
comuna daca nu mai au o resedinta comuna in
momentul divortului, dar cel putin unul dintre soti mai
locuieste in acel loc
o legea cetateniei oricaruia dintre ei
o legea statului pe teritoriul caruia au locuit cel putin 3
ani in timpul casatoriei sau
o legea romana.
Coventia de alegere a legii aplicabile divortului trebuie sa
se incheie cel mai tarziu pana la data sesizarii autoritatii
competente sa pronunte divortul (notar, instanta- pana la
prima zi de infatisare). Legea romana prevede si o conditie
imperative de forma : trebuie facuta in scris, semnata si
datata de catre soti.
Legea aplicabila divortului in lipsa exprimari a vointei partilor
o In acest caz divortul va fi guvernat de una din urmatoarele
legi care de aceasta data se aplica in scara:
Legea resedintei obisnuite comune la data divortului
Legea ultimei resedinte obisnuite comune daca cel
putin unul din soti mai locuieste acolo
Legea cetateniei comune
Legea ultimei cetatenii comune daca cel putin unul
din soti a mai pastrat acea cetatenie la data divortului
Legea romana
o Domeniul legii divortului : care este sfera persoanelor care
au dreptul sa ceara desfacerea casatoriei, motivele de
divort, efectele cu privire la relatiile personale dintre soti
(de ex nume), relatiile patrimoniale, capacitatea de
exercitiu a sotilor (se pierde in cazul minoritatii), efectele
divortului cu privire la relatii persoane si patrimoniale dintre
parinti si copii. Nu intra in domeniul legii divortului :
ordinatoria libis- procedura de divort- se ia din lex fori.
Cazuri de ordine publica:

Daca divortul este supus unei legi straine care nu

permite divortul sau il admite in conditii deosebit de
restrictive => se va aplica legea romana in cazul in care
unul dintre soti este cetatean roman sau are resedinta
obisnuita in Romania.
Divortul prin denuntarea unilaterala a casatoriei de catre
barbat repudierea- aceasta institutie nu exista in
dreptul romanesc si de principiu nici nu este
recunoscuta, dar totusi repudierea pronuntata in
strinatate va fi recunoscuta in romania daca sunt
indeplinite conditiile :
o actul de repudiere sa fi fost perfect valabil
pe fond si forma potrivit legii statului unde sa intocmit
o Sotia sa fi acceptat in mod liber si neechivoc
aceasta modalitate de desfacere a casatoriei
o Sa nu existe alt motiv de refuz al hotararii de
repudiere pe teritoriul tarii

Regulamentul Roma III

Natura juridica a acestui Regulament este una specifica, alta decat Roma I
si Roma II sau alte Regulamente UE. Acesta este o forma de cooperare
consolidata, neaplicandu-se la nivelul tuturor tarilor membre UE ci doar in tarile
care l-au acceptat, ceea ce nu se intampla la celelalte regulamente. Romania a
aderat la acest regulament alaturi de Belgia, Germania, Spania, Franta, Italia,
Letonia, Luxemburg, Ungaria, Malta, Austria, Portugalia si Slovenia.
Domeniul de aplicare al regulamentului : in art. 1 se face referire la divort
si separare in conditiile in care exista conflict de legi. Acesta NU se aplica pt
capacitatea juridica a sotilor, la conditiile de valabilitate ale casatoriei, la
anularea casatoriei, la numele sotilor, la efectele patrimoniale ale casatoriei, la
raspunderea parinteasca, la obligatiile de intretinere, la aspectele fiduciare si de
succesiuni.

I)

Sotii pot conveni sa desemneze legea aplicabila divortului si

separatiei de corp cu conditia de a fi una dintre urmatoarele
legi:
a. Legea resedintei obisnuite la data acordului
b. Legea ultimei resedinte obisnuite cu conditia ca unul din
soti sa mai locuiasca acolo
c. Legea cetateniei unuia dintre soti
d. Legea forului

Momentul alegerii poate fi anterior sesizarii autoritatii iar in cazul

instantei si pe parcursul procedurii daca acest lucru este permis de
lex fori.
Conditii:

Consimtamantul si cond de fond ale conventiei de alegere sunt

guvernate de legea fondului (legea aleasa). Cu toate acestea,
consimtamantul unuia dintre soti pote fi considerat ca fiind dat in
mod valabil daca valabilitatea lui este acceptata de legea resedintei
lui obisnuite. Dpdv formal, Roma III prevede ca trebuie sa se incheie
in scris, datata si semnata de ambii soti, precum si orice comunicare
in forma electronica este asimilata formei scrise. De asemenea,
statul unde sotii isi au resedinta obisnuita poate prevedea si conditii
suplimentare de forma.
II)

Legea aplicabila in absenta exprimarii vointei partilor =

determinarea obiectiva se vor aplica urmatoarele legi in scara
a. Legea resedintei obisnuite a sotilor la data sesizarii
autoritatii competente sa pronunte divortul
b. Legea ultimei resedinte obisnuite daca unul din soti mai
locuieste acolo si perioada respectiva sa nu se fi incheiat cu
mai mult de un an inaintea sesizarii autoritatii
c. Legea cetateniei sotilor
d. Lex fori

d) Nulitatea casatoriei
-

art. 2588 prevede ca nulitatea casatoriei si efectele nulitatii sunt supuse legii
care carmuieste incheierea casatoriei
a) Cauzele de nulitate
b) Efectele nulitatii
Prevedere de ordine publica, masura de protectia impotriva eventualelor abuzuri
de cauza de nulitate in legea straina: daca o casatorie a fost declarata nula in
strainatate pentru ratiuni de forma, aceasta sanctiune va fi recunoscuta in
Romania doar daca este prevazuta si de legea romana. (deci conditia
reciprocitatii).

e) Filiatia
I) Filiatia copilului din casatorie art 2603 : se stabileste potrivit legii
care la data cand s-a nascut carmuieste efectele generale ale casatoriei parintilor
sai. Asadar filiatia copilului din casatorie este supusa lui 2589 care guverneaza
pachetul primar imperativ.
Domeniul aplicarii legii filiatiei copilului din casatorie : stabilirea filiatiei fata de
mama (conditii, modalitati), paternitatea, timpul legal de conceptie, conditiile de
tagada a paternitatii, sfera persoanelor care pot introduce actiuni de stare civila
privind filiatia, prescriptia dreptului la actiune. NU intra aspectele de procedura
privind aceste actiuni.
II)Filiatia copilului din afara casatoriei - art 2605 NCC : se stabileste
potrivit legii nationale a copilului de la data nasterii. In cazul copilului cu mai
multe cetatenii, altele decat cea romana, se aplica legea care ii este cea mai
favorabila.
Domeniul legii aplicabile filiatiei din afara casatoriei : stabilirea filiatiei fata de
mama si fata de tata, prezumtia de paternitate, efectele filiatiei.
III)Adoptia

Legea aplicabila incheierii adoptiei

o Legea aplicabila conditiilor de fond : legea nationala a
adoptatorului si a adoptatului; acestia trebuie sa indeplineasca
acele conditii obligatorii stabilite de fiecare dintre legile lor
nationale;
o Legea aplicabila cond de forma : legea locului incheierii
adoptiei
Legea aplicabila efectelor adoptiei
o Domeniul : relatiile personale si patrimoniale dintre adoptat si
adoptator si rel personale si patrimoniale din adoptat si parintii
sai firesti.
Legea aplicabila desfiintarii adoptiei
o Prin desfacerea adoptiei este supusa legii care guverneaza
efectele adoptiei deci legii nationale a adoptatorului
o Prin nulitatea adoptiei este supusa unor legi diferite, dupa
cum este vorba despre o nulitate de fond sau de forma, si
anume nulitatea de fond este supusa conditiilor de fond ale
incheierii adoptiei (deci acelor legi nationale atat a adoptatului
cat si adoptatorului) iar nulitatea de forma este supusa cond
de forma ale legii locului incheierii adoptiei.

f) Autoritatea parinteasca si protectia copilului

NCC contine o norma de trimitere: legea aplicabila in aceasta materie este data
de Conventia privind competenta, legea aplicabila, recunoasterea, executarea si

cooperarea cu privire la raspunderea parinteasca si masurile privind protectia

copiilor Conventia de la Haga din 19 oct 1996 care a fost ratificata de Romania
prin L 361/2007. Domeniul de aplicare a conventiei : masurile de protectie a
copilului (protectia prin parinti atributii si modul de exercitare a autoritatii
parintesti , tutela curatela etc), raspunderea parinteasca.

Curs 6
Drept internaional privat

Domeniul legii aplicabile persoanei juridice

Modul de dobndire i...... al calitii de asociat

Drepturile i obligaiile asociatului
Elementele de identificare al persoanei juridice
Reorganizarea, recunoaterea peroanei juridice

Schimbarea naionalitii persoanei juridice - cade sub incidena att

a legii statului vechii naionaliti ct i a satului noii naionaliti.

Fuziunea unor persoane juridice de naionaliti diferite

de regul aceasta este reglementat de legile naionale aplicabile statului

organic al persoanei juridice care fuzioneaz
Exceptia: n cazul fuzionrii transfrontaliere se aplic legea romn
Regimul juridic al persoanei juridice strine n Romnia

const nansamblul reglementrilor cu privire la toate drepturile i

obligaiile persoanei juridice n ara forului
persoan juridic trebuie s fie recunoscut
pentru ca o persoan juridic strin s se manifeste din punct de
vedere juridic n ara forului este necesar ca n prealabil aceasta s fie
recunoscut, i anume constatarea calitii de subiect de drept a
persoanei juridice strine i admiterea efectelor extraterioriale ce
decurg din personalitatea juridic ( este un act declarativ si nu
constitutiv; are n vedere si modificrile ivite pe parcurs- insolven,
dizolvare )
modalitile de recunoatere sunt
diferite n raport cu scopurile
persoanei juridice
a) persoan juridic cu scop lucrativ/ patrimonial ( ex: o societate comercial)

b) persoana juridic cu scop nelucrativ/ nepatrimonial

Condiii cumulative
1) este legal constituit n ara a crei naionalitate o are
2) ordinea public de drept internaional privat nu
se opune la aceast recunoatere ;
Astfel de persoane juridice pot fi recunoscute prin hotrri judectoreti
dac sunt ndeplinite urmtoarele condiii:

exist o hotrre prealabil de admitere a cererii de recunoatere;

exist reciprocitate n procedeul recunoaterii;
este valabil constituit n statul a crei naionalitate o are;
scopurile statuare urmrite nu contravin ordinii sociale i economice
din ara noastr.

Se public n Monitorul Oficial i ntr- un ziar central i este supus

apelului. Apelul poate fi exercitat de orice persoan interesat pentru
nendeplinirea oricrei condiii din cele prezentate mai sus.

Efectele recunoaterii persoanei juridice n Romnia

1) persoana juridic beneficiaz de drepturile care decurg din........, cu
excepia acelor drepturi pe care statul forului o refuz prin lege.
2) Sub aspect procedural persoana juridic
strain are n faa
instanelor romne aceleai drepturi i obligaii procesuale ca i
persoana juridic romn.
Prin urmare, legea nu consacr regimul naioanl ; acela c persoana nu
poate avea mai multe drepturi dect n ara sa, i c nu poate avea nici mai
multe drepturi dect o persoan juridic de acelasi fel.
Condiia reciprocitii- ca orice strin are obligaia de a resprecta legislaia
romn atta timp ct i desfsoar activitatea n Romnia.

Conflicte de legi cu privire la familie

Statutul persoanei fizice: stare civil, capacitate, relaiile de familie.

Legea aplicabil logodnei

Condiii de fond: pozitive i negative ( impedimente la logodn)

vrsta necesar ( 18 ani ; cu excepia minorului de 16 ani care se poate

logodi din motive temeinice i cu acordul printe ,tutore)

 nu trebuie s mai fie logodit/ cstorit

consimmntul la logodn
nu trebuie s existe rudenie fireasc sau rudenie civil
alienaie sau debil mintal
Legea aplicabil logodnei cel puin un element de extraneitate referitor
la condiiile de fond se aplic legea naional a fiecreia dintre logodnici din
momentul ncheierii logodnei- LEX PATRIE
Trebuie luat n considerare legea naional a logodnicului n parte.

Efectele logodnei i consecinele ruperii acesteia sunt guvernate

de:
1) Legea reedinei obinuite comune a logodnicului n momentul ncheierii
logodnei.
2) Legea naional comun a logodnicilor cnd nu au reedina obinuit n
acelai stat.
3) Legea romn cnd nu au o naionalitate comun.
Domeniul legii aplicabile
Legea aplicabil logodnei reglementeaz urmtoare aspecte :
a) stabilirea condiiilor de fond si efectele acestora
b) eventualele dispense de vrst, rudenii
c) viciile de consimmnt
d) efectele logodnei i consecinele ruperii logodnei

Legea aplicabil cstoriei

Condiii de fond: pozitive i negative
Condiii de form: formaliti stricte:
cstoriei; ulterioare ncheierii cstoriei.

premergtoare; privind ncheierea

Calificarea aceast operaiune se face de regul dup legea forului

Legea aplicabil condiiilor de fond- sunt reglementate de legea naionale
fiecruia dintre soi la momentul realizrii cstoriei. Stabilete:
a) stabilirea condiiilor de fond i efectele acestora
b) eventuale dispense
c)viciile de consimmnt

Ex: Paraguay: 14 ani femei, 16 ani brbai

China: 20 ani femei, 22 ani brbai
Germania se pot cstori mtu cu nepot, unchi cu nepoat.
Suedia se pot cstori fraii cu surorile vitrege.

Legea aplicabil formalitilor casatoriei

Romnia locus regit actum, lex loci celebrationis
auctor legi actum ?

Ofierul de stare civil care a ntocmit actul va transmite n termen de 5

zile , un extras de pe acel act, organului competent al Ministerului Afacerilor
Interne .

Domeniul aplicabil
Aceast lege reglementeaz urmtoarele aspecte:
1) organul competent s ncheie cstoria
2) formalitile premergtoare cstoriei( comunicarea strii de
sntate, declaraia de cstorie, opoziia la cstorie)
3) formalitile privind ncheierea cstoriei ( data, locul, momentul,
prezena a 2 martori)
4) nregistrarea i dovada cstoriei
Legea aplicabil nulitii cstoriei
nulitatea aspect general(absolut) i aspect particular(relativ)
Preponderent cazuri de nulitate absolut
nulitatea relativ
a) n cazul lipsei discernmantului
b) lipsa autorizrii/ ncuviinrii minorului de 16 ani
c) vicierea consimmntului
d) csoria dintre tutore si persoana minor aflat sub ocrotirea sa

Delimitarea legii aplicabile n cazul nulitii cstoriei

nulitatea absolut sau realtiv pentru nclcarea condiiilor de fond

reglementate de lege
nulitatea pentru nclcarea condiiilor de form este supus dup caz
legii statului pe teritoriul cruia s- a celebrat cstoria Romnia
locus legit actum sau legea statului agentului diplomatic, functionarului.

n cazul cstoriei ncheiate n strintate indiferent de cetenia soilor,

nulitatea pentru nclcarea condiiilor de fons, poate fi admis n ara sa numai
dac sancioneaz nulitatea este prevzut i de legea romn.
n aceast ipotez, o hotrre strain poate fi recunoscut n Romnia,
numai n condiia dublei reglementri a sanciunii nulitii.

Legea aplicabila nulitatii casatoriei

Aceasta lege reglementaza in principal urmatoarele aspecte:
- felurile nulitatii;
- efectele nulitatii;
- cazurile de nulitate;
- regimul juridic;
- casatoria putativa etc.
Intra in domeniul acestei legi, competenta jurisdictionala, procedura de judecata,
efectele casatoriei putative.
Legea aplicabila efectelor casatoriei
efectele casatoriei in general
Cum se determina legea aplicabila (3 reguli):
- daca sotii au resedinta comuna obisnuita se aplica aceasta lege;
- daca nu au resedinta comuna, dar au cetatenie comuna se aplica legea cetateniei
comuna;
- daca nu au nici cetatenie comun,a se aplica legea locului unde a fost celebrata
incheierea casatorie.
=> in aceasta ordine se aplica aceste legi.
Domeniul acestei legi - legea aplicabila efectelor casatoriei reglementeaza
urmatoarele aspecte:
- efectele personale dintre soti (obligatii personale, schimbarea numelui etc);

- efectele patrimoniale dintre soti, precum si dintre acestia si terti (ca de exemplu:
regimul primar);
- efectele casatoriei asupra sotului minor.
Nu intra in domeniul acestei legi: capacitatea persoanei de a se casatori inainte de
majorat, care este reglementata de legea sa nationala; regimul juridic al bunurilor sotilor;
drepturile sotilor asupra locuintei familiei etc.
Legea aplicabila regimului matrimonial
Regim matrimonial = totalitatea normelor juridice privitoare la efectele patrimoniale
dintre soti si terti referitoare la bunurile sotilor.

Exista 4 tipuri:
- regimul comunitatii legale;
- regimul comunitatii conventionale;
- regimul separatiei de bunuri;
- regimul separatiei de bunuri cu achizitii.
Alegerea si modificarea regimului se realizeaza prin conventia matrimoniala.
Legea aplicabila se determina prin 2 modalitati principale:
1) Determinarea dupa criterii subiective (determinare subiectiva) - este vorba
despre un act juridic lex voluntatis, adica legea vointei partilor; sotii au dreptul sa aleaga legea
aplicabila si numai daca nu aleg se aplica a doua varianta. Libertatea sotilor de a alege legea
aplicabila regimului matrimonial nu este nelimitata, legea ofera anumite variante. Sotii au un
drept de optiune intre urmatoarele legi:
- legea statului pe teritoriul caruia unul dintre ei are resedinta obisnuita comuna la data
alegerii;
- legea statului a carui cetatenie o are oricare dintre soti;
- legea statului unde stabilesc prima resedinta obisnuita comuna dupa celebrarea
casatoriei.
Ei pot alege oricare dintre variante, nu este ordine de preferinta.
Alegerea se realizeaza prin incheierea unei conventii intre soti, conventie care poate
intervenii in 3 momente diferite, fie inainte de incheierea casatoriei, la momentul incheieirii
casatoriei, fie dupa inchieierii casatoriei. Aceasta alegere trebuie sa fie expresa, printr-un

inscris incheiat, semnat si datat de acestia sau sa rezulte neindoielnic din conventia
matrimoniala.
In privinta formei, conventia de alegere este supusa fie legii care guverneaza regimul
matrimonial, fie regulii locus regit actum.
2) Determinarea dupa criterii obiective a legii aplicabile - daca legea aplicabila nu
a fost alesa de soti sau au ales dar nu este valida alegerea, determinarea se face dupa criterii
obiective, regimul matrimonial fiind supus legii aplicabile efectelor generale ale casatoriei,
adica legea resendintei obisnuite comune, cetateniei comune, sau unde a fost celebrata
casatoria.
Domeniul legii aplicabile - reglementeaza urmatoarele aspecte:
- conditiile de valabilitate ale conventiei de alegere si ale conventiei matrimoniale;
- continutul patrimoniului fiecaruia dintre soti;
- limitele alegerii regimului matrimonial;
- incetarea regimului matrimonial;
- schimbarea regimului matrimonial s.a.
Pentru a inlatura posbilitatea fraudarii legii in materia efectelor casatoriei, Codul civil
prevede ca daca unul dintre soti isi schimba resedinta obisnuita sau cetatenia, legea veche va
continua sa reglementeze efectele casatoriei. Daca ambii soti isi schimba resedinta obisnuita
sau cetatenia, pentru viitor se va aplica legea noua, daca sotii nu au convenit altfel si daca nu
sunt prejudiciate interesele tertilor - deci avem o dubla conditie.
Legea aplicabila desfacerii casatoriei si separarii de corp
Si de aceasta data Codul civil face vorbire despre doua ipoteze:
1) Determinarea dupa criterii subiective - inseamna ca in principiu sotii pot sa
aleaga legea aplicabila divortului, prin urmare vom fi in prezenta lex voluntatis, numai ca si
de aceasta data alegerea este limtata la variantele pe care tot legea le prevede, si anume:
- legea statului pe teritoriul caruia sotii au resedinta obisnuita comuna, la data
conventiei de alegere;
- legea statului unde sotii au avut resedinta obisnuita comuna, daca cel putin unul
dintre acestia locuieste pe teritoriul acelui stat la data inchieirii conventiei de alegere;
- legea statului al carui cetatean este unul dintre soti;
- legea statului pe teritoriul caruia au locuit cel putin 3 ani;
- legea romana.

=> se poate alege oricare dintre cele 5, enumerarea fiind una limitativa, nu exista o
ordine.
Cand legea straina astfel aleasa nu permite divortul sau il admite in conditii deosebit
de restrictive, se aplica legea romana, daca unul dintre soti are la data introducerii cererii de
divort cetatenia romana sau resedinta obisnuita in Romania.
2) Determinarea obiectiva a legii aplicabile - daca nu exista legea aplicabila sau
alegerea facuta nu este voluntara, legea aplicabila divortului se determina dupa criterii
obiective. Acestea sunt stabilite de Codul civil, in urmatoarea ordine:
- legea statului pe teritoriul caruia sotii au resedinta obisnuita comuna la data
introducerii cererii de divort;
- daca nu au resedinta obisnuita comuna, legea statului pe teritoriul caruia au avut
resedinta obisnuita comuna, daca cel putin unul dintre acestia are resedinta obisnuita pe
teritoriul acelui stat la data introducerii cererii de divort;
- daca nu este indeplinita conditia de mai sus, se aplica legea statului cetateniei
comune, la data introducerii cererii de divort;
- in lipsa cetateniei comune a sotilor, se aplica legea statului ultimei cetatenii comune,
daca cel putin unul dintre acestia a pastrat aceasta cetateniei la data introducerii cererii de
divort;
- in toate celelalte cazuri se aplica legea romana.
=> daca legea straina determinata dupa criterii obiective nu permite divortul sau il
perminte in conditii stricte, iar unul dintre ei are cetatenia romana, acest impediment este
inlaturat,
Domeniul acestei legi - legea aplicabila divortului vizeaza in deosebi urmatoarele
aspecte:
- persoanele care pot cere desfacerea casatoriei;
- formele divortului;
- motivele de divort;
- efectele divortului etc.
Nu intra in domeniul acestei legi competenta jurisdictionala si procedura de judecata
care sunt reglementate de lex fori, capacitatea juridica si numele sotilor, care sunt
reglementate de lex patriae.
Tot in legatura cu desfacerea casatoriei, o institutie care nu este relementata de
legislatia noasta => recunoasterea actului intocmit in strainatate - prin care se constata vointa
unilaterala a barbatului de a desface casatoria.

Un act intocmit in strainatate prin care se constata vointa unilaterala a sotului de a

desface casatoria, fara ca legea straina aplicabila sa recunoasca acelasi drept si sotiei, nu poate
fi recunoscut in tara noastra, cu exceptia situatiei in care sunt indeplinite cumulativ
urmatoarele conditii:
- actul a fost intocmit cu respectarea tuturor conditiilor de fond si de forma, prevazute
de legea straina aplicabila;
- femeia a acceptat in mod liber si neechivoc aceasta modalitate de desfacere a
casatoriei;
- nu exista un alt motiv de ....... al recunoasterii in Romania a unui astfel de hotarari.
Legea aplicabila separarii de corp - institutie nereglementata de legea romana, dar
recunoscuta in strainatate. Legea aplicabila separatiei de corp se determina dupa regulile
mentionate in materia divortului.