Drept International Privat

Curs 1 D. Sitaru

Ce inseamna elem de extraneitate?

In mom in care intr-un rap jur apare un elem de extraneit, acel rap jur este de dip si se aplica rationam de dip
Obiectul raportului juridic:
- locul situarii bunului: in strainatate sau in Ro sub incid unei legi straine: bunurile unei ambasade.
Continutul raportului juridic :locul incheierii contractului sau locul executarii in principiu
La actele jur, de f multe ori, in baza principiului autonomiei...
La faptele jur, locul savarsirii delictului....
In momentul in care intr un raport jur apare elem de extraneitate , in leg cu acel rap juridic se ridica o problema de
dr specifica disciplinei : conflictul de legi= situatia care apare in cazul in care intr-un rap exista elem de extraneitate si ac
sit consta in faptul ca acelui rap jur este susceptibil de a i se aplica 2 sau mai multe sisteme de drept diferite. Asadar, confl
de legi exista ...
Confl de legi : def metaforica : acea intrebare, acea indoiala care apare in mintea judecatorului sau a arbitrului
competent sa solutioneze un litigiu cu elem de extran : ce sistem de drept voi aplica?
Ex : act de vanzare, incheiat de o firma romana in calit de vanzator si o firma americ.
Inch contr : Bucuresti
Marfa se livrea la New York. Litigiu=>raport juridic cu element de extraneitate? Nationalitatea uneia dintre parti
si locul executarii contractului.
Litigiu privind executarea necorespunzatoare de catre firma americana, se sesizeaza un judecatir sau un arbiru.
Problema care se pune in mintea jud/ arb : cine e comp sa judece si ce sist de drept voi applica? Sistemul roman?
Sistemul american?
....
In UE, uniformizarea dreptului ...care nu este insa totala. De plida: termenul de presc, termenele difera in diverse
state.
Elem definitorii ale conflictului de legi :
A. Confl de legi are ca premisa existenta unui element de extraneitate.
B. Nu este vorba despre un conflict de suveranitati. Denumirea mai corecta ar fi fost : concurs de legi.
...
1

C. A 3-a idee :susceptibil" - in urma rationamentului conflictual, se poate ajunge la aplicarea dr roman, caz in care
judec continua sa judece dupa dr roman.
D. A4-a idee conflict de legi: lege : sistem de drept DIP arbitreaza inte sistemul de drept roman si sistemul de
drept american, nu intre o lege de aici si una de acolo. Aceasta problema este ulterioara.
De ce apar confl icte de legi? Sistemele de drept nu sunt la fel, nici chiar apropiate, au solutii diferite pentru
aceeasi problema de dr.
La nivelul UE - exista o incercar de a uniformiza dreptul in statele membre. Dar pt ca inertia nationala este in
continuare mare, la fel si conservatorismul national...
Aceste uniformizari sunt uniformizari ale normelor de DIP, nu de drept substantial al statelor.
Raporturile juridice de DIP. Conflictele de legi nu apar decat, de principiu, in rap de drept privat.
- art. 2557 - raporturile civile, comerciale, si alte rap de drept privat cu elemente de extraneitate.
De ce doar in privat apar conflictele de legi? Aceasta este esenta notiuni de drept privat : se deosebeste de dreptul
public prin pozitia juridica a subiectelor: pozitie de egalitate.Pentru ca din moment ce partile sunt in balanta egala,
sistemele se afla pe pozitie de egalitate.
Raporturile jur de drept public pot avea element de extraneit, dar nu genereaza, de regula, un conflict de legi.
Judecatorul roman aplica legea romana, penala, fisc, etc.
Ex: cetatean roman, accident in Italia, infractiune : se aplica legea Romana, dar despagubirile, intrand pe civil - se
alege sistemul dupa locul savarsirii delictului - se poate aplica si sistemul italian.
In penal : acele principii...circumst sferei de aplicare a legii penale romane.
Cine solut confl de legi?
Care este continutul dr int priv?
Continutul DIP : norme juridice specifice, norme conflictuale. Norma conflictuala este norma juridica al carei scop
este solutionarea conflictelor de legi, specifice DIP, aratand care din sistemele de drept este aplicabil.
Normele materiale sunt asa-numitele norme de aplicatie imediata.

Comparatie norma conflictuala- norma materiala.

2 deosebiri majore:
1.Norma conflictuala nu solutioneaza raportul juridic pe fondul sau, ci norma conflict. este o norma de trimitere, de
fixare, indica care sistem este aplicabil. Norma materiala solutioneaza litigiul pe fond, da solutia pe fondul cauzei.
2. Dpdv al ordinii aplicarii lor - Norma conflictuala este primordiala in aplicare si apoi voi cauta in acel sistem
aplicabil care este norma materiala care solutioneaza litigiul pe fond. De solutia pe care o da norma conflictuala, poate
depinde solutia pe fond. Exemplul cu prescriptia termene diferite, potrivit unui sistem se poate sa se fi prescris si se
respinge actiune, potrivit celuilalt e posibil sa nu se fi prescris, sa fie un termen de prescriptie mai lung.
Care este structura normei de conflict :
2

In TGD : o norma are o ipoteza,( situatie de fapt) si o dispozitie (arata atitudinea, consecinta, solutia de drept)
Norma conflictuala : tot asa, dar ipoteza si dispozitia au continut diferit, acceptiuni diferite si denumiri diferite.
1. Ipoteza = continutul normei conflictuale = categoria de raporturi juridice la care norma conflictuala se refera=
materia.
2. Legatura normei conflictuale = dispozitia normei= legatura este cea care ma trimite la sistemul de drept
aplicabil caci aceasta este ratiunea normei conflictuale. In general, in majoritatea cauzelor, legatura normei coflictuale
contine si un punct de legatura. Acesta este elementul de legatura intre materie (elem concret, precis) si un it sist de dr.
1. Ex : NCC , cartea a VII-a
- art. 2572: starea civila si capacitatea persoanei fizice sunt carmuite de legea sa nationala.
- Materia : starea civila si capacitatea persoanei fizice.
Ori de cate ori se pune o problema de stare civila sau de capacitate a persoanei fizice ma duc la legea nationala a
acelei persoane.
-

Legatura : nationalitatea.

Nationalit persoanei fizice : art. 2568 - legea nationala a pers. fizice este legea statului a carui cetatenie are acea
persoana.
-

Cetatenie este punctul de legatura.

In cazul in care cetatenia este punctul de legatura si legea cetateniei este aplicabila, legea cetateniei se numeste :
lex patriae.
In reglem. UE, un punct de legatura foarte frecvent este resedinta obisnuita a persoanei fizice. vom vedea :))

2. Ex: pt pers jur- NCC art 2580 - statutul organic al pj este carmuit ee legea sa nationala.
Continut : statutul organic al persoanei juridice.
Legatura : nationalitatea - 2568- nationalitatea persoanei juridice este cea a statului pe al caruit teritoriu persoana
juridica si-a stabilit sediul social
Punct de leg : sediu social, ma trimite la legea sediului social : lex societatis.
Lex societatis si lex patriae plus lex domicili( e prevazuta in unele cazuri ) formeaza lex personalis.

3. Ex : regimul juridic al bunurilor art. 2613 NCC, posesia, dreptul de proprietate si celelalte drepturi reale
asupra bunurilor, inclusiv cele de garantii reale asupra bunurilor - legea locului unde acestea sunt situate sau se afla
Continut: posesia, dr de prop si celelalte dr reale + garantii reale asupra bunurilor
Legatura si punct de legatura : locul unde sunt situate( imobile) sau se afla ( mobile)
Sist de drept al locului situarii/ aflarii bunului : lex rei sitae sau lex situs
3

4. De foarte multe ori in materia actelor juridice, punctul de legatura, este vointa partilor : Regulam Roma I =
Reg. 593/2008 al PE si Consiliului privind legea aplicabila obligatiilor contractuale. Art. 3 alin. 1 : contractul este
guvernat de legea aleasa de parti.
Continut : contract
Legatura : sistemul de drept al locului ales de parti - lex voluntaris

5. In cazul in care nu exista vointa partilor exprimata se aplica fie legea locului incheierii contr : lex loci
contractus. In alte cazuri, legea locului executarii: lex loci executionis.
6. In materie de delicte, fapte jur in general, exemplu : Roma 2 reg.864/ 2007 Pe si consl priv legea aplic oblig
necontract: art. 4- oblig necontract care izv din fapta ilicita sunt eup legii tarii in care s a produs prejudiciul.
Continut : oblig necontractuale pt fapte ilicite
Legatura si punctul de legatura : locul producerii prejudiciului- lex loci leasionis, lex loci damni
In anumite situatii se poate aplica legea locului savarsirii delictului : lex loci delicti commissi.
Termenul cel mai general care exprima legea aplicabila, care le insumeaza pe toate cele amintite : lex causae

Care este sistemul de drept caruia ii apartin normele conflictuale? De unde luam norma conflict?

Exista o regula si exista exceptii de la regula :

Regula : norma conflictuala apartine sistemului de drept al instantei sesizate. Inaintea conflictului de legi, intr-un
raport juridic cu element de extraneitate am de solut problema conflictului de jurisdictii : institutie de dr. Int. privat,
institutie a unei ramuri de DIP : procesul civil international- in NCPC
Cand este competenta o instanta Ro - aplica pachetul de norme conflictuale din Romania, propria lui norma
conflictuala - lex fori : legea instantei sezizate si competente sa solutioneze.

De ce exista si se aplica aceasta regula- sistemul de drept al instantei sesizate?

A. Instanta de judecata este un organ de juridictie nationala romana si aplica legea lui nationala la nivel de norma
conflictuala
B. Normele conflituale sunt in cea mai mare parte a cazurulor, cu exceptia celor din materia contractelor( lex
voluntaris) sunt imperative.
La contracte : se reflecta vointa partilor.

C. Teoretic, intr-o anumita masura este o vointa tacita a parti. Ca o prezumtie simpla ca daca instanta romana este
competenta, se poate prezuma ca norma conflictuala romana este aplicabila : qui eligit iudicem, eligit ius.
D. Argument de logica juridica : reducere la absurd. Ce sistem de drept este aplic normei conflictuale? In principiu
rasp ... : al instantei sesizate: lex fori , sistemul de drept aplicabil pe fond raportului juridic, care se num: lex causae.
Am de ales intre acestea doua. Nu pot sa aplic lex causae pt ca lex causae este data de norma conflict, ori eu in acest
moment am de rez problema ce norma conflictuala se aplica. In consecinta, prin reductio ad absurdum, se aplica lex fori.
Este singura cunoscuta in mom operatiunii logice.
Exceptii : norma conflict nu aplicabila nu este lex fori
1. Arbitraj international ad hoc - cel care nu este numit de catre o instanta de arbitraj, nu este institutionalizat. Nu
exista lex fori aici, arbitrii se intalnesc unde le este mai convenabil.
2. Ipoteza retrimiterii de gradul 1.

Norma conflict este una din normele de DIP, dar DIP contine si norme materiale.
Normele materiale ca izvoare ale DIP
- norme materiale in domeniul conditiei juridice a strainului: drepturile si obligatiile strainului, persoana fizica sau
persoana juridica, in Rom, in UE, aceste aspecte formeaza conditia juridica a strainului, reprezinta o materie de DIP.
- norme materiale in domeniul efectelor hotararilor judecatoresti si arbitrale straine
- normele de aplicatie imediata, necesara.
Definitia normei de aplicatie imediata: art 9, Reg RomaI , dar sunt intalnite si analiz in fiecare regulament, in
functie de domeniul lui de aplicare.
Definitie : norme a caror respectare este privita drept esentiala de catre o anumita tara pentru salvgardarea
intereselor sale publice precum organizarea politica, sociala sau economica, in asemenea masura incat aceste norme sunt
aplicabile oricarei situatii care intra in domeniul lor de aplicare, indiferent de legea aplicabila contractului, in termenii
prezentului regulam. Definitia e valabila pentru toate si pt legile aplicabile altor domenii. Aici e mentionat contract
pentru ca e vorba de Reg Roma I.
Sitaru (definitie) norme de aplicatie imediata : acele norme materiale apartinand sistemului de dr intern al
statului forului sau al unui stat strain, norme care dat fiind gradul lor inalt de imperativitate, se aplica cu prioritate,
imediat, unui raport juridic international, atunci cand acel rap jur are un punct de legatura concret si semnificativ cu statul
respectiv ( de principiu cu statul forului), excluzand in acest fel conflictul de legi si deci aplicarea in cauza a vreunei
norme conflict.
Elem esentiale din definitie:
A. Sunt norme materiale, nu sunt conflictuale, dau solutia pe fond.
B. Apartin de regula, sistemului de dr al instantei sesizate, legii forului. Daca judecatorul este roman, instanta
romana -> norme de aplicatie imediata din dreptul rom. Regulamentele UE permit aplicarea unor norme de aplic
imediata dintr un sistem de dr srain, daca el constituie lex causae. Dar nu ne referim la aceasta ipoteza. Ne referim la
normele de aplicatie imed din dreptul roman

C. Norme de un grad inalt de imperativitate : salvgardarea interesului publ, de oridine publ

D. Aceste norme, tocmai pt ca sunt de imperstivitate se aplica cu prioritate ori de cate ori raportul juridic respectiv
are un punct de legatura cu tara forului, punct de leg important, concret si semnificativ.
E. Aplicandu- se imediat se aplica inaintea normei conflictuale, nu intereseaza ce sist de drept este aplicabil in
cauza.
Ex: contract de vanzare al unei marfi care este supusa unui regim de autorizare, indiferent care este legea aplic
contractului, vom aplic regimul de autoriz.din dr roman, sunt norme de aplicatie imediata. Pt toate celelalte elemente ale
contr, pot sa aplic lex causae.
Si regimul valutar poate fi socitit regim de aplicatie imediata.

Comparatie: norme de aplicatie imediata, norme conflictuale.

Asemanari :
1. Amandoua se ref la raporturi juridice cu elem de extraneitate, care au o legatura cu tara forului.
2. Amandoua apartin sistemului de dr intern roman, de regula.
Deosebiri:
1. Normele de aplicatie imediata sunt norme materiale, contin solutia pe fond, normele conflict sunt de trimitere, te
trim la un sistem sau altul.
2. Succesiunea aplicarii : intai normele de aplic imed si apoi normele conflict care ma trimit la legea aplic.

Principalele feluri de conflicte

1.conflictul de jurisdictii
= instanta competenta, tine de procesul civil international
2. Conflictul de legi aplicabile pricedurii. Dupa ce eu, judecator roman, constat ca sunt compet sa judec, purced
la judecata, audiere martori, adm probe.
Dupa ce sistem ?
3. Conflictul de calificari
Norma conflictuala este exprimata in notiuni juridice, atat in continutul ei, cat si in legatura ei. Continutul normei
foloseste notiuni precum : starea si capacitatea persoanei, statutul organic al persoanei juridice, conditii de fond si de
forma ale contr, most etc.
Si legatura este exprim in institutii de dr : cetatenie, sediu social, locul inch, locul executarii. Aceste notiuni juridice
trb interpretate. Interpretarea inseamna calificare notiunilor din din norma conflictuala.

Calificare :
Pornindu-se
A. De la normele conflict. catre situatia de fapt, de la normele conflict ca raport juridic.
B. De la situatia de fapt catre normele conflictuale.
A. Calificarea este operatiunea logico- juridica de determinare a sensului exact si complet al notiunilor juridice din
continutul sau legatura normei conflictuale cu scopul de a vedea daca un raport juridic adica o situatie de fapt concreta se
include sau nu in acea notiune juridica.
B. Calificarea este interpretarea unui raport juridic unei situatiit de fapt concrete pentru a vedea in continutul si
legatura carei norme conflict intra.
Nu toate sisteme de drept ale lumii califica la fel aceeasi notiune de drept. Ceva e calificat ca fiind prescriptie la
noi, poate sa nu fie la altii.
Se pune problema conflictului de calificari : acea situatir care apare atunci cand notiunile din continutul sau din
legatura normei conflictuale au intelesuri diferite in diferite sisteme de drept susceptibile de a se aplica acelui raport jur.
Conflictul de calif si instutia juridica a confl de calif au pornit de la o speta . Sf Sec 19, in FR - testamentul
olandezului. In esenta sit atunci potriv legi ilo temporae, un olandez nu putea sa faca un test olograf potriv legii lui, dar un
cet francez da. Problema era def notiunii de test olograf.
E o problema de capacit- lex patriae?
Sau e o problema de forma a actului jur- forma locului incheierii si putea fi supusa legii fr?
Presc - probl de dr mat- lex causae
-in dr englez: procedura- lex fori
4. Conflictul de norme conflictuale, in spatiu, pune problema retrimiterii.
5. Confl de legi materiale, probl legii aplicabile pe fond
6. Confl de legi in timp si spatiu
7. Conflictul mobil de legi
8. Recunoasterea si executarea hot straine.