DREPT PROCESUAL CIVIL

1. Care sunt condiţiile generale de exercitare ale acţiunii civile?

a) interesul şi calitatea procesuală;

b) părţile, obiectul şi cauza;
c) afirmarea unui drept (formularea unei pretenţii), interesul, capacitatea procesuală şi
calitatea procesuală.

2. Când se va respinge cererea de chemare în judecată, ca prematură?

a) ori de câte ori dreptul subiectiv pretins de reclamant este supus unui termen suspensiv;
b) chiar şi atunci când, în momentul în care instanţa urmează a se pronunţa asupra excepţiei,
condiţia suspensivă s‐a realizat;
c) chiar şi atunci când data împlinirii termenului suspensiv ar fi foarte apropiată.

3. Ce fel de excepţie este excepţia de prematuritate a cererii de chemare în judecată?

a) de fond, absolută şi dilatorie;

b) de fond, absolută şi peremptorie;
c) de fond, relativă şi peremptorie.

4. De către cine trebuie justificată calitatea procesuală?

a) de către reclamant pentru calitatea procesuală activă şi de către pârât pentru calitatea
procesuală pasivă;
b) de către reclamant atât pentru calitatea procesuală activă, cât şi pentru calitatea
procesuală pasivă;
c) de către pârât atât pentru calitatea procesuală pasivă, cât şi pentru calitatea procesuală
activă.

5. În cazul transmisiunii calităţii procesuale active, ce se întâmplă cu dobânditorul?

a) preia procesul în starea în care se găseşte în momentul în care a avut loc transmisiunea;
b) este îndreptăţit să solicite refacerea doar a actelor de procedură defavorabile îndeplinite
anterior de autorul său;
c) este îndreptăţit să invoce excepţiile relative neinvocate în termen de autorul său.

6. Ce se poate afirma despre excepţia lipsei calităţii procesuale active?

a) poate fi invocată numai de către pârât;

b) trebuie unită cu fondul;
c) este o excepţie de fond, absolută şi peremptorie.
7 Ce va face instanţa dacă există contrarietate de interese între minor şi reprezentantul său
ocrotitorul lui legal?

va acorda un termen şi vă solicita autorităţii tutelare să numească un curator special;

va numi un curator special;
va suspenda judecata până când autoritatea tutelară va numi un curator special.

8 Ce se întâmplă dacă în cursul procesului minorul împlineşte vârsta de 14 ani?

reprezentarea legală va continua până la finalizarea acelui proces;

minorul va trebui citat personal;
]actele de procedură efectuate anterior trebuie refăcute în contradictoriu cu minorul
respectiv.

9 Ce se întâmplă cu actele de procedură îndeplinite de o persoană fără capacitate procesuală de

exerciţiu?
nu pot fi confirmate;
trebuie refăcute în totalitate;
sunt anulabile.

10 Ce fel de acţiune este acţiunea în revendicare?

în realizare;
în constatare;
în constituire de drepturi.

11 Ce se poate afirma despre cererea în constatare?

are caracter subsidiar faţă de acţiunea în realizare;

este admisibilă fără nicio restricţie;
poate fi folosită şi atunci când se solicită constatarea unei simple situaţii de fapt.

l) În cazul în care partea putea cere realizarea dreptului, cum se va respinge acţiunea (cererea) în
constatare?
ca inadmisibilă;
ca prematură;
ca nefondată.
13. Când este admisibilă cererea prin care reclamantul solicită instanţei să constate că a intervenit
prescripţia extinctivă a dreptului pârâtului de a obţine executarea silită a unui debit?
a) este inadmisibilă în toate cazurile;
b) este admisibilă numai dacă nu s‐a declanşat executarea silită cu privire la debitul
respectiv;
c) este admisibilă în toate cazurile.

14. Ce fel de acţiune este acţiunea în rezoluţiunea vânzării unui imobil pentru neplata preţului?

a) personală;
b) reală;
c) mixtă.

15. Ce fel de acţiune este acţiunea prin care cumpărătorului solicită obligarea vânzătorului să îi predea
autoturismul pe care acesta i l‐a vândut?
a) personală;
b) reală;
c) mixtă.

16. Când nu este vorba de o acţiune (cerere) mixtă?

a) când cumpărătorul unui imobil solicită anularea contractului;

b) când chiriaşul solicită obligarea locatorului să îi predea imobilul închiriat;
c) când legatarul cu titlu particular solicită predarea imobilului ce formează obiectul
legatului.

17. Ce presupune acţiunea (cererea) mixtă?

a) presupune valorificarea unor drepturi mixte;

b) presupune valorificarea, în cadrul aceluiaşi proces, atât a unui drept real, cât şi a unui
drept de creanţă;
c) este o acţiune (cerere) patrimonială.

18. Ce poate face judecătorul în virtutea rolului său activ?

a) să introducă în proces terţele persoane fără a căror prezenţă procesul nu poate fi

soluţionat, în orice condiţii;
b) să ceară părţilor să prezinte explicaţii, oral sau în scris, cu privire la situaţia de fapt şi
motivarea în drept;
c) să se pronunţe prin hotărâre asupra oricăror împrejurări de fapt sau de drept, chiar dacă nu
sunt menţionate în cerere sau întâmpinare, dacă aceasta este necesar pentru o soluţionare
completă a cauzei.
19 Ce nu este îndreptăţit judecătorul să facă?

a) să ordone probe din oficiu, dacă părţile se împotrivesc;

b) să invoce din oficiu orice excepţie procesuală;

c) să ceară părţilor explicaţii în scris cu privire la situaţia de fapt.

20 În temeiul rolului activ, ce este dator judecătorul să facă?

a) să dea pârâtului îndrumări cu privire la drepturile şi obligaţiile ce îi revin în proces;

b) să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greşeală privind aflarea
adevărului;
c) să se pronunţe asupra oricăror împrejurări de fapt sau de drept, chiar dacă nu sunt
menţionate în cerere sau întâmpinare, în cazul în are apreciază că este necesar pentru
soluţionarea legală şi completă a pricinii.

21 În ce compunere a completului se judecă la judecătorii?

a) de un singur judecător;
b) în complet de doi judecători, în materie de adopţie;
c) în complet de doi judecători, în cazul soluţionării plângerilor împotriva hotărârilor
autorităţilor administraţiei publice cu activitatea jurisdicţională.

22 În ce compunere a completului se face judecata apelului la tribunale?

a) în complet de 3 judecători, dacă se atacă hotărâri pronunţate de judecătorii în complet de 2

judecători;
b) în complet de 2 judecători, asistaţi de 2 magistraţi consultanţi în cazul litigiilor de muncă;

c) în complet de 2 judecători.

23 În ce compunere a completului se face judecata recursului la curţile de apel?

a) în complet de doi judecători, dacă se atacă o hotărâre dată în prima instanţă de

tribunal, fără drept de apel;
b) întotdeauna în complet de 3 judecători;
c) în complet de trei judecători, dar numai atunci când se atacă o hotărâre pronunţată de
tribunal că instanţă de apel.

24 Ce fel de excepţie este excepţia de rea compunere a instanţei?

a) este o excepţie de procedură, peremptorie şi relativă;

 b) trebuie soluţionată înaintea excepţiei de necompetenţă;
c) este o excepţie de procedură, dilatorie şi absolută.

25 Ce fel de excepţie este excepţia de incompatibilitate?

a) poate fi unită cu fondul;

b) este o excepţie de fond, absolută şi dilatorie;
c) trebuie soluţionată înaintea excepţiei puterii de lucru judecat.

26 Când nu este incompatibil judecătorul să judece?

a) când este sesizat cu o revizuire îndreptată împotriva hotărârii pe care a pronunţat‐o;

b) când este soţul avocatului uneia dintre părţi;
c) când a pus în discuţia părţilor, din oficiu, o chestiune de fapt.

27 În ce altă situaţie judecătorul nu este incompatibil să judece?

a) în cazul plângerilor penale formulate de părţi în cursul procesului, când nu s‐a pus în
mişcare acţiunea penală împotriva sa;
b) când este fratele avocatului uneia dintre părţi;
c) când a pronunţat hotărârea atacată pe calea contestaţiei la titlu.

28 Care este calea de atac împotriva încheierii de respingere a cererii de abţinere?

a) nu este supusă niciunei căi de atac;

b) poate fi atacată numai de cel care s‐a abţinut;
c) poate fi atacată odată cu hotărârea de fond, însă numai de partea care ar fi avut
interesul să îl recuze pe cel în cauză.

29 Când judecătorul nu poate participa la judecată, chiar dacă nu s‐a abţinut ori nu a fost recuza?

a) când şi‐a exprimat anterior părerea cu privire la soluţie în cauza pe care a fost desemnat
să o judece;
b) când soţul sau fostul său soţ este rudă ori afin până la gradul al patrulea inclusiv cu
vreuna dintre părţi;
c) când a pronunţat o încheiere interlocutorie sau o hotărâre prin care s‐a soluţionat
cauza.

30 În ce altă situaţie judecătorul nu poate participa la judecată, chiar dacă nu s‐a abţinut ori nu a fost
recuzat?

a) când a fost arbitru în aceeaşi cauză;

 dacă este tutore sau curator a uneia dintre părţi;
dacă este soţ sau rudă până la gradul al patrulea inclusiv sau afin, după caz, cu un alt membru al
completului de judecată.

31. Prin ce se caracterizează judecata cererii de recuzare?

a) se citează numai judecătorul, nu şi părţile;

b) nu este admisibil interogatoriul;
c) nu este admisibilă proba cu martori.

32. Ce cale de atac se poate exercita împotriva încheierii prin care s‐a încuviinţat recuzarea?

a) poate fi atacată numai odată cu fondul;

b) poate fi atacată separat, dar numai prin recurs;
c) nu este supusă nici unei căi de atac.

33. Cum se soluţionează cererea de recuzare?

a) în şedinţă publică;
b) se soluţionează în camera de consiliu, fără prezenţa părţilor;
c) se soluţionează printr‐o încheiere ce poate fi atacată în toate cazurile numai odată cu fondul.

34. Ce poate face judecătorul împotriva căruia s‐a formulat o cerere de recuzare?

poate declara că se abţine;

este obligat să se abţină;
nu poate declara că se abţine.
35. Prin ce se caracterizează coparticiparea procesuală?

este întotdeauna facultativă;

poate fi şi obligatorie;
poate avea loc numai dacă obiectul pricinii este un drept sau o obligaţie comună.

36. Care este obligaţia părţilor în procesul civil?

să exercite toate căile de atac;

să desemneze judecătorul ce va rezolva procesul;
să îşi exercite drepturile procedurale cu bună‐credinţă.

37. Ce altă obligaţie mai au părţile din cadrul procesului civil?

să se prezinte personal la toate termenele de judecată;

să îşi angajeze avocat;
să urmărească desfăşurarea şi finalizarea procesului.
38 Ce nu au dreptul să facă părţile?

1. de a exercita recursul în interesul legii;

2. de a recuza pe grefieri şi pe experţi;
3. de a participa personal la raporturile procesuale.

39 Ce nu presupune abuzul de drept procedural?

1. deturnarea dreptului procedural de la finalitatea sa legală;

2. exercitarea cu rea‐credinţă a dreptului procedural;
3. exercitarea dreptului procedural cu depăşirea limitelor externe stabilite de lege.

40 La cererea cui se poate face intervenţia voluntară?

1. reclamantului;
2. pârâtului;
3. unui terţ care justifică interes.

41 Care este forma cerută pentru cererea de intervenţie principală?

1. se face printr‐o simplă petiţie;

2. se face în forma cerută pentru cererea de chemare în judecată;
3. are cuprinsul stabilit expres de lege.

42 Când se poate face cererea de intervenţie principală?

1. numai în faţa primei instanţe şi înainte de închiderea dezbaterilor;

2. numai în faţa primei instanţe şi până la prima zi de înfăţişare;
3. atât în faţa primei instanţe, cât şi în apel până la închiderea dezbaterilor.

43 Când poate fi făcută cererea de intervenţie accesorie?

1. oricând în faţa primei instanţe;

2. chiar şi în apel, cu acordul părţilor;
3. oricând în cursul procesului, chiar şi direct în căile extraordinare de atac.

44 Cum se încuviinţează cererea de intervenţie voluntară principală?

1. se încuviinţează în principiu printr‐o încheiere preparatorie;

2. se încuviinţează în principiu printr‐o încheiere interlocutorie;
3. printr‐o sentinţă.
45. Care este calea de atac împotriva încheierii de admitere în principiu?

numai apelul;
numai recursul;
numai odată cu fondul.

46. Care este calea de atac împotriva încheierii de respingere, ca inadmisibilă, a cererii de intervenţie,
dată în primă instanţă?

1 este fără cale de atac;

2 recursul;
3 apelul.

47. Care este termenul în care se poate exercita calea de atac împotriva încheierii de respingere a
cererii de intervenţie ca inadmisibilă?
1 3 zile;
2 5 zile;
3 15 zile.

48. De când începe să curgă termenul pentru calea de atac împotriva încheierii de respingere a cererii
de intervenţie, ca inadmisibilă, pentru partea prezentă?

1 de la data fixată de instanţă;

2 de la comunicare;
3 de la pronunţare.

49. De când începe să curgă termenul pentru calea de atac împotriva încheierii de respingere a
cererii de intervenţie, ca inadmisibilă, pentru partea lipsă?

1 de la comunicare;
2 de la pronunţare;
3 de la data fixată de instanţă.

50. În ce termen de la înregistrare se judecă apelul său recursul declarat împotriva încheierii de
respingere, ca inadmisibilă, a cererii de intervenţie?

1 cel mult 15 zile;

2 cel mult 5 zile;
3 cel mult 10 zile.

51. Când devine intervenientul parte în proces?

 1 de la data înregistrării cererii de intervenţie;
2 după admiterea în principiu a cererii sale;
3 la primul termen de judecată după formularea cererii.

52. În cazul cărui fel de intervenţie, după admiterea în principiu, instanţa trebuie să stabilească un
termen pentru depunerea întâmpinării?

a) legea nu prevede un astfel de termen;

b) în cazul intervenţiei accesorii;
c) în cazul intervenţiei principale.

53. Cine poate formula cererea de chemare în judecată a altor persoane?

a) instanţa, din oficiu;

b) numai reclamantul;
c) atât reclamantul, cât şi pârâtul.
54. Ce se întâmplă cu cererea de chemare în judecată a altor persoane, dacă nu a fost făcută în
termenul prevăzut de lege?

a) se respinge ca tardivă;
b) se judecă separat;
c) se judecă separat, dar numai dacă părţile sunt de acord.

55. Până când poate formula reclamantul cererea de chemare în judecată a altei persoane?

a) odată cu cererea de chemare în judecată;

b) până la primul termen de judecată;
c) cel mai târziu până la terminarea cercetării procesului în faţa primei instanţe.

56. Ce poziţie procesuală va dobândi cel chemat în judecată?

a) intervenient;
b) reclamant;
c) pârât.

57. În ce formă trebuie depusă cererea de chemare în garanţie?

a) în condiţiile de formă pentru întâmpinare;

b) este prevăzută, expres, de lege;
c) în condiţiile de formă pentru cererea de chemare în judecată.
58. Până când se poate depune cererea de chemare în garanţie de către reclamant?

a) odată cu cererea de chemare în judecată;

b) până la primul termen de judecată;
c) cel mai târziu până la terminarea cercetării procesului în faţa primei instanţe.

59. Cine trebuie să comunice celui chemat în garanţie cererea, copiile de pe înscrisuri, de pe cererea
de chemare în judecată, întâmpinare şi de pe celelalte înscrisuri?

a) reclamantul;
b) cel ce formulează cererea;
c) instanţa.

60. În ce situaţie poate fi suspendată judecata cererii de chemare în garanţie?

a) în cazul în care a fost disjunsă de cererea principală;

b) la cererea părţilor;
c) niciodată.

61. Până când poate fi depusă cererea de chemare în garanţie formulată de pârât atunci când nu este
obligatorie întâmpinarea?
a) în termenul fixat de instanţă;
b) până la terminarea dezbaterilor;
c) cel mai târziu până la primul termen de judecată.

62. Dacă se admite cererea de chemare în judecată, ce se întâmplă cu cererea de chemare în garanţie
formulată de reclamant?

a) se va admite, în măsura în care este întemeiată;

b) se respinge ca lipsită de obiect;
c) se respinge ca nefondată.

63. De către cine poate fi formulată cererea de arătare a titularului dreptului?

a) din oficiu, de instanţă;

b) de oricare dintre părţi;
c) poate fi formulată numai de către pârât.

64. Pentru care tip de acţiune se poate formula cererea de arătare a titularului dreptului?
 numai în acţiunile reale;
în toate acţiunile;
în acţiunile personale, dar numai de către pârât.

65 Dacă terţul arătat ca titular al dreptului se înfăţişează şi contestă cele susţinute de pârât, ce
calitate vă dobândi acesta în proces?
pârât;
intervenient principal;
intervenient accesoriu.

66 Când se presupune dat dreptul de reprezentare al mandatarului cu procură generală?

a) când cel care a dat procură generală are domiciliu în ţară;

b) când cel care a dat procură generală are reşedinţa în ţară;
c) când procura generală este dată unui prepus.

67 Ce formă trebuie să aibă mandatul judiciar dat unui neavocat?

se poate da doar verbal în faţa unui judecător;

poate fi dat şi sub forma unui înscris sub semnătură privată;
forma autentică.

68. Când poate mandatarul neavocat pune concluzii fără a fi nevoie să fie asistat de către avocat?

a) când are o procură generală;

b) când este reprezentantul soţului său al unei rude până la gradul trei şi procesul este în
faţa primei instanţe;
c) când are calitatea de consilier juridic şi, potrivit legii, reprezintă partea.

69 Ce se întâmplă cu mandatul în cazul morţii celui care l‐a dat?

a) încetează de drept;
b) dăinuieşte până la terminarea procesului;
c) dăinuieşte până la retragerea lui de către moştenitori.

70 De care formă de facilităţi (ajutor public judiciar) nu pot beneficia persoanele juridice?

a) reducere taxe timbru judiciar;

b) scutire taxe de timbru judiciar;
c) eşalonare taxe timbru judiciar.

71 Ce caracter are participarea procurorului la judecată, prin punerea de concluzii?

 a) este obligatorie în toate cazurile;
b) este facultativă, afară de excepţiile expres prevăzute de lege;
c) este facultativă în toate cazurile.

72 Când nu este obligatorie participarea procurorului la judecată?

a) la soluţionarea cererii de expropriere;

b) la soluţionarea cererii de stabilire a paternităţii unui copil născut din afara căsătoriei;

c) la soluţionarea unei cereri întemeiate pe dispoziţiile Legii nr. 221/2009.

73 Când poate procurorul să exercite căile de atac?

a) indiferent dacă a participat sau nu la judecata finalizată cu hotărârea care se atacă;

b) numai în materiile expres prevăzute de lege;
c) dacă pricina respectivă nu are caracter strict personal.

74 În ce cazuri poate procurorul să exercite căile de atac?

a) numai dacă a participat la judecata finalizată cu hotărârea ce se atacă;

b) şi în pricinile care au caracter strict personal;
c) numai dacă aceasta este în interesul minorilor, al persoanelor puse sub interdicţie, al
dispăruţilor, precum şi în cazurile expres prevăzute de lege.

75 În ce cauze datorează Ministerul Public taxe de timbru?

a) niciodată;
b) numai în cauzele care se referă la minori, persoane puse sub interdicţie şi dispăruţi;
c) numai dacă hotărârea a fost pronunţată în defavoarea minorilor, persoanelor puse sub
interdicţie sau dispăruţilor, precum şi în alte cazuri expres prevăzute de lege.

76 În ce situaţie procurorul este îndreptăţit să solicite punerea în executare a unui titlu executoriu?

a) a oricărei hotărâri judecătoreşti;

b) a oricărui titlu executoriu ce constată o creanţă aparţinând unei persoane lipsite de
capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă;
c) a hotărârilor pronunţate în favoarea minorilor, persoanelor puse sub interdicţie sau
dispăruţilor.

77 Ce cauze judecă instanţele judecătoreşti?

a) toate procesele şi cererile, fără nicio excepţie;

 b) toate procesele şi cererile, cu excepţia celor date prin lege în competenţa Curţii
Constituţionale;
c) toate procesele şi cererile, cu excepţia celor date prin lege în competenţa altor organe.

78 În privinţa căror acte normative instanţele judecătoreşti sunt competente să se pronunţe asupra
neconstituţionalităţii?
1. hotărârilor guvernului;

2. ordonanţelor guvernului, însă numai pe cale incidentală;

3. hotărârilor guvernului, însă numai pe calea contenciosului administrativ.

79 De către ce instanţă sunt judecate, în primă instanţă, cererile de evacuare?

1. tribunal;
2. judecătorie;
3. curtea de apel.

80 De care instanţă sunt soluţionate apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunţate de

judecătorii în primă instanţă?

1. aceleaşi judecătorii, dar în complet de doi judecători;

2. curţile de apel;
3. tribunale.

81 Cine soluţionează‚ în primă instanţă, cererile referitoare la înregistrările în registrele de stare

civilă?

1. civilă din cadrul primăriei;

2. tribunalele;
3. judecătoriile.

82 De competenţa cărei instanţe sunt, în primă instanţă, cererile privind obligaţiile de a face sau de a
nu face neevaluabile în bani, indiferent de izvorul lor contractual sau extracontractual?
1. judecătoriei, în toate cazurile;
2. tribunalului;
3. judecătoriei, dacă legea nu prevede altfel.

83 Ce judecă tribunalele în primă instanţă?

 1 numai cererile date, în mod expres, în competenţa lor;
2 toate cererile care nu sunt date prin lege în competenţa altor instanţe;
3 cererile de împărţeală judiciară, indiferent de valoare.

84 Cui revine competenţa, în primă instanţă, de a soluţiona cererile pentru repararea prejudiciilor
cauzate prin erori judiciare săvârşite în procesele penale?

a) tribunalului, dacă se solicită repararea unui prejudiciu material;

b) judecătoriei, dacă prejudiciul este moral şi tribunalului, dacă prejudiciul este material;

c) tribunalului, în toate cazurile.

85 Cine judecă, în primă instanţă, cererile de împărţeală judiciară?

a) judecătoriile, când valoarea bunurilor este mai mică de 500.000 lei;

b) judecătoriile, indiferent de valoare;
c) tribunalele, când valoarea bunurilor este mai mare de 500.000 lei.

86 În ce situaţie judecă o curte de apel în calea de atac a apelului?

a) când este atacată o hotărâre a unui tribunal ,pronunţată în primă instanţă;

b) când este atacată o hotărâre a unei judecătorii, pronunţată în primă instanţă;
c) când este atacată o hotărâre a unui tribunal, pronunţată în apel.

87 Ce se întâmplă în cazul în care, după sesizarea instanţei, reclamantul îşi modifică valoarea
obiectului cererii şi, ca urmare, nu mai este competentă, potrivit legii?

a) instanţa îşi declină întotdeauna competenţa;

b) instanţa îşi păstrează întotdeauna competenţa;
c) instanţa îşi păstrează competenţa numai dacă după sesizare pârâtul şi‐a executat parţial
obligaţia.

88 Cum se determină competenţa după valoare în cazul conexităţii şi atunci când mai mulţi
reclamanţi cheamă în judecată acelaşi pârât, dar în baza unor raporturi juridice distincte?

a) prin cumularea tuturor pretenţiilor;

b) prin luarea în considerare a individualităţii fiecărei cereri;
c) prin cumularea pretenţiilor, dar numai dacă procesele se află în aceeaşi fază.

89 De competenţa cărei instanţe este cererea prin care vânzătorul solicită rezoluţiunea unui contract
de vânzare‐cumpărare a unui imobil pentru neplata preţului?
a) de la domiciliul pârâtului;
b) în a cărei rază teritorială este situat imobilul;
c) de la locul prevăzut în contract pentru executarea obligaţiei de plată a preţului.
90. Care este instanţa competentă să soluţioneze cererea prin care locatarul solicită obligarea
locatorului să îi predea imobilul ce formează obiectul contractului de locaţiune?
a instanţa de la domiciliul (sediul) locatarului sau a instanţei de la domiciliul locatorului;
b instanţa de la locul situării imobilului sau a instanţei de la domiciliul locatorului;
c exclusivă a instanţei de la locul situării imobilului.

91. Când pârâtul, în afară de domiciliul său, are în chip statornic o îndeletnicire profesională, pentru
care obligaţii cererea se poate face şi la instanţa locului acelei îndeletniciri?

a orice obligaţii;
b toate obligaţiile patrimoniale;
c obligaţiilepatrimoniale caresuntnăscute sau care urmează să se execute înacel loc.

92. De competenţa cărei instanţe este cererea de chemare în judecată introdusă de moştenitori
împotriva unui creditor al succesiunii?
a a celei de la ultimul domiciliu al defunctului;
b a celei de la domiciliul pârâtului;
c a celei de la ultimul domiciliu al defunctului sau instanţei de la domiciliul pârâtului.

93. De competenţa cărei instanţe este soluţionarea unei cereri de chemare în garanţie?

a cea de la domiciliul chematului în garanţie;

b cea sesizată cu cererea principală;
c cea de la domiciliul celui care a formulat cererea de chemare în garanţie.

94. Când nu este vorba de o prorogare legală a competenţei?

a al conexităţii;
b al litispendenţei;
c al soluţionării cererii incidentale care, dacă ar fi formulată pe cale principală, ar atrage
competenţa unei instanţe de grad diferit.

95. Ce presupune conexitatea?

a tripla identitate de elemente: părţi, obiect şi cauză;

b aceleaşi părţi şi strânsa legătură între obiect şi cauză;
c aceleaşi părţi sau chiar şi alte părţi, dar o strânsă legătură între obiect şi cauză.

96. Când este caz de litispendenţă între două procese?

a numai dacă ambele procese se află în primă instanţă;

 dacă ambele procese se află în primă instanţă sau unul în primă instanţă şi celălalt în apel;

dacă unul din procese se află în apel şi celălalt în recurs.

97. În ce situaţie este posibilă delegarea unei instanţe?

când părţile nu se pot deplasa din motive de forţă majoră la instanţa competentă;
dacă instanţa competentă nu îşi poate desfăşura activitatea timp mai îndelungat datorită unor
împrejurări excepţionale;
dacă procesul presupune administrare de probe într‐o localitate îndepărtată de sediul instanţei
competente.

98. În legătură cu citarea, cum se soluţionează cererea de strămutare?

obligatoriu cu citarea părţilor;

cu citarea părţilor, dacă instanţa apreciază că este necesar;
fără citarea părţilor.

99. În cazul în care judecata procesului a cărui strămutare s‐a cerut nu s‐a suspendat, ci s‐a procedat la
judecare, iar cererea de strămutare a fost admisă, ce se întâmplă cu hotărârea pronunţată?

rămâne valabilă;
se poate cere desfiinţarea ei prin căile de atac;
este desfiinţată de drept.

100. În ce stadiu al procesului se poate invoca necompetenţa generală a instanţelor judecătoreşti?

numai în faţa primei instanţe;

în faţa instanţelor de fond;
în faţa oricărei instanţe, dacă procesul este în curs.

101. Ce va dispune instanţa în cazul admiterii excepţiei de necompetenţă pe motiv că cererea nu ar fi

de competenţa instanţelor judecătoreşti, ci a altui organ cu activitate jurisdicţională?

declinarea competenţei;
respingerea cererii ca greşit îndreptată;
constatarea necompetenţei şi închiderea dosarului.

xxxx) Cărei căi de atac este supusă hotărârea de declinare a competenţei?

apelului în termen de 15 zile de la pronunţare;

recursului în termen de 15 zile de la pronunţare;
niciunei căi de atac.
103. De către cine se soluţionează conflictul de competenţă dintre Judecătoria sectorului 4 Bucureşti şi
Judecătoria Craiova, ivit în faţa acesteia din urmă?
a) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
b) Curtea de Apel Bucureşti;
c) Curtea de Apel Craiova.

104. De către cine se soluţionează conflictul de competenţă dintre Curtea de Arbitraj Comercial
Internaţional Bucureşti şi Tribunalul Braşov?

a) Curtea de Apel Braşov;

b) Curtea de Apel Bucureşti;
c) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

105. Cărei căi de atac este supusă hotărârea pronunţată de instanţa ce soluţionează conflictul de
competenţă?

a) este supusă recursului în termen de 5 zile de la comunicare, cu excepţia celei pronunţate de

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
b) poate fi atacată cu apel în termen de 5 zile de la pronunţare;
c) nu este supusă niciunei căi de atac.

106. De către cine pot fi invocate nulităţile absolute?

a) pot fi invocate de orice parte din proces, de judecător, de procuror, în orice stare a
judecăţii;
b) trebuie invocate doar de părţile interesate;
c) doar de procuror.

107. Care tip de nulitate a actului de procedură impune exitenţa unei vătămări?

a) atât nulitatea condiţionată cât şi cea necondiţionată;

b) nulitatea necondiţionată;
c) nulitatea condiţionată.

108. De către cine poate fi invocată nulitatea relativă?

a) doar de partea interesată şi numai dacă neregularitatea nu a fost cauzată de fapta

proprie;
b) de oricare dintre părţi, judecător, de procuror;
c) doar de procuror.

109. Prin ce se caracterizează nulitatea expresă?

 este absolută;
este totală;
prezumată vătămarea.

110. Ce sancţiune intervine dacă toate cauzele de nulitate a actelor de procedură deja efectuate nu au
fost invocate deodată?

decăderea;
nulitatea absolută;
nulitatea relativă.

111. Care fază a procesului civil este obligatoriu a fi parcursă?

a) faza judecăţii;

b) faza executării silite;

c) atât faza judecăţii cât şi faza executării silite.

112. Căror feluri de drepturi subiective este menită norma procesuală să ofere cele mai potrivite căi
pentru realizare?

a) doar celor recunoscute de legislaţia civilă;

b) nu se au în vedere drepturile subiective, ci doar interesele legitime;
c) se au în vedere atât drepturile recunoscute de legislaţia civilă cât şi cele de drept
comercial, de drept al familiei, de drept al muncii, cât şi interesele legitime.

113. Ce anume reglementează normele de procedură propriu‐zise?

a) organizarea şi funcţionarea instanţelor judecătoreşti;

b) modul de judecată a cauzelor civile şi de executare silită a titlurilor executorii;
c) sarcinile instanţelor judecătoreşti faţă de atribuţiile altor organe cu activitate jurisdicţională.

114. Ce anume caracterizează normele imperative?

a) îngăduie părţilor să‐şi exercite dreptul de dispoziţie, derogând de la dispoziţiile pe care le

cuprinde;
b) impun părţilor o anumită conduită, sub sancţiunea prevăzută de normă, fiindu‐le interzis
să deroge de la aceasta;
c) pot impune părţilor o anumită conduită sau pot îngădui acestora să‐şi exercite dreptul de
dispoziţie, după cum părţile convin.

115. La ce se referă principiul legalităţii?

a) la legalitatea instanţei;
 b) la independenţa judecătorilor;
c) atât la legalitatea instanţei cât şi la independenţa judecătorilor.

116 În aplicarea principiului aflării adevărului, când pot judecătorii ordona administrarea probelor pe
care le consideră necesare?

a) doar dacă părţile le solicită;

b) doar dacă reclamantul le solicită;
c) chiar dacă părţile se împotrivesc.

117 Ce presupune principiul disponibilităţii?

a) că părţile să‐şi exercite drepturile procesuale în limitele lor interne;

b) obiectul şi limitele procesului civil sunt stabilite de către părţi prin cererile şi apărările
acestora;
c) dreptul de a fi reprezentat sau asistat, în condiţiile legii.

118 Ce presupune principiul nemijlocirii?

a) că probele se administrează de către instanţa care judecă procesul, cu excepţia cazurilor în

care legea stabileşte altfel;
b) că probele se dezbat oral;
c) că judecata se face numai pe baza actelor depuse la dosar.

119 Cărei ramuri de drept aparţine noţiunea de acţiune civilă?

a) dreptului civil;
b) dreptului procesual civil;
c) atât dreptului procesual civil cât şi dreptului civil.

120 Care sunt elementele acţiunii civile?

a) părţile şi obiectul;
b) obiectul şi cauza;
c) părţile, obiectul şi cauza.

121 În cazul cărui tip de acţiune, hotărârea pronunţată constituie titlu executoriu?

a) acţiunea în realizarea dreptului;

b) acţiunea în constatarea existenţei unui drept al reclamantului;
c) acţiunea în constatarea inexistenţei unui drept al pârâtului faţă de reclamant.

122 Care feluri de acţiuni sunt nelimitate ca număr?

a) acţiunile reale;
 acţiunile mixte;
acţiunile personale.

123 Prin care lege este reglementată organizarea judiciară în România?

Legea nr. 303/2004;

Legea nr. 304/2004;

c) Codul de procedură civilă.

124 Din câţi judecători este compus un complet de judecată care soluţionează o cauză în apel?

un judecător;
doi judecători;
trei judecători.

125 Pe cine priveşte incompatibilitatea?

pe judecător;
atât pe judecător cât şi pe grefier;
pe grefier.

126 Care condiţii trebuie îndeplinite pentru a fi parte în proces?

dreptul subiectiv şi interesul;

interesul, capacitatea procesuală şi calitatea procesuală;
dreptul subiectiv, interesul, capacitatea procesuală şi calitatea procesuală.

127 Ce înseamnă coparticiparea procesuală mixtă?

există mai mulţi reclamanţi;

există mai mulţi reclamanţi şi mai mulţi pârâţi;
există mai mulţi pârâţi.

128 De către cine poate fi formulată cererea de chemare în garanţie?

de către pârât;
de către reclamant;
atât de către pârât cât şi de către reclamant.

129 De către cine se poate face renunţarea la dreptul dedus judecăţii?

de către avocatul ales;

de către mandatarul cu procură generală;
 de către mandatarul cu procură specială;

130 În ce situaţie poate procurorul să exercite o acţiune cu caracter strict personal?

în cazul minorilor;
în toate cazurile;
în cazul persoanelor juridice.

131 Dacă legea prevede îndeplinirea unei proceduri prealabile, anterior sesizării instanţei de
judecată, în caz de neîndeplinire a acestei obligaţii, cine poate invoca neîndeplinirea acesteia?

a) instanţa, din oficiu;

b) atât instanţa, din oficiu, cât şi pârâtul, prin întâmpinare;
c) numai pârâtul, prin întâmpinare, sub sancţiunea decăderii.

132 Potrivit art. 196 alin.1 Cod procedură civilă, cererea de chemare în judecată care nu cuprinde
numele şi prenumele sau, după caz, denumirea oricăreia dintre părţi, obiectul cererii, motivele de fapt
ale acesteia ori semnătura părţii sau a reprezentatului acesteia este nulă. Care dintre aceste lipsuri
poate fi acoperită în tot cursul judecăţii în faţa primei instanţe?

a) semnătura
b) obiectul cererii;
c) motivele de fapt.

133 În cazul nedepunerii întâmpinării în termenul prevăzut de lege, din ce drept nu este decăzut
pârâtul?

a) din dreptul de a propune probe;

b) din dreptul de a invoca orice excepţii;
c) din dreptul de a invoca excepţii de ordine publică.

134 De câte ori poate fi cerută amânarea judecăţii prin învoiala părţilor?

a) niciodată;
b) o singură dată;
c) de câte ori doresc părţile.

135 Când are loc estimarea duratei procesului, în faţa primei instanţe?

a) la înregistrarea cererii de chemare în judecată;

b) la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate;
 c) înainte de închiderea dezbaterilor.

136 Cui în revine sarcina probei?

a) celui care face o susţinere în cursul procesului;

b) numai reclamantului;
c) numai pârâtului.

137 În care situaţie este necesară pluralitatea de exemplare ale unui înscris?

a) în cazul înscrisurilor autentice;

b) în cazul unui înscris sub semnătură privată prin care o singură parte se obligă către o altă
parte să îi plătească o sumă de bani sau o cantitate de bunuri fungibile;
c) în cazul înscrisului sub semnătură privată care constată un contract sinalagmatic.

138 Când este permisă ascultarea, ca martor, a rudelor şi afinilor?

a) în procese privitoare la filiaţie, divorţ şi alte raporturi de familie, în afară de descendenţi;

b) niciodată;
c) totdeauna.

139 În cazul completelor colegiale de judecată, care este ordinea în care judecătorii ce compun
completul trebuie să îşi exprime opinia, la deliberare?
a) preşedintele, cel mai vechi în funcţie, cel mai nou în funcţie;
b) cel mai nou în funcţie, ultimul fiind preşedintele;
c) cel mai vechi în funcţie, preşedintele şi , după caz, cel mai nou în funcţie.

140 Cum se numeşte hotărârea prin care cauza este soluţionată de prima instanţă sau prin care
aceasta se dezinvesteşte fără a soluţiona cauza?

a) încheiere;
b) decizie;
c) sentinţă.

141 Dacă legea prevede îndeplinirea unei proceduri prealabile, anterior sesizării instanţei de
judecată, în caz de neîndeplinire a acestei obligaţii, cine poate invoca neîndeplinirea acesteia?

a) instanţa, din oficiu;

b) atât instanţa, din oficiu, cât şi pârâtul, prin întâmpinare;
c) numai pârâtul, prin întâmpinare, sub sancţiunea decăderii.

142 Cum se înfiinţează sechestrul asigurător?

 a) se înfiinţează prin încheiere;
b) se înfiinţează prin sentinţă;
c) se înfiinţează prin decizie.

143. Pentru înfiinţarea sechestrului asigurător, ce condiţie este absolut necesară?

creditorul să aibă titlu executoriu;

creanţa creditorului să fie exigibilă;
creditorul să plătească o cauţiune de 1/3 din valoarea creanţei.

144. Cum se dă încheierea prin care se rezolvă cererea de sechestru asigurător?

în camera de consiliu, fără citarea părţilor;

în camera de consiliu, cu citarea părţilor;
în şedinţa publică, la primul termen de judecată.

145. Asupra căror bunuri se poate înfiinţa poprirea asiguratorie?

asupra sumelor de bani, indiferent în mâinile cui s‐ar afla;

numai asupra bunurilor mobile;
numai asupra sumelor de bani aflate în conturi bancare.

146. Prin ce se încuviinţează măsura sechestrului judiciar?

prin sentinţă, în cazul bunurilor care formează obiectul procesului;

prin încheiere, în cazul în care nu există proces;
prin încheiere, în toate cazurile.

147. În cazul sechestrului judiciar, ce acte poare face administratorul‐sechestru, cu privire la bunul
sechestrat?
poate efectua acte de dispoziţie;
poate să stea în judecată în numele părţilor litigante, cu autorizarea instanţei;
poate să plătească orice datorii cu privire la acest bun.

148. Cum se înfiinţează sechestrul judiciar?

prin sentinţă, odată cu fondul;

prin încheiere, fără citarea părţilor;
prin încheiere, cu citarea părţilor.
149 Unde se face judecata cererii de sechestru judiciar?

în camera de consiliu, cu citarea părţilor;

în camera de consiliu, fără citarea părţilor;

în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

150 Când este admisibilă contestaţia în anulare?

a) când se invocă incompatibilitatea judecătorului care a pronunţat hotărârea;

b) când se invocă competenţa teritorială exclusivă;
c) când se invocă reaua compunere a instanţei.

151 Ce fel de hotărâri pot fi atacate pe calea contestaţiei în anulare?

a) doar încheierile interlocutorii;

b) numai hotărâri definitive;
c) atât hotărâri definitive, cât şi hotărâri pronunţate în primă instanţă, dacă prin ele s‐a evocat
fondul.

152 Ce hotărâri pot fi atacate cu revizuire?

a) doar cele de primă instanţă prin care s‐a rezolvat fondul;

b) cele date asupra fondului sau care evocă fondul;
c) doar cele definitive.

153 În ce situaţie se poate exercita revizuirea?

a) când există contradicţii între considerente şi dispozitiv;

b) când obiectul pricinii nu se află în fiinţă;
c) când în dispozitiv există dispoziţii care necesită lămurirea înţelesului, întinderii şi aplicării
lor.

154 Ce măsuri nu pot fi dispuse pe calea ordonanţei preşedinţiale?

a) provizorii şi executorii;
b) ca executarea să se facă fără somaţie;
c) care să rezolve ,pe fond, litigiul.

155 La ce instanţă se introduce cererea de ordonanţă preşedinţială?

a) întotdeauna la judecătorie;
 b) instanţa competentă să se pronunţe asupra fondului în primă instanţă;
c) la tribunalul de la domiciliul sau sediul pârâtului.
156 Care este calea de atac împotriva ordonanţei preşedinţiale?

a) contestaţia la executare;
b) recursul;
c) doar apelul, dacă pri legi speciale nu se prevede altfel.

157 Care este instanţa de executare?

a) tribunalul în raza căruia îşi are sediul sau domiciliul creditorul;

b) judecătoria în circumscripţia căreia îşi are biroul executorul care face executarea;
c) orice judecătorie aleasă de creditor.

158 Cum este limitată competenţa teritorială a executorilor judecătoreşti?

a) este limitată de circumscripţia teritorială a judecătoriei pe lângă care funcţionează; nu
este limitată;
b) este limitată de circumscripţia curţii de apel pe lângă care funcţionează.

159. În ce situaţie poate un act autentic notarial să constituie titlu executoriu?

1. niciodată;
2. când constată o creanţă certă, lichidă şi exigibilă.
3. întotdeauna.

160. În ce termen operează perimarea executării silite?

a) în 3 ani de la ultimul act sau demers de executare;

b) în 6 luni de la ultimul act sau demers de executare;
c) în 45 de zile de la ultimul act sau demers de executare .

161. La ce instanţă se introduce contestaţia la titlu, constând într‐o hotărâre judecătorească?

a) la instanţa de executare;
b) la orice judecătorie;
c) la instanţa care a pronunţat hotărârea care se execută.

162. De către cine poate fi invocată neîndeplinirea procedurii prealabile prevăzută prin dispoziţiile art.
193. alin. 2 Cod procedură civilă?

a) reclamant prin cererea de chemare în judecată;

b) instanţă, din oficiu;
c) numai de pârât, prin întâmpinare, sub sancţiunea decăderii.
163. Care sunt elementele în lipsă cărora cererea de chemare în judecată ar fi nulă, potrivit
dispoziţiilor art. 196 alin. 1 Cod procedură civilă?
a) numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa părţilor ori, pentru persoane juridice,
denumirea şi sediul acestora, obiectul cererii şi valoarea lui, arătarea motivelor de fapt şi de drept
pe care se întemeiază cererea, arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere,
semnătură;
b) numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa părţilor ori, pentru persoane juridice,
denumirea şi sediul acestora, obiectul cererii şi valoarea lui, arătarea motivelor de drept pe care
se întemeiază cererea, semnătura părţii sau a reprezentantului acesteia;
c) numele şi prenumele sau, după caz, denumirea oricăreia dintre părţi, obiectul cererii,
motivele de fapt ale acesteia ori semnătura părţii sau a reprezentantului acesteia.

164. Când cererea de chemare în judecată nu îndeplineşte cerinţele prevăzute la art. 194‐197 Cod
procedura civilă, reclamantului i se vor comunica în scris lipsurile, cu menţiunea completării acestora.
În ce termen trebuie completate?
a) 10 zile de la primirea comunicării;
b) 15 zile de la data comunicării încheierii;
c) 10 zile de la data înregistrării şi aplicării ştampilei de intrare pe cererea de chemare în
judecată.

165. Care este denumirea hotărârii prin care instanţa de judecată dispune anularea cererii ca urmare a
neîndeplinirii obligaţiilor privind completarea sau modificarea cererii, în termenul prevăzut de
dispoziţiile art. 200 alin. 2 Cod procedură civilă?

a) decizie;
b) încheiere;
c) sentinţă.

166. Din art.196 alin. 1 Cod procedură civilă rezultă că instanţa sancţionează lipsa elementelor
esenţiale ale cererii de chemare în judecată. Care este sancţiunea?

a) nulitatea relativă;
b) nulitatea absolută;
c) nu sancţionează aceste lipsuri, ele putând fi complinite în termenul de 10 zile de la data
primirii comunicării.
167. Lipsa semnăturii reclamantului pe cererea de chemare în judecată poate fi acoperită în tot cursul
judecăţii în faţa primei instanţe. În care etapă este posibil?

atât în etapa cercetării procesului cât şi în etapa dezbaterilor de fond;

numai în etapa cercetării procesului;
numai la primul termen de judecată, la care părţile au fost legal citate.

168. Potrivit dispoziţiilor art. 200 alin. 4 Cod procedură civilă, împotriva încheierii de anulare, ce va
putea face reclamantul?

a) cerere de reexaminare, solicitând motivat să se revină asupra măsurii anulării;

b) o nouă cerere care să îndeplinească cerinţele prevăzute la art. 194‐197 Cod procedura
civilă;
c) cerere prin care să solicite instanţei, motivat, acordarea unui nou termen de judecată
pentru îndeplinirea lipsurilor comunicate prin adresă.

169. Care este termenul de soluţionare a cererii de reexaminare, potrivit prevederilor art. 200 alin. 5
Cod procedura civilă?
a) 10 zile de la data comunicării încheierii;
b) 15 zile de la data comunicării încheierii;
c) 30 zile de la data comunicării încheierii.

170. Cererea de reexaminare se soluţionează în camera de consiliu, de către un alt complet de

judecată al instanţei respective, desemnat prin repartizare aleatorie, potrivit dispoziţiilor art. 200 alin.
6 Cod procedură civilă. Cu citarea cui?

1 cu citarea atât a reclamantului cât şi a paratului;

2 cu citarea numai a reclamantului;
3 fără citarea părţilor, această cerere fiind judecată în camera de consiliu.

171. În ce termen are obligaţia de a depune întâmpinare pârâtul, căruia i‐a fost comunicată cererea de
chemare în judecată, după ce judecătorul, potrivit dispoziţiilor art. 201 alin. 1 Cod procedură civilă, a
constatat ca fiind îndeplinite condiţiile cerute de lege pentru cererea de chemare în judecată?

a) în termen de 25 de zile de la comunicarea cererii de chemare în judecată;

b) în termen de 10 zile de la dată comunicării încheierii instanţei de judecată;
c) în termen de 25 de zile de la soluţionarea cererii de reexaminare, în camera de consiliu.

172. Cum se denumeşte actul procesual al instanţei de judecată prin care se constată că sunt îndeplinite
condiţiile prevăzute de lege pentru cererea de chemare în judecată şi dispune comunicarea acesteia
către pârât?
 încheiere;
rezoluţie;
sentinţa.

173. În ce termen are obligaţia reclamantul de a depune răspunsul la întâmpinarea pârâtului ce i‐a
fost comunicată?

a) 10 zile de la comunicare;
b) 15 zile de la comunicare;
c) nu are obligaţia depunerii răspunsului la întâmpinare.

174. În ce termen judecătorul fixează, prin rezoluţie, primul termen de judecată, în prima instanţa?

10 zile de la data comunicării răspunsului la întâmpinare;

10 zile de la data când pârâtul a luat cunoştinţă de răspunsul la întâmpinare formulat de
reclamant;
3 zile de la data depunerii răspunsului la întâmpinare.

175. Care este limita maximă a primului termen de judecată, în prima instanţă, cu citarea părţilor, pe
care judecătorul poate să o stabilească prin rezoluţie?
a) cel mult 60 de zile de la data rezoluţiei;
b) de cel puţin 60 de zile de la data rezoluţiei;
c) acest termen rămâne la dispoziţia completului de judecată, avându‐se în vedere principiul
autonomiei decizionale pentru organizarea şedinţelor de judecată.

176. În cazul nedepunerii întâmpinării în termenul prevăzut de lege, pârâtul este sancţionat cu
decăderea din ce drepturi?
a) din dreptul de a invoca excepţii;
b) din dreptul de a mai propune probe şi de a invoca excepţii, în afară celor de ordine
publică;
c) din dreptul de a invoca numai excepţii de ordine publică.

177. De către cine poate fi invocată excepţia privind lipsa procedurii prealabile?

a) poate fi invocată de către părţi sau de către instanţa în orice stadiu al judecăţii;
b) poate fi invocată de reclamant sau de parat cel mai târziu la primul termen de judecată, la
care părţile au fost legal citate;
c) ca regulă, poate fi invocată de către pârât prin întâmpinare, sub sancţiunea decăderii.
178 De către cine poate fi invocată excepţia privind lipsa procedurii prealabile?

a) poate fi invocată numai de către părţi;

b) că regulă, poate fi invocată de către parat prin întâmpinare, sub sancţiunea decăderii;
c) de către instanţă, din oficiu, în orice stadiu al judecăţii.

179 Ce măsuri poate dispune instanţa, în cadrul procedurii de verificare şi regularizare a cererii de
chemare în judecată?
a) instanţa poate dispune anularea cererii de chemare în judecată în cazul în care reclamanţii
nu şi‐au desemnat, nu au indicat un reprezentant comun;
b) instanţa poate dispune prin încheiere, dată în camera de consiliu, cu citarea părţilor,
anularea cererii de chemare în judecată;
c) instanţa, în condiţiile prevăzute de lege, poate anula cererea de chemare în judecată,
pronunţând în aceste sens o încheiere.

180 Ce măsuri poate dispune instanţa, în cadrul procedurii de verificare şi regularizare a cererii de
chemare în judecată?

a) instanţa, în condiţiile prevăzute de lege, poate anula cererea de chemare în judecată,

pronunţând în aceste sens o încheiere;
b) instanţa poate dispune anularea cererii de chemare în judecată în cazul în care
reclamanţii nu şi‐au desemnat, nu au indicat un reprezentant comun;
c) împotriva încheierii de anulare, reclamantul va putea face cerere de reexaminare în
termen de 15 zile de la pronunţarea încheierii.

181 În prima instanţă, când se fixează primul termen de judecată?

a) se fixează la dată depunerii cererii de chemare în judecată, după aplicarea ştampilei

instanţei;
b) se va fixa în termen de 30 de zile de la data distribuirii aleatorii a cererii de chemare în
judecată către un complet de judecată;
c) se va fixa de către judecător, prin rezoluţie, în termen de 3 zile de la data depunerii
răspunsului la întâmpinare.

182 Cum se fixează, în prima instanţă, primul termen de judecată?

a) se fixează de către completul de judecată în camera de consiliu, prin încheiere;

b) se va fixa în termen de 30 de zile de la data distribuirii aleatorii a cererii de chemare în
judecată către un complet de judecată;

c) se va fixa de către judecător, prin rezoluţie, în termen de 3 zile de la data depunerii

răspunsului la întâmpinare.
183. Până când, potrivit art. 204 alin. 1 Cod procedură civilă, reclamantul poate să îşi modifice cererea
şi să propună noi dovezi, sub sancţiunea decăderii?

a) numai până la primul termen de judecată la care acesta este legal citat;
b) la primul termen de judecată la care acesta a fost legal citat;
c) în termenul de 10 zile în care este obligat să formuleze răspuns la întâmpinarea
pârâtului.

184. Potrivit art. 204 alin. 1 Cod procedură civilă, reclamantul poate să îşi modifice cererea şi să
propună noi dovezi, sub sancţiunea decăderii. Până când poate face aceasta?
a) cu cel puţin 10 zile înaintea termenului fixat;
b) numai până primul termen de judecată la care acesta este legal citat;
c) în termenul de 10 zile în care este obligat să formuleze răspuns la întâmpinarea
pârâtului.

185. Potrivit dispoziţiilor art. 204 alin. 2 Cod procedură civilă, instanţa nu va acorda un nou termen de
judecată, ci se vor trece în încheierea de şedinţa declaraţiile verbale făcute în instanţă. În ce situaţie?

a) când se îndreaptă greşelile materiale din cuprinsul cererii;

b) când reclamantul propune noi dovezi;
c) când reclamantul modifică cererea de chemare în judecată cu privire la obiectul acesteia.

186. Potrivit dispoziţiilor art. 204 alin. 2 Cod procedură civilă, când nu va acorda instanţa un nou
termen de judecată, ci se vor trece în încheierea de şedinţă declaraţiile verbale făcute în instanţă?

când reclamantul măreşte sau micşorează cuantumul obiectului cererii;

când reclamantul propune noi dovezi;
când reclamantul modifică cererea de chemare în judecată cu privire la obiectul acesteia.

187. În ce altă situaţie, potrivit dispoziţiilor art. 204 alin. 2 Cod procedură civilă, instanţa nu va acorda
un nou termen de judecată, ci se vor trece în încheierea de şedinţă declaraţiile verbale făcute în
instanţă?
a) când reclamantul modifică cererea de chemare în judecată cu privire la motivele de fapt
ale acesteia;
b) când reclamantul solicită contravaloarea obiectului cererii, pierdut sau pierit în cursul
procesului;
c) când reclamantul propune noi dovezi.
188 Potrivit dispoziţiilor art. 204 alin. 2 Cod procedură civilă, instanţa nu va acordă un nou termen de
judecată, ci se vor trece în încheierea de şedinţă declaraţiile verbale făcute în instanţă. În ce altă
situaţie?

când reclamantul modifică cererea de chemare în judecată cu privire la motivele de fapt

ale acesteia;
când se înlocuieşte o cerere în constatare printr‐o cerere în realizarea dreptului sau
invers, atunci când cererea în constatare este admisibilă;
când reclamantul propune noi dovezi.

189 Cererea reconvenţională reprezintă actul de procedură care provine de la pârât. În ce situaţie?

a) când acesta are pretenţii în legătură cu cererea reclamantului, pretenţii derivând din
acelaşi raport juridic sau strâns legate de aceasta;
b) când urmăreşte respingerea cererii reclamantului;
c) când doreşte să‐şi formuleze apărările în raport cu pretenţiile reclamantului.

190 Cererea reconvenţională reprezintă actul de procedură care provine de la pârât. Când o poate
formula?

când acesta are pretenţii în legătură cu cererea reclamantului, pretenţii derivând din
acelaşi raport juridic sau strâns legate de aceasta;
când urmăreşte respingerea cererii reclamantului;
când are pretenţii în legătură cu cererea sau cu mijloacele de probă ale reclamantului.

191 Care sunt măsurile pe care le poate lua instanţa, în condiţiile în care cererea reconvenţională nu a
fost formulată în termenul prevăzut în dispoziţiile art. 209 alin. 4 Cod procedură civilă?

1. respinge cererea ca inadmisibilă;

2. dispune judecarea separată a cererii;
3. respinge cererea ca tardivă.

192. Care sunt măsurile pe care le poate lua instanţa, în condiţiile în care cererea reconvenţională nu a
fost formulată în termenul prevăzut în dispoziţiile art. 209 alin. 4 Cod procedură civilă?

nu există o sancţiune procedurală pentru aceasta;

dispune judecarea separată a cererii;
respinge cererea că tardivă.

193 În ceea ce priveşte cererea reconvenţională, ce condiţii trebuie să îndeplinească?

a) aceasta trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute pentru cererea de chemare în

judecată;
 b) cererea reconvenţională se depune, sub sancţiunea judecării separate, odată cu
întâmpinarea sau, dacă pârâtul nu este obligat la întâmpinare, cel târziu la primul termen de
judecată;
c) cererea reconvenţională se judecă odată cu cererea principală, neputând fi disjunsă.

194. Ce se poate afirma despre cererea reconvenţională?

aceasta trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute pentru cererea de chemare în

judecată;
cererea reconvenţională poate fi formulată de pârât numai dacă acesta are pretenţii ce
derivă din acelaşi raport juridic dedus judecăţii de către reclamant;
cererea reconvenţională se judecă odată cu cererea principală, neputând fi disjunsă.

195. Nedepunerea întâmpinării în termenul legal, ce consecinţă atrage?

atrage decăderea pârâtului din dreptul de a propune probe;

atrage decăderea pârâtului din dreptul de a invoca orice excepţii procesuale;
nu atrage nicio sancţiune, atât probele cât şi excepţiile putând fi invocate la primul
termen de judecat la care părţile sunt legal citate.

196. Nedepunerea întâmpinării în termenul legal, ce consecinţă are?

1 atrage decăderea pârâtului din dreptul de a invoca orice excepţii procesuale;

2 nu atrage sancţiunea decăderii din dreptul de a invoca excepţii de ordine publică;
3 nu atrage nicio sancţiune, atât probele cât şi excepţiile putând fi invocate la primul
termen de judecată la care părţile sunt legal citate.

197. Legat de procedura citării prin publicitate, reglementată de dispoziţiile art. 167 Cod
procedură civilă, ce poate instanţa dispune?

1. citarea prin publicitate să se facă prin afişarea fie pe uşa instanţei, fie pe portalul
instanţei de judecată competente;
2. citarea prin publicitate la solicitarea reclamantului;
3. citarea prin publicitate să se facă prin afişarea citaţiei pe uşa instanţei, pe portalul
instanţei de judecată competente şi la ultimul domiciliu cunoscut al celui citat.
198. Legat de procedura citării prin publicitate, reglementată de dispoziţiile art. 167 Cod
procedură civilă, ce poate instanţa dispune?
1. citarea prin publicitate să se facă prin afişarea fie pe uşa instanţei, fie pe portalul instanţei de
judecată competente;
2. citarea prin publicitate la solicitarea reclamantului;
3. odată cu încuviinţarea citării prin publicitate, instanţa va numi un curator, dintre avocaţii
baroului, care va fi citat la dezbateri pentru reprezentarea intereselor pârâtului.

199. Excepţia procedurii citării prin publicitate, reglementată de prevederile art. 167 Cod
procedură civilă, ce presupune?

a) citarea prin publicitate să se facă prin afişarea pe uşa instanţei;

b) citarea prin publicitate pe portalul instanţei de judecată competente;
c) publicarea citaţiei în Monitorul Oficial al României sau într‐un ziar central de largă
răspândire.

200. Cererea privind amânarea judecăţii pentru lipsa de apărare, reglementată de Codul de procedură
civilă prin dispoziţiile art. 222, se poate încuviinţa de către instanţă. În ce condiţii?
a) pentru diverse motive invocate de partea interesată;
b) instanţa poate încuviinţa amânarea judecăţii pentru acest motiv ori de câte ori consideră a fi
necesar;
c) numai în mod excepţional, pentru motive temeinice şi care nu sunt imputabile părţii sau
reprezentantului ei.

201. În aplicarea dispoziţiilor art. 229 alin. 1 Cod procedură civilă, cine are termen în cunoştinţă?

a) partea care a depus cererea personal sau prin mandatar şi a luat termenul în cunoştinţă;
b) partea care nu a fost prezentă la un termen de judecată, personal sau prin reprezentant legal
sau convenţional, chiar neîmputernicit cu dreptul de a cunoaşte termenul;
c) când partea este chemată la interogatoriu, nefiind prezentă la încuviinţarea lui.

202. În care caz se impune citarea părţilor, nefiind aplicabile dispoziţiile art. 229 alin.1 Cod
procedură civilă?

a) în cazul repunerii pe rol a procesului;

b) partea care a depus cererea personal sau prin mandatar şi a luat termenul în cunoştinţă;
c) partea care nu a fost prezentă la un termen de judecată, personal sau prin reprezentant legal
sau convenţional.

203. În care caz se impune citarea părţilor, nefiind aplicabile dispoziţiile art. 229 alin. 1 Cod procedură
civilă?
a) în cazul în care instanţa de apel sau de recurs fixează termen pentru rejudecarea fondului
procesului după anularea hotărârii primei instanţe sau după casarea cu reţinere;
b) partea care a depus cererea personal sau prin mandatar şi a luat termenul în cunoştinţă;
 partea care nu a fost prezentă la un termen de judecată, personal sau prin reprezentant legal
sau convenţional.

204. În ce condiţii poate fi dispusă preschimbarea termenului de judecată luat în cunoştinţă?

preschimbrea termenului de judecată poate fi cerută doar din oficiu, de instanţa de judecată;
preschimbrea termenului de judecată poate fi cerută doar pentru motive temeinice de către
partea interesată;
termenul de judecată nu poate fi preschimbat decât pentru motive temeinice, din oficiu
sau la cererea oricăreia dintre părţi.

205. Cum se face estimarea duratei cercetării procesului?

aceasta se va realiza de către judecător, la primul termen de judecată, cu acordul pă rţilor;

ţinând seama de împrejurările cauzei, durata estimată va fi consemnată într‐o încheiere
interlocutorie;
aceasta se va realiza la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate,
judecătorul, după ascultarea părţilor, ţinând seama de împrejurările cauzei.

206. Ce se poate afirma despre estimarea duratei cercetării procesului?

această estimare va putea fi reconsiderată, pentru motive temeinice, după ascultarea

părţilor;
ţinând seama de împrejurările cauzei, durata estimată va fi consemnată într‐o încheiere
interlocutorie;
aceasta se va realiza la primul termen de judecată, cu acordul părţilor, ţinând seama de
împrejurările cauzei.

207. Potrivit dispoziţiilor art. 249 Cod procedură civilă, cui revine sarcina probei?

a) numai reclamantului;
b) numai pârâtului;
c) celui care face o susţinere în cursul procesului.

208. Dovezile care nu au fost propuse în condiţiile art. 254 alin. 1 Cod procedură civilă, de către
reclamant prin cererea de chemare în judecată, iar de către pârât prin întâmpinare, nu vor mai putea fi
cerute şi încuviinţate în cursul procesului. Cu ce excepţie?
a cazurilor în care necesitatea probei rezultă din modificarea cererii;
a cazurilor când nu există acordul expres al părţilor;
a cazurilor în care necesitatea probei nu rezultă din modificarea cererii.
209. Dovezile care nu au fost propuse în condiţiile art. 254 alin. 1 Cod procedură civilă, de către
reclamant prin cererea de chemare în judecată, iar de către pârât prin întâmpinare, nu vor mai putea fi
cerute şi încuviinţate în cursul procesului. Cu ce excepţie?

a) când partea nu motivează imposibilitatea propunerii probelor;

b) a cazurilor când există acordul expres al părţilor;
c) a cazurilor în care necesitatea probei nu rezultă din modificarea cererii.

210. Care sunt condiţiile de admisibilitate a probelor, prevăzute de art. 255 alin. 1 Cod
procedură civilă?

a) pentru ca o probă propusă de părţi să fie admisă de instanţă, trebuie să fie legală şi să fie
concludentă;
b) pentru ca o probă propusă de părţi să fie admisă de instanţă, trebuie să fie legală şi să fie
pertinentă;
c) pentru ca o probă propusă de părţi să fie admisă de instanţă, trebuie să fie pertinentă şi să fie
concludentă.

211. Când o parte renunţă la probele propuse în condiţiile art. 257 Cod procedură civilă, ce poate face
cealaltă parte?
a) poate să şi le însuşească;
b) nu poate să şi le însuşească deoarece acestea fuseseră admise părţii adverse;
c) poate să şi însuşească numai după acordul expres al părţii care le‐a propus.

212. Care este excepţia admisibilităţii probei cu martori, în condiţiile art. 309 alin. 2 Cod procedură
civilă, în care se prevede că niciun act juridic nu poate fi dovedit cu martori, dacă valoarea obiectului
sau este mai mare de 250 lei?

a) se poate face dovadă cu martori, în cazul în care legea cere formă scrisă pentru
validitatea unui act juridic;
b) se poate face dovadă cu martori, în cazul în care legea cere formă scrisă pentru
dovedirea unui act juridic;
c) se poate face dovadă cu martori, contra unui profesionist, al oricărui act juridic,
indiferent de valoarea lui, dacă a fost făcut de acesta în exerciţiul activităţii sale profesionale.

213 Ce caracter are încheierea prin care se încuviinţează probele?

a) este o încheiere interlocutorie, legând instanţa cu privire la soluţiile adoptate;

 este o încheiere preparatorie, nu leagă instanţa şi deci aceasta poate reveni asupra unei
probe încuviinţate;
este o încheiere interlocutorie, nelegând instanţa cu privire la soluţiile adoptate.

214 În ce situaţie actele sub semnătură privată care constată convenţii sinalagmatice nu sunt
valabile?

când nu s‐au întocmit în atâtea exemplare câte părţi cu interese contrare sunt şi dacă
pe fiecare exemplar nu se face menţiune despre numărul originalelor care s‐au făcut;
dacă s‐au întocmit cu respectarea condiţiilor privind validitatea unui act juridic;
dacă s‐au întocmit cu respectarea condiţiilor privind dovedirea unui act juridic.

215 La cererea cui poate fi făcută constatarea de urgenţă a unei stări de fapt, aşa cum este
reglementa de prevederile art. 364 Cod procedură civilă?

a instanţei, din oficiu, motivată de aspecte ce ţin de lămurirea unei stări de fapt;
a oricărei persoane care are interesul să constate de urgenţă o anumită stare de fapt
care ar putea suporta modificări până la administrarea probelor;
a oricărei persoane care interesul să constate de urgenţă o anumită stare de drept care
ar putea suporta modificări până la administrarea probelor.

216 Când poate proceda instanţa la completarea sau refacerea unor probe?

atunci când, din dezbateri, rezultă necesitatea acestei măsuri;

instanţa nu poate proceda la refacerea unor probe înainte de deschiderea dezbaterilor
asupra fondului cauzei;
instanţa nu poate proceda la completarea unor probe înainte de deschiderea
dezbaterilor asupra fondului cauzei.

217 Care este termenul pentru care poate fi amânată pronunţarea hotărârii?

pronunţarea poate fi amânată pentru un termen ce nu poate depăşi 7 zile;

pronunţarea poate fi amânată pentru un termen ce nu poate depăşi 10 zile;
pronunţarea poate fi amânată pentru un termen ce nu poate depăşi 15 zile.

218 De către cine poate fi făcută renunţarea la judecată, în tot sau în parte, fie verbal în şedinţa de
judecată, fie prin cerere scrisă?
a) de oricare din părţile litigante, atât timp cât aceasta se face personal sau prin mandatar cu
procura specială;
b) numai reclamantul poate să renunţe oricând la judecată;
c) numai pârâtul poate să renunţe oricând la judecată.
219. Ce se poate dispune atunci când dezlegarea cauzei depinde, în tot sau în parte, de existenţa sau
inexistenţa unui drept ce face obiectul unei alte judecăţi?
a) o suspendare facultativă, prevăzută de art. 413 alin. 1 Cod procedură civilă;
b) o suspendare de drept, prevăzută de art. 412 alin. 1 Cod procedură civilă;
c) suspendare voluntară, prevăzută de art. 411 alin. 1 Cod procedură civilă.

220. Atunci când intervine decesul uneia din părţi, până la introducerea în cauză a moştenitorilor, în
afară de cazul în care partea interesată a cerut termen pentru introducerea în judecată a acestora, ce
poate instanţa de judecată să facă?
a) pronunţă o încheiere prin care se pronunţă asupra suspendării de drept a judecării
procesului;
b) pronunţă o încheiere prin care se pronunţă asupra soluţionării cauzei deduse judecăţii;
c) pronunţă o hotărâre prin care respinge cererea că fiind nesusţinută.

221. Potrivit art. 416 alin. 1 Cod procedură civilă, termenul de perimare curge de la ultimul act de
procedura îndeplinit de părţi sau de instanţa. Care este termenul de perimare?

1 an de la ultimul act de procedura îndeplinit de părţi sau de instanţă;

6 luni de la ultimul act de procedură îndeplinit de părţi sau de instanţă;
3 ani de la ultimul act de procedură îndeplinit de părţi sau de instanţă.

222. În ce situaţie instanţa poate, chiar şi din oficiu, să reducă, motivat, partea din cheltuielile de
judecată?

onorariul avocaţilor, atunci când acesta este vădit disproporţionat în raport de

valoarea şi complexitatea cauzei sau activităţii desfăşurate de avocat;
plata taxei judiciare de timbru şi a timbrului judiciar;
plata sumelor cuvenite martorilor.

223. Potrivit prevederilor art. 456 Cod procedură civilă, care sunt căile ordinare de atac?
a) apelul şi recursul;
b) numai recursul;
c) numai apelul.

224. Potrivit prevederilor art. 456 Cod procedură civilă, care sunt căile extraordinare de atac, relativ la
cele ordinare?
 apelul şi recursul;
recursul, contestaţia în anulare şi revizuirea;
contestaţia în anulare şi revizuirea.

225. Care sunt, potrivit prevederilor art. 456 Cod procedură civilă, căile extraordinare de atac?

a) apelul, recursul şi contestaţia în anulare;

b) recursul, contestaţia în anulare şi revizuirea;
c) contestaţia în anulare şi revizuirea.

226. Potrivit dispoziţiilor art. 459 alin. 3 Cod procedură civilă căile extraordinare de atac pot fi
exercitate şi concomitent, în condiţiile legii. Care se judecă cu prioritate?

contestaţia în anulare;
recursul;
revizuirea.

227. Care este termenul de apel, conform dispoziţiilor legale, art. 468 alin. 1 Cod procedură civilă?

30 de zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel;

15 zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel;
15 de zile de la pronunţarea hotărârii, dacă legea nu dispune atfel.

228. Care este sancţiunea pentru neindicarea în cuprinsul cererii de apel a motivelor de fapt şi de
drept pe care se întemeiază apelul, conform dispoziţiilor art. 470 alin. 1 Cod procedură civilă?

nulitatea;
decăderea;
nu este sancţionată.

229. Ce element din cuprinsul cererii de apel poate fi împlinit în condiţiile art. 196 alin. 2 Cod
procedură civilă?

a) indicarea probelor;
b) indicarea hotărârii atacate;
c) semnătură.

230 Unde se depune apelul şi, când este cazul, motivele de apel, conform dispoziţiilor art. 471 Cod
procedură civilă?
 la instanţa a cărei hotărâre se atacă, sub sancţiunea nulităţii;
la instanţa a cărei hotărâre se atacă, sub sancţiunea decăderii;
la instanţa ierarhic superioară.

231. Care este termenul procedural în care intimatul are obligaţia de a depune la dosar întâmpinare?

a) în termen de cel mult 10 zile de la data comunicării cererii de apel, respectiv a motivelor
de apel, împreună cu copiile certificate de pe înscrisurile alăturate;
b) în termen de cel mult 15 zile de la data comunicării cererii de apel, respectiv a
motivelor de apel, împreună cu copiile certificate de pe înscrisurile alăturate;
c) în termen de cel mult 5 zile de la data comunicării cererii de apel, respectiv a motivelor
de apel, împreună cu copiile certificate de pe înscrisurile alăturate.

232. Ce efecte produce cererea de apel, după depunere?

a) investeşte instanţa de apel cu soluţionarea acestuia;

b) dacă a fost formulată în termen, preia efectul suspensiv de executare şi efectul
devolutiv;
c) investeşte instanţa de apel cu soluţionarea acestuia, dacă a fost formulată în termen,
preia efectul suspensiv de executare şi efectul devolutiv.

233. Ce alte efecte mai produce hotărârea judecătorească?

a) ca regulă, nu produce efecte retroactive;

b) are putere executorie;
c) nu este opozabilă terţilor, ci numai părţilor.

234. Ce efecte produce hotărârea judecătorească?

a) ca regulă, nu produce efecte retroactive;

b) nu are putere executorie;
c) este obligatorie faţă de părţi şi este opozabilă terţilor.

235. În ce termen are obligaţia apelantul să depună răspunsurile la întâmpinare?

a) în termen de cel mult 10 zile de la data comunicării;

b) în termen de cel mult 15 zile de la data comunicării;
c) nu are obligaţia de a depune răspuns la întâmpinarea intimatului.

236. Ce se poate afirma despre renunţarea la judecarea cauzei?

 a) este constatată printr‐o hotărâre definitivă dacă renunţarea are loc în faţa unei secţii a
Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
b) nu afectează cererea adiţională a cererii principale;
c) este constatată printr‐o hotărâre care este supusă întotdeauna recursului.

237. Nulitatea expresă a cererii de apel este prevăzută pentru lipsa cărei alte cerinţe?

a) indicarea hotărârii atacate;

b) motivele de fapt şi de drept;
c) probele indicate în susţinerea apelului.

238. Nulitatea expresă a cererii de apel este prevăzută pentru lipsa cărei cerinţe?

a) motivele de fapt şi de drept;

b) semnătură;
c) probele indicate în susţinerea apelului.

239. Sancţiunea decăderii cu privire la cererea de apel este prevăzută pentru lipsa cărei alte
cerinţe?

a) indicarea hotărârii atacate;

b) motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază apelul;
c) semnătură.

240. Sancţiunea decăderii cu privire la cererea de apel este prevăzută pentru lipsa cărei cerinţe?

a) indicarea hotărârii atacate;

b) probele invocate în susţinerea apelului;
c) semnătură.

241. În materia căilor de atac, ce pot face părţile prin convenţie?

a) nu pot suprima o cale de atac, deoarece legea reglementează în mod imperativ căile
de atac ordinare sau extraordinare;
b) pot să declare o hotărâre definitivă, deşi conform legii ar fi supusă apelului;
c) pot suprima apelul atunci când hotărârea este susceptibilă de apel şi recurs, dacă
convenţia îmbracă formă autentică şi este dată în faţa instanţei a cărei hotărâre se atacă.