Drept procesual civil I 2022-2023

100 teste grila fara raspuns

1.Care sunt condiţiile generale de exercitare ale acţiunii civile ?

C afirmarea unui drept (formularea unei pretenţii), interesul, capacitatea procesuală şi
calitatea procesuală.

2. Ce fel de exceptie este excepţia de prematuritate a cererii de chemare în judecată ?

B de fond, absolută şi peremptorie;

3. In cazul transmisiunii calităţii procesuale active,ce se intampla cu dobânditorul?

a. preia procesul în starea în care se găseşte în momentul în care a avut loc
transmisiunea;

4.Ce va face instanta dacă există contrarietate de interese între minor şi reprezentantul sau
ocrotitorul lui legal?
B va numi un curator special;

5. Ce se intampla cu actele de procedură îndeplinite de o persoană fără capacitate procesuală

de exerciţiu?
C sunt anulabile.

6.Ce se poate afirma despre cererea în constatare?

a. are caracter subsidiar faţă de acţiunea în realizare;

7.Cand este admisibila cererea prin care reclamantul solicită instanţei să constate că a
intervenit prescripţia extinctivă a dreptului pârâtului de a obţine executarea silită a unui debit?
B este admisibilă numai dacă nu s-a declanşat executarea silită cu privire la
debitul respectiv;

8.Ce fel de actiune este acţiunea prin care cumpărătorului solicită obligarea vânzătorului să îi
predea autoturismul pe care acesta i 1-a vândut ?
C mixtă.
 9.Ce presupune acţiunea (cererea) mixtă?
C este o acţiune (cerere) patrimonială.

10.Ce nu este indreptatit judecătorul sa faca ?

B să invoce din oficiu orice excepţie procesuală;

11.În ce compunere a completului se judecă la judecătorii?

a. de un singur judecător;

12.În ce compunere a completului se face judecat recursului la curțile de apel?

B întotdeauna în complet de 3 judecători;

13.Ce fel de excepție este excepţia de incompatibilitate?

C trebuie soluţionată înaintea excepţiei puterii de lucru judecat.

14. În ce altă situație judecătorul nu este incompatibil să judece?

a. În cazul plângerilor penale formulate de părți în cursul procesului, când nu s-a pus
în mișcare acțiunea penală împotriva sa;

15.Când judecătorul nu poate participa la judecată, chiar dacă nu s-a abținut ori nu a fost
recuza?
C. Când a pronunțat o încheire interlocutorie sau o hotărâre prin care s-a soluționat
cauza;

16. Prin ce se caracterizează judecata cererii de recuzare?

B nu este admisibil interogatoriul;

17. Cum se soluționează cererea de recuzare?

B se soluţionează în camera de consiliu, fără prezenţa părţilor;

18. Prin ce se caracterizează coparticiparea procesuală?

B poate fi şi obligatorie;

19. Ce altă obligație mai au părțile din cadrul procesului civil?

C să urmărească desfăşurarea şi finalizarea procesului.
20. Ce nu presupune abuzul de drept procedural?
C exercitarea dreptului procedural cu depăşirea limitelor externe stabilite de lege.

21.Care este forma ceruta pentru cererea de intervenţie principală?

B se face în forma cerută pentru cererea de chemare in judecata;

22.Când poate fi făcută cererea de intervenţie accesorie ?

C oricând în cursul procesului, chiar şi direct în căile extraordinare de atac.

23.Care este calea de atac împotriva încheierii de admitere în principiu?

C numai odată cu fondul.

24. Care este termenul în care se poate exercita calea de atac împotriva încheierii de
respingere a cererii de intervenție ,ca inadmisibilă ?
B 5 zile;

25.De când începe să curgă termenul pentru calea de atac împotriva încheierii de respingere a
cererii de intervenție, ca inadmisibilă,pentru partea lipsă?
a. de la comunicare;

26.Când devine intervenientul parte în proces?

B după admiterea în principiu a cererii sale;

27.Cine poate formula cererea de chemare în judecată a altor persoane ?

C atât reclamantul, cât şi pârâtul.

28.Până când poate formula reclamantul cererea de chemare în judecată a altei persoane?
C cel mai târziu până la terminarea cercetării procesului în fața primei instanțe.

29.În ce formă trebuie depusă cererea de chemare în garanţie ?

C în condiţiile de formă pentru cererea de chemare în judecată.
 30.Cine trebuie să comunice celui chemat în garanție cererea ,copiile de pe înscrisuri, de pe
cererea de chemare în judecată,întâmpinare și de pe celelalte înscrisuri?
C instanța.

31.Până când poate fi depusă cererea de chemare în garanţie formulată de pârât atunci când
nu este obligatorie întâmpinarea?
C cel mai târziu până la primul termen de judecată.

32.De către cine poate fi formulată cererea de arătare a titularului dreptului?

C poate fi formulată numai de către pârât.

33. Dacă terţul arătat ca titular al dreptului se înfăţişează şi contestă cele susținute de pârât,ce
calitate va dobândi acesta în proces?:
B intervenient principal;

34. Ce formă trebuie să aibă mandatul judiciar dat unui neavocat:

C forma autentică.

35.Ce se întâmplă cu mandatul în cazul morţii celui care l-a dat?

C dăinuieşte până la retragerea lui de către moştenitori.

36. Ce caracter are participarea procurorului la judecată, prin punerea de concluzii?

B este facultativă, afară de excepţiile expres prevăzute de lege;

37.Când poate procurorul să exercite căile de atac?

a. indiferent dacă a participat sau nu la judecata finalizată cu hotărârea care se atacă;

38. În ce cauze datorează Ministerul Public taxe de timbru?

a. niciodată;

39.Ce cauze judecă instanţele judecătoreşti ?

C toate procesele şi cererile, cu excepţia celor date prin lege în competenţa altor
organe.
 40. De către ce instanţă sunt judecate ,în primă instanţă, cererile de evacuare?
B judecătorie;

41.Cine soluționează ,în primă instanță, cererile referitoare la inregistrările în registrele de

stare civilă?
C judecătoriile.

42.Ce judecă tribunalele în primă instanță?

B toate cererile care nu sunt date prin lege în competența altor instanțe;

43.Cine judecă ,în primă instanță, cererile de împărțeală judiciară?

B judecătoriile, indiferent de valoare;

44.Ce se întâmplă în cazul în care, după sesizarea instanţei, reclamantul îşi modifică valoarea
obiectului cererii şi, ca urmare, nu mai este competentă, potrivit legii?
B instanța îşi păstrează întotdeauna competenţa;

45. De competența cărei instanțe este cererea prin care vânzătorul solicită rezoluţiunea unui
contract de vânzare-cumpărare a unui imobil pentru neplata preţului ?
B în a cărei rază teritorială este situat imobilul;

46. Când pârâtul, în afară de domiciliul său, are în chip statornic o îndeletnicire
profesională, pentru care obligații cererea se poate face şi la instanţa locului acelei îndeletniciri?
C obligaţiile patrimoniale care sunt născute sau care urmează să se execute în acel
loc.

47.De competența cărei instanțe este soluţionarea unei cereri de chemare în garanţie?
B cea sesizată cu cererea principală;

48.Ce presupune conexitatea ?

C aceleaşi părţi sau chiar şi alte părţi, dar o strânsă legătură între obiect şi cauză.

49.În ce situație este posibilă delegarea unei instanţe?

B dacă instanţa competentă nu îşi poate desfăşura activitatea timp mai îndelungat
datorită unor împrejurări excepţionale;
 50. În cazul în care judecata procesului a cărui strămutare s-a cerut nu s-a suspendat, ci s- a
procedat la judecare, iar cererea de strămutare a fost admisă, ce se întâmplă cu hotărârea
pronunţată?
C este desfiinţată de drept.

51. Necompetenţa instanţei se poate invoca pe cale de excepţie:

C în faţa oricărei instanţe, dacă procesul este în curs.

52. In cazul admiterii excepţiei de necompetenţa pe motiv că cererea nu ar fi de

competenţa instanţelor judecătoreşti, ci a altui organ cu activitate jurisdicţională, se
va pronunţa:
a. declinarea competenţei;

53. Dacă excepţia de necompetenţa este admisă, instanţa:

B va respinge cererea ca inadmisibilă în cazul în care competenţa aparţine unui
organ fără activitate jurisdicţională;

54. Sentinţa de declinare a competenţei:

a. învesteşte instanţa în favoarea căreia s-a declinat competenţa începând cu data
rămânerii irevocabile;

55. Sentinţa de declinare a competenţei este supusă:

C nu este supusa niciunei cai de atac.

56. Conflictul negativ de competenţă ivit între Judecătoria Constanţa şi Comisia

de reexaminare de pe lângă O.S.I.M. se va rezolva de:

B Tribunalul Constanţa;

57. Conflictul de competenţă dintre judecătoria sectorului 1 Bucureşti şi judecătoria Braşov ivit
în faţa acesteia din urmă, se rezolvă de către:
a. înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

58. Conflictul de competenţă dintre Ministerul Finanţelor şi Judecătoria Braşov

se rezolvă de către:
C Tribunalul Braşov.

59 .Conflictul de competenţă dintre Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional

Bucureşti şi Tribunalul Prahova se rezolvă de către:
a. Curtea de Apel Ploieşti;

60. Conflictul de competenţă dintre Judecătoria Giurgiu şi Judecătoria sectorului

5 Bucureşti se rezolvă de către:
B Curtea de Apel Bucureşti;
61. Regulatorul de competenţă:
a. Nu este supus niciunei căi de atac;

62. În cazul conflictelor de muncă:

a. referitoare la contestaţia împotriva deciziei de concediere, sarcina probei este
răsturnată;

63. Nulităţile absolute:

a. pot fi invocate şi din oficiu de instanţă;

64. Dacă nulitatea este expres prevăzută de lege, atunci:

C vătămarea se presupune.

65. Nulitatea este condiţionată de existenta unei vătămări în cazul:

a. actului de procedură îndeplinit de un funcţionar necompetent;

66. Intervine nulitatea în cazul în care:

C cererea de apel principal a fost introdusă la instanţa de apel.

67. Intervine nulitatea în cazul în care:

B cererea de chemare în judecată a fost formulată de o entitate lipsită de capa citate
procesuală de folosinţă;

68. Intervine nulitatea dacă minuta nu este semnată:

C de judecător.

69. Intervine nulitatea dacă:

B cererea de recurs s-a depus la instanţa de recurs;

70. Contradicţia dintre minută şi dispozitivul hotărârii redactate ulterior pronunţării:

B poate fi înlăturată prin refacerea dispozitivului în sensul soluţiei din minută;

71. Nulitatea expresă se caracterizează prin faptul că este:

C prezumată vătămarea.

72. Nulitatea absolută se caracterizează prin faptul că este:

a. continuă;

73. Nulitatea care intervine pentru necompetenţă este:

B necondiţionată;

74. Nulitatea actului de procedură poate fi înlăturată dacă:

B neregularitatea nu a produs nici o vătămare;

75. Nulitatea actelor de procedură poate fi invocată, între altele, prin excepţia de:
a. incompatibilitate;
76. Intervine decăderea în cazul în care:
a. excepţia de necompetenţă relativă este invocată o dată cu concluziile pe fond;

77. Decăderea intervine:

B în cazul nerespectării termenelor legale imperative;

78. Decăderea devine inoperantă:

C dacă nu mai pot fi exercitate căile procesuale prin care se putea invoca.

79. Decăderea are ca efect:

a. pierderea dreptului procedural ce nu a fost exercitat în termen;

80. Repunerea în termen poate fi dispusă dacă:

C partea nu a făcut actul datorită unor împrejurări mai presus de voinţa sa.

81. Repunerea în termenul în care partea trebuia să efectueze actul de procedură;

C se dispune numai la cererea părţii respective

82. Nu constituie o condiţie pentru exercitarea acţiunii civile:

a. existenţa unui drept subiectiv;

83. Cererea de chemare în judecată se va respinge ca prematură:

c chiar şi atunci când data împlinirii termenului suspensiv ar fi foarte apropiată

84. Apelul exercitat de reclamant se va respinge ca lipsit de interes în cazul în care:

B se invocă citarea nelegală a pârâtului la judecata în primă instanţă;

85. Calitatea procesuală trebuie justificată:

b. de reclamant atât pentru calitatea procesuală activă, cât şi pentru calitatea pro-
cesuală pasivă;

86. Excepţia lipsei calităţii procesuale active:

C este o excepţie de fond, absolută şi peremptorie.

87. Asociaţiile sau societăţile fără personalitate juridică:

C pot sta în judecată ca pârâte dacă au organe proprii de conducere.

88. În cazul în care partea cu capacitate de exerciţiu restrânsă nu are ocrotitor legal:
a. instanţa, dacă există urgenţă şi la cererea celui interesat, va numi un curator
special;
89. Dacă în cursul procesului minorul împlineşte vârsta de 14 ani:
B reprezentarea legală va continua până la finalizarea acelui proces;
90. Actele de procedură îndeplinite de o persoană fără capacitate procesuală de exerciţiu;
C sunt anulabile.

91. Acţiunea în revendicare este o acţiune:

a. în realizare;

92. Acţiunea (cererea) în constatare:

B se va respinge ca inadmisibilă dacă partea avea la îndemână acţiunea în realizare;

93. Acţiunea (cererea) în constatare:

C nu poate fi admisă dacă partea îşi poate valorifica dreptul pe calea contestaţiei la
executare.

94. Cererea prin care reclamantul solicită instanţei să constate că a intervenit prescripţia
extinctivă a dreptului pârâtului de a obţine executarea silită a unui debit este:

B admisibilă numai dacă nu s-a declanşat executarea silită cu privire la debitul

respectiv;

95. Acţiunea în rezoluţiunea vânzării unui imobil pentru neplata preţului este o acţiune:
B reală;

96. Nu este vorba de o acţiune (cerere) mixtă în cazul în care:

b. chiriaşul solicită obligarea locatorului să îi predea imobilul închiriat;

97. La tribunale, judecata apelului se face:

C în complet de 2 judecători.

98. Completul pentru soluţionarea cauzelor privind conflictele de muncă şi asigurări sociale
se constituie din 1 judecător şi 2 asistenţi judiciari:
a. numai în faţa primei instanţe;

99. Excepţia de rea compunere a instanţei:

C este o excepţie de procedură, dilatorie şi absolută.

100. Încheierea de respingere a cererii de abţinere:

a. nu este supusă nici unei căi de atac;