Actiunea civila

Actiunea civila este: - mijlocul prin care o persoana cere instantei de judecata fie recunoasterea dreptului sau, fie realizarea acestui drept. - ansamblul de mijloace procesuale, prin care, in cadrul procesului civil, se asigura protectia dreptului subiectiv civil. Actiunea civila: - cuprinde totalitatea mijloacelor procesuale - este uniforma (contine reguli clare si stricte) cuprinzand aceleasi reguli si aceleasi drepturi pentru toate partile.

Definirea si natura juridica a dreptului la actiune

Dreptul la actiune cuprinde o serie de drepturi: 1. dreptul de a sesiza instanta 2. dreptul de a solicita probe 3. dreptul de a obtine sanctionarea paratului 4. dreptul de a exercita caile de atac 5. dreptul de a obtine executarea silita sau rezolutii pe care pe care titularul le poate exercita total sau partial. Elementele actiunii civile: 1. Partile 2. Obiectul 3. Cauza Partile : ( reclamant si parat, pers fiz/ juridica) trebuie sa aibe capacitate procesuala (capacitate de folosinta si exercitiu depline) si calitate procesuala in dreptul civil. - trebuie sa existe un interes legitim si actual (ex drept legitim = dreptul la o mostenire la care stii ca ai dreptul, dreptul la copil dupa divort). Obiectul: este un drept subiectiv care se considera a fi incalcat (ex drept subiectiv = dreptul la salariu, concediu, etc) Cauza actiunii civile: este sinonima cu scopul actiunii civile.

Conditiile de exercitiu ale actiunii civile

Exercitiul la actiune este liber si nimeni nu este tras la raspundere pentru intentarea actiunii. Actiunea este facultativa si trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: 1. sa existe un drept subiectiv lezat 2. sa existe un interes legitim 3. sa existe capacitate si calitate procesuala Dreptul subiectiv trebuie sa fie recunoscut si ocrotit de lege, sa fie exercitat cu buna credinta si sa fie actual. Capacitatea procesuala = aplicarea pe plan procesual a capacitatii civile (capacitate de folosinta si exercitiu). 1. Capacitatea procesuala de folosinta = capacitatea unei persoane de a avea drepturi si obligatii pe plan procesual (in cadrul unui proces) si de a si le exercita. 2. Capacitatea procesuala de exercitiu = capacitatea unei persoane de a valorifica anumite drepturi, de a sta in judecata. Capacitate restransa = la 14 ani Capacitate deplina = la 18 ani Reprezentarea = pentru persoane care au sub 14 ani (de catre parinti sau tutore) Asistarea = intre 14-16 ani (parintii sau tutorele vin alaturi de minor, il asista, iar minorul are dreptul sa semneze doar in prezenta acestora). Capacitatea procesuala activa apartine reclamantului, iar capacitatea procesuala pasiva ii revine paratului.

PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

1. Instanta 2. Partile 3. Alte organe si persoane In procesul civil, partile sunt angajat angajator, respectiv sindicat patronat. La instanta de fond, partile sunt: reclamant parat, la instanta de apel: apelant (cel care ataca) intimat, iar la instanta de recurs: recurent intimat. Pe langa apel si recurs, mai sunt 2 cai speciale de atac: 1. contestatia in anulare: contestatar intimat 2. cererea de revizuire: revizuent intimat Legea procesuala ingaduie ca mai multe persoane sa fie impreuna reclamante sau parate, daca obiectul pricinii este un drept sau o obligatie comuna sau daca drepturile la obligatiile lor au aceeasi cauza. Aceasta operatie este cunoscuta sub numele de COPARTICIPARE. Interventia poate fi principala, atunci cand intervenientul este un nume propriu si isi sustine un interes personal sau accesorie, cand se intervine pentru una dintre parti. Intervenientul principal are o pozitie independenta atat fata de parat cat si fata de reclamant, in timp ce intervenientul accesoriu este subordonat partii in favoarea careia a intervenit. Potrivit Codului de procedura civila, partea poate sa cheme in garantie o alta persoana impotriva careia ar putea sa se indrepte cu o cerere de despagubire, deoarece cel care transmite altuia un drept este obligat sa ii garanteze folosul sub toate formele. Conditiile necesare pentru a fi parte in proces: 1. capacitate de exercitiu 2. capacitate de folosinta

Drepturile si indatoririle procesuale ale partii

dreptul fiecarei parti de a adresa cereri instantei (ex: cerere de chemare in judecata, intampinarea, probe, chemare in garantie, amanarea cauzei, etc); dreptul de a participa la judecarea pricinii, dreptul la citare; dreptul de a refuza judecatorii, procurorii, grefierii, magistratii asistenti, sefii terti; dreptul la aparare dreptul de a ataca hotararea si incheierile instantei; dreptul de a pretinde restituirea cheltuielilor de judecata; dreptul de a dispune de soarta procesului ( prin recunoasterea vinovatiei, prin incheierea unei tranzactii mediere; reclamantul renunta la cererea de chemare in judecata, etc) * Tranzactia poate fi refuzata atunci cand exista clauze nelegale sau clauze care nu sunt morale.

REPREZENTAREA JURIDICA A PARTII IN PROCESUL CIVIL

Reprezentarea se poate realiza prin AVOCAT sau MANDATAR. Pentru persoane fizice exista: AVOCAT, AVOCAT DIN OFICIU, MANDATAR ( dispute de o imputernicire in care trebuie precizat in mod exact ce poate sa faca). Pentru persoanele juridice exista: AVOCATI, REPREZENTANTI AI FIRMEI (imputerniciti), CONSILIER JURIDIC are contract de munca cu firma, are legaturi dinainte stabilite. Acesta poate fi angajat si pe o perioada determinata, atunci cand inlocuieste o persoana sau cand trebuie sa se sumplimenteze numarul de posturi din cauza volumului mare de munca. Pentru persoanele alienate mintal sau minori exista: PARINTI si REPREZENTANT LEGAL. Consilierul juridic reprezinta persoanele juridice, iar activitatea acestuia este reglementata prin legi speciale. Orice consilier juridic trebuie sa faca parte din Colegiul Consilierilor Juridici (unde se intra pe baza de examen, se parcurge un stagiu de 2 ani si se sustine un examen de definitivare). ASEMANARI AVOCAT CONSILIER JURIDIC: sunt absolventi ai Facultatii de Drept intocmesc si sustin actele pentru parti fac parte din organe speciale (Barou/ Colegiul Consilierilor Juridici) trebuie sa parcurga un stagiu de pregatire reprezinta persoane juridice asigura reprezentarea in instanta

DEOSEBIRI AVOCAT CONSILIER JURIDIC: Avocatul poate reprezenta si persoane fizice Avocatul nu are niciodata raporturi de munca cu persoana respectiva.

COMPETENTA GENERALA A INSTANTELOR JUDECATORESTI

Prin competenta, in general, se desemneaza capacitatea unei autoritati publice de a rezolva o anumita cauza. Instantele sunt impartite in functie de competenta lor, tinandu-se cont de exceptia de nelegalitate si de cea de neconstitutionalitate. Competenta materiala este o forma de competenta prin care se delimiteaza pe verticala sfera de activitate a diferitelor categorii de instante care fac parte din sistemul nostru judiciar. Competenta materiala revine Tribunalului, Sectia Conflicte de munca. Competenta teritoriala se imparte intre institutiile de acelasi grad, unde isi are sediul paratul. *Exceptie domiciliul reclamantului in litigiile de munca!!!!!! Sentinta de Tribunal, judecata la fond, este executorie de drept si definitiva (insa nu irevocabila). Competenta materiala revine Tribunalului, iar competenta teritoriala revine instantei pe raza careia isi are domiciliul sau sediul una dintre parti. TERMENELE PROCEDURALE Termen procedural = intervalul de timp inlauntrul caruia trebuiesc indeplinite anumite acte de procedura, sau dimpotriva, este oprita indeplinirea anumitor acte de procedura. Daca termenele nu sunt respectate, partea decade din drept!!!!!!!! Termenele se stabilesc in functie de zilele libere, neintrand la socoteala nici ziua cand a inceput si nici ziua cand s-a sfarsit termenul. De regula termenul este de 15 zile de la comunicare, insa exceptia o reprezinta litigiile de munca, bazate pe principiul celeritatii, pentru care termenul este de 10 zile de la comunicare (in cazul sentintelor). Cererea de chemare in judecata este definita ca fiind acel mijloc procedural prin care o persoana solicita concursul instantelor judecatoresti in vederea ocrotirii drepturilor si intereselor sale.

Aceasta trebuie sa contina: 1. partile ( atat solicitantul cat si paratul nume, adresa, date de identificare) 2. obiectul 3. motivele 4. temeiul de drept (legea, articolul) 5. probele * Trebuie sa existe un exemplar al cererii pentru instanta si cate una pentru fiecare parte implicata!!!!!!!! Asadar, in cerere trebuie sa se precizeze urmatoarele: 1. numele, domiciliul sau sediul partilor 2. obiectul cererii de chemare in judecata si valoarea lui (in functie de valoare se calculeaza taxa de timbru) Obiectul trebuie sa fie: licit, moral, real si posibil (determinat sau determinabil). Uneori legea conditioneaza sesizarea instantelor judecatoresti competente de indeplinirea unei proceduri prealabile, reclamantul urmand sa anexeze la cerere si dovada indeplinirii acesteia. Exemplu: Daca se depune o cerere, iar raspunsul este nefavorabil, se poate inainta o plangere prealabila catre institutia in cauza. Daca si raspunsul acesteia este nefavorabil, se poate depune o cerere de chemare in judecata la instanta competenta. Procedura prealabila si Contenciosul administrativ sunt conditionate de o cerere prealabila! Daca este depusa o cerere, insa nu este insotita si de o plangere prealabila, ea este declarata nula conform principiului inadmisibilitatii. In litigiile de munca se depune plangere prealabila, iar cererea de chemare in judecata trebuie semnata de consilierul juridic sau de imputernicit/ avocat.

INTAMPINAREA
- act de procedura prin care paratul raspunde la cererea de chemare in judecata, incercand sa se apere de acuzatiile reclamantului. Aceasta trebuie sa cuprinda: 1. Numele paratului; 2. Motivele ( in fapt si in drept). Daca este cazul se invoca si exceptiile, iar daca acestea nu sunt invocate in intampinare, nu mai pot fi ridicate in timpul procesului. 3. Temeiul legal

Cererea de intampinare trebuie depusa cu minim 5 zile inainte de primul termen si va exista un exemplar pentru instanta si cate unul pentru fiecare proba . Daca termenul este depasit, probele nu vor mai putea fi acceptate, amanarea putand fi ceruta o singura data. Intampinarea poate fi facuta cu minim 5 zile inainte de proces, aceasta fiind o modalitate de aparare, iar cererea reconventionala fiind considerata o modalitate de acuzare.

CEREREA RECONVENTIONALA
In procesul civil, paratul poate sa ridice pretentii impotriva reclamantului prin intermediul unei cereri reconventionale. Cererea reconventionala trebuie sa indeplineasca toate conditiile prevazute pentru cererea de chemare in judecata, reprezentand o autentica cerere de chemare in judecata. Cererea reconventionala se depune odata cu cererea de chemare in judecata si se judeca impreuna cu aceasta. AVANTAJE: Termen mai scurt pentru desfasurarea procesului Este o completare a cererii de chemare in judecata DEZAVANTAJ: Este timbrata

PROBELE general/ LITIGIILE DE MUNCA in particular

Notiunea de proba este folosita in intelesul de mijloc de proba precum: inscrisuri, martori, marturisirea unei parti, expertiza, cercetarea la fata locului. Subiectul probelor il reprezinta Judecatorul, iar obiectul este reprezentat de faptele juridice (in sens larg) care au creat, modificat sau stins raportul juridic dedus judecatii. Faptele care trebuie dovedite pot fi materiale sau psihologice si se clasifica in fapte pozitive si negative. Nu trebuie dovedite faptele care au fost deja consacrate (s-au intamplat in public, etc). Sarcina probei revine, de regula, reclamantului. Prin exceptie, in litigiile de munca, sarcina probei revine angajatorului, acesta fiind obligat sa depuna dovezile in apararea sa pana la prima zi de infatisare. Litigiile de munca sunt guvernate de principiul celeritatii, iar daca angajatorul nu depune probele la timp, pierde procesul.

Administrarea dovezilor (probelor) este permisa pana la dezbaterile pe fond, iar Instanta din oficiu poate cere aducerea de noi probe acolo unde considera necesar. In Apel si in Fond se reiau toate dovezile, iar in Recurs se pot prezenta doar inscrisuri de care sa nu se fi putut folosi partile (aduse pentru prima oara in fata instantei).