PROCEDURILE SPECIALE

I. Ordonanta presedintiala

1. Conditii de admisibilitate

a. urgenta atunci cand masura solicitata este necesara pentru pastrarea unui
drept care s-ar pagubi prin intarziere => este o procedura mai sumara;

b. masura luata de instanta sa aiba un caracter vremelnic nu se pot lua masuri

definitive, care sa rezolve in fond litigiul; trebuie sa mentina o situatie de fapt =>
au o limita in timp (solutionarea litigiului);

c. sa nu prejudece fondul.

la acestea se adauga conditiile generale ale actiunii: interesul, calitatea,

capacitatea;

2. Sesizarea instantei si procedura de judecata

cererea se introduce la instanta competenta sa se pronunte asupra fondului

(INDIFERENT daca exista sau nu judecata asupra fondului);

investirea instantei prin cererea de chemare in judecata care este supusa

taxei de timbru si timbrului judiciar;

judecata la judecatorie de 1 singur judecator, iar la tribunale si curti de

apel de 2 judecatori; termenul de citare poate fi redus (si cel de 30 de zile si cel de
5 zile), dar judecata are loc numai daca procedura de citare a fost legal indeplinita;

ordonanta este executorie => apelul indreptat impotriva ei nu suspenda de

drept executarea - dar se poate suspenda, la cerere; instanta poate sa oblige partea
la depunerea unei cautiuni (al carui cunatum il fixeaza tot ea); apelul si recursul se
judeca de urgenta si, cu precadere, cu citarea partilor;

este posibila transformarea judecatii ordonantei intr-o actiune de drept

comun dar NUMAI la cererea reclamantului si in conditiile in care paratii au fost
incunostiintati in mod expres despre transformarea intervenita;

nu este admisibila chemarea in garantie;

sunt admisibile atat apelul cat si recursul, dar cu unele derogari: termenul de
exercitare este de 5 zile de la pronuntare / comunicare;

nu este admisibila revizuirea.

3. Domeniul de aplicare al ordonantei presedintiale

a. in materia raporturilor de familie pe tot timpul procesului de divort

instanta poate lua masuri vremelnice cu privire la incredintarea copiilor minori,
la obligatia de intretinere, la alocatia penru copii si la folosirea locuintei (in practica
este folosita si pentru reintegrarea sotului, eventual a copiilor, in locuinta comuna,
restituirea bunurilor proprii de stricta necesitate);

b. in materia raporturilor de vecinatate si de proprietate care impun anumite

sarcini, restrictii si respectarea unor reguli legale sau conventionale de buna-
vecinatate;

c. in materia raporturilor locative daca sunt indeplinite prevederile art. 581

(masuri vremelnice in cazuri grabnice, pentru pastrarea unui drept care s-ar pagubi
prin intarziere, pentru prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara,
precum si pentru inlaturarea piedicilor care s-ar ivi cu prilejul unei executari);

d. in materia executarii silite pentru inlaturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul

executarii;

e. in materie comerciala pentru celeritate.

a fost socotita admisibila pentru: predarea unui spatiuncomercial si

evacuare, oprirea actelor de concurenta neloaiala, pentru suspendarea din
functie a administratorilor unei societati.

II. Refacerea inscrisurilor

refacerea inscrisurilor si a hotararilor disparute fara sa intereseze daca

disparitia se datoreaza unor acte de neglijenta, sustragere sau a unor imprejurari de
forta majora ;

obiectul:

dosarele sau inscrisurile referitoare la o pricina in judecata (a);

dosarele sau inscrisurile care privesc pricina in care a-s pronuntat o hotarare
in prima instanta ce a fost atacata cu apel (b);

dosarele si inscrisurile referitoare la pricinile in care s-a pronuntat o hotarare

irevocabila (c);

actele notariale disparute.

pentru (a) refacerea este de competenta instantei investita cu judecarea

pricinii, care fixeaza termen, chiar si din oficiu si dispune citare partilor, cere copii
de pe inscrisuri; incheierea de refacere poate fi atacata doar odata cu fondul;
inscrisurile care au fost refacute tin locul originalelor, pana la gasirea acestora;

pentru (b) hotararea se reface dupa al doilea exemplar tinut in mapa de

hotarari, iar daca acesta a disparut - pot fi folosite copiile legalizate aflate la parti
(instanta poate dispune din oficiu sa se dea publicitatii invitarea celor care detin
astfel de copii; daca nu se poate se refac ca la pct a; daca nici asa nu se poate
se rejudeca;

pentru (c) se foloseste procedura de la pct a si b.

III. Oferta de plata

in scopul de a da posibilitatea liberarii debitorului de buna-credinta de

obligatia sa fata de creditor, in situatiile in care acesta ar incerca sa impiedice
liberarea pentru a contiuna luarea dobanzilor, sau in vederea pastrarii lucrului primit
in gaj, ori pentru a gasi motive de desfiintare a conventiei din vina debitorului etc;

=> conditii:

sa fie facuta creditorului, ce are capacitatea de a primi, sau celui care are
dreptul de a primi pentru dansul;

sa fie facuta de o persoana capabila de a plati;

sa fie facuta pentru toata suma exigibila, pentru dobanzile datorate, pentru
cheltuielile lichide si pentru o suma oarecare in privinta cheltuielilor nelichide;

oferta sa fie facuta in locul ce s-a hotarat pentru plata;

oferta sa fie facuta printr-un executor judecatoresc competent pentru astfel

de acte.

se incepe prin o somatie in care se arata ziua, locul si ora cand si unde suma
sau obiectul va fi predat; somatia e supusa unei taxe de timbru (pentru fiecare
exemplar care se comunica) si timbrului judiciar;

daca creditorul primeste plata pv ce va fi semnat si de catre creditor;

dupa consemnarea sumei, debitorul se poate adresa instantei pentru

validarea platii, iar creditorul pentru anularea ofertei si consemnarii;

daca lucrul datorat este un corp cert care trebuie predat in locul in care se
gaseste si creditorul nu s-a prezentat sa il ridice, dupa ce a fost somat, iar debitorul
are nevoie de loc, poate lua incuviintarea instantei sa il depuna in alta parte.

IV. Procedura divortului

1. Procedura divortului este o procedura speciala

2. Instanta competenta in materia divortului

dispozitii derogatorii in ceea ce priveste competenta teritoriala instanta de

la cel din urma domiciliu comun al sotilor, insa numai daca la data introducerii
actiunii cel putin unul din soti mai locuieste in circumscriptia judecatoriei in care se
afla ultimul domiciliu comun nu intereseaza daca sotii au avut facuta mutatia in
evidentele politiei, ci daca au locuit efectiv in acea localitate (norma imperativa =>
nici partile si nici instanta nu o pot inaltura, dar, in acelasi timp, este de stricta
interpretare => nu pote fi aplicata prin analogie la alte materii);
 daca sotii nu au avut domiciliu comun sau daca, la data introducerii cererii,
nici unul din soti nu mai locuieste in circumscriptia judeactoriei ultimului domiciliu
comun judecatoria de la domiciliul sau resedinta sotului parat;

daca sotul parat are domiciliul sau resedinta in strainatate judecatoria in

raza careia domiciliaza reclamantul (numai daca paratul care domciiliaza in
strainatate nu are o resedinta cunoscuta in tara)

3. Sesizarea instantei de divort

actiunea are caracter personal: nimeni nu o poate exercita in locul sotului

reclamant, iar ca parat nu poate fi chemat decat celalalt sot;

in cazul in care un sot este disparut citarea lui se face prin publicitate;

interzisul judecatoresc aflat in momente de luciditate poate sau nu sa

porneasca o asemenea actiune? pareri impartite (Ciobanu da);

daca ulterior introducerii cererii de divort, sotul reclamant isi pierde luciditatea el
va fi reprezentat in fata instantei de un tutore.

Cererea de divort. Taxa de timbru

in plus fata de cererea obisnuita trebuie sa cuprinda numele copiilor minori

nascuti din casatorie sau al celor cu aceeasi situatie legala, sau precizarea ca
asemenea copii nu exista;

cererea de divort se prezinta de catre reclamant personal presedintelui

judecatoriei, care va stabili si taxa de timbru (vezi mai sus)

Cererea reconventionala

sotul parat poate cere si el desfacerea casatoriei prin divort; cererea

reconventionala poate fi facuta pana la prima zi de infatisare, in sedinta publica,
pentru faptele petrecute pana la aceasta data;

reconventionala se judeca impreuna cu cererea principala => nu se pot

disjunge;

reconventionala nu este, in principiu, obligatorie; instanta poate deface

casatoria chiar sotul parat nu a facut reconventionala, cu conditia ca din dovezi sa
reiasa ca a fost vina ambilor soti.

4. Particularitati privind faza de judecata

presedintele fixeaza termen; intampinarea nu este obligatorie;

daca partile au copii va fi citata si autoritatea tutelara spre a fi ascultata in

legatura cu incredintarea acestora;

daca paratul nu se prezinta la primul termen de judecata (chiar daca citarea

nu s-a facut prin publicitate, dar procedura de citare s-a indeplinit prin afisare),
instanta trebuie sa ceara dovezi sau sa dispuna cercetari pentru a verifica daca
paratul isi are domiciliul la locul indicat in cerere, si daca constata ca nu mai
domiciliaza acolo dispune citarea la noul domiciliu si daca este cazul si la locul de
munca.

Obligativitatea infatisarii personale a partilor

sotii nu pot sta in proces prin mandatar; exceptii:

daca unul din soti executa o pedeapsa privativa de libertate;

daca este impiedicat de o boala grava;

daca este pus sub interdictie;

daca are resedinta in strainatate.

sedinta se desfasoara dupa regulile de drept comun.

A. Publicitatea

cererea se judeca in sedinta publica; pronuntarea hotararii se face in sedinta

publica.

B. Prezenta obligatorie a reclamantului

prezenta reclamantului este obligatorie pe tot parcursul procesului;

daca la primul termen lipseste reclamantul cererea va fi respinsa ca

nesustinute;

daca in cursul judecatii lipsesc ambele parti, procesul se va suspenda.

C. Regimul probelor

Derogari:

rudele si afinii partilor, cu exceptia descendentilor pot fi martori;

interogatoriul nu este admis pentru dovedirea motivelor de divort.

in ceea ce priveste incredintarea copiilor minori (cerere accesorie, care se

solutioneaza din oficiu de catre instanta), vor fi ascultati parintii, autoritatea
tutelara (prezenta efectiva a delegatului nu este obligatorie poate sa isi expuna
parerea in scris, dar daca nu fost prezent si nu a depus nici un raport scris,
hotararea este casabila) si minorii, daca au implinit varsta de 10 ani (ascultarea se
face in camera de consiliu).

D. Luarea unor masuri provizorii pe timpul judecarii divortului

se pot lua masuri vremelnice si inainte de sesizarea instantei de divort

presupun dovedirea urgentei.

E. Judecarea unor cereri accesorii

 cererile accesorii sunt:

incredintarea spre crestere si educare a copiilor minori;

instanta ia act de invoiala sotilor ca cel care a purtat in timpul casatoriei

numele celuilalt sot sa poarte acest nume si dupa;

daca sotii s-au invoit cu privire la imparteala bunurilor instanta se poate

pronunta si in legatura cu aceasta;

pensia de intretinere, la solicitarea sotului interesat;

la cererea partilor asupra beneficiului contractului de locatiune.

F. Particularitati privind actele de dispozitie in procesul de divort

se stinge prin impacare in orice faza a procesului, chiar daca vine in apel sau
recurs, iar apelul ori recursul nu sunt timbrate conform legii.

G. Hotararea de divort si efectele ei;

deliberarea, pronuntarea si redactarea hotararii dupa dreptul comun; totusi,

hotararea prin care se pronunta divortul nu se va motiva, daca partile solicita
instantei aceasta.

in cazul in care divortul se pronunta fara vina vreunuia din soti implicatii
asupra cheltuielilor de judecata (nu se poate aplica dreptul comun);

prin hotarare, instanta se va ponunta si asupra aspectelor pe care trebuie sa

le rezolve in mod obligatoriu, chiar in lipsa cererii partilor, precum si asupra cererilor
accesorii formulate de parti.

H. Caile de atac

pentru apel si recurs 30 de zile de la comunicarea hotararii;

o singura derogare in privinta cailor extraordinare de atac: hotararea nu este

supusa revizuirii.

5. Divortul prin consimtamantul sotilor

Conditii:

pana la data cererii de divort a trecut cel putin 1 an de la incheierea

casatoriei;

nu exista copii minori rezultati din casatorie.

presedintele fixeaza termen in sedinta publica de 2 luni; daca la termen sotii

staruie in desfacerea casatoriei, se trece la judecarea cererii, fara a se administra
probe cu privire la motive => desfacerea casatoriei se va dispune fara a se
pronunta divortul din vina unuia sau a ambilor soti.

V. Actiunile posesorii
1. Actiunile reale imobiliare se impart in actiuni petitorii (urmaresc ralizarea
dreptului de proprietate asupra unui imobil sau a altui drept real imobiliar) si actiuni
posesorii (urmaresc apararea posesiei bunului imobil= o situatie juridica de fapt)

judecata actiunilor petitorii dupa regulile procedurale de drept comun;

judecata actiunilor posesorii procedura speciala:

actiunea posesorie = ansamblu de mijloace procesuale prin care reclamantul

solicita instantei sa il oblige pe parat sa inceteze orice acte de tulburare a posesiei
sale asupra unui bun imobil sau sa ii restituie in posesie bunul imobil atunci cand a
fost deposedat; => apara posesia si nu intereseaza cui apartine dreptul de
proprietate;

chiar daca apara uneori indirect un drept real imobiliar, nu are calificarea de
actiune reala;

se clasifica in:

actiuni in complangere (actiunea generala) actiunea posesorie generala de

drept comun, prin care reclamantul solicita inlaturarea unei tulburari obisnuite a
posesiei pasnice prin incalcarea ei de catre parat

actiuni de reintegrare (actiunea speciala) actiunea posesorie speciala, prin

care reclamantul pretinde sa fie repus in situatia anterioara, atunci cand a intervenit
o deposedare sau o tulburare cu violenta.

2. Conditiile de exercitare a actiunilor posesorii

conditia comuna: existenta unui act de tulburare (= acte sau fapte prin care
se contesta posesia; poate fi de fapt sau de drept) sau de deposedare (mai energica
duce la pierderea completa a posesiei);

ceea ce trebuie sa caracterizeze tulburarea - intentia de a nega, de a

modifica, de a restrange sau chiar de a anihila posesia exercitata de alta persoana
(altfel ar putea justifica, cel mult o actiune in despagubiri);

tulburarea problema de fapt, care poate fi dovedita prin orice mijloace de

proba, ramanad la aprecierea judecatorului;

pentru actiunea in complangere 3 conditii care trebuie indeplinite

cumulativ:

a. sa nu fi trecut un an de la tulburare sau deposedare;

b. reclamantul trebuie sa probeze ca a posedat cel putin 1 an inainte de

tulburare sau deposedare (cu orice mijloc de proba);

c. posesia sa fie utila, apta sa duca la dobandirea proprietatii prin uzucapiune:

sa fie exercitata in nume propriu;

sa fie continua (in mod regulat si fara intermitente anormale;

 sa fie neintrerupta (posesorul sa nu fi fost lipsit de folosinta asu exercitiul
dreptului prin fapta unui tert);

sa fie netulburata sa nu fie intemeiata sau pastrata prin acte de violenta

fata de adversar sau din partea acestuia;

sa fie publica, nu clandestina (ascunsa in raporturile cu adversarul, a.i. acesta

sa nu o poata cunoaste).

pentru actiunea in reintegrare (tulburare sau deposedare cu violenta) 1

singura conditie sesizarea instantei in termen de 1 an de la tulburare sau
deposedare.

3. Sesizarea instantei

judecatoria in raza careia se afla bunul imobil;

cu privire la cererea de chemare in judecata se aplica regulile de drept

comun.

4. Particularitati privind judecata si hotararea

Judecata regulile de drept comun; derogari:

la judecatorie complet de 1 judecator (dar in apel si recurs se aplica regula

complet de 3 judecatori);

cererile se judeca de urgenta si cu precadere;

hotararea pronuntata are putere de lucru judecat fata de actiunea posesorie

ce s-ar introduce ulterior, daca situatia a ramsa neschimbata.

VI. Partajul judiciar

1. Sediul materiei. Cazurile in care partajul judiciar este obligatoriu si caile

procesuale de reazlizare

cei interesati pot recurge la un partaj voluntar, prin buna invoiala si, numai in
masura in care nu se inteleg vor recurge la partajul judiciar;

partajul judiciar se poate realiza:

pe cale principala;

pe cale accesorie (in procesul de divort);

pe cale incidentala (in cadul contestatiei la executare).

partajul judiciar este obligatoriu:

daca vreunul din proprietarii comuni lipseste;

 daca printre proprietari se gasesc si persoane lipsite de capacitate exercitiu
sau cu capacitate de exercitiu restransa si nu exista autorizarea autoritatii tutelare
pentru un partaj voluntar;

in cazul impartirii bunurilor comune ale sotilor in timpul casatoriei, la cererea

unuia din soti ori a creditorilor unuia din soti.

2. Sesizarea instantei

de regula judecatoria;

in ceea ce priveste competenta teritoriala:

pentru un partaj succesoral instanta de la ultimul domiciliu al defunctului

(chiar daca in masa succesorala s-ar afla un bun imobil aflat in raza altei instante;

pentru partajul unor bunuri comune sau a bunuilor dobandite prin coachizitie,
coposesie:

daca se cere in timpul casatoriei sau dupa desfacerea acesteia, pe calea

principala instanta de la domiciliul paratului;

daca partajul se solicita pe cale accesorie sau incidentala instanta care

solutioneaza cererea principala (chiar daca in masa bunurilor s-ar afla si un imobil
din alta circumscriptie).

Partile in partaj

nimeni nu poate fi obligat sa ramana in indiviziune; cel care cere partajul va

trebui sa cheme pe toti ceilalti coproprietari, altfel partajul va fi nul.

un coerede poate cere oricand imparteala succesiunii;

in procesul de partaj pot interveni terte persoane, fie din proprie initiativa, fie
la cererea uneia din partile initiale.

Cererea de chemare in judecata

daca indiviziunea provine din succesiune, cererea trebuie sa cuprinda:

numele defunctului, averea ramasa de la acesta (inclusiv bunurile supuse
reductiunii sau raportului), numele si calitatea celor indreptatiti la succesiune (si
cotele lor), datoriile si creantele comostenitorilor catre defunct;

timbrarea cererii pentru stabilirea masei succesorale, iesirile din indiviziune

sau cererile de partaj atunci cand partile nu contesta bunurile de impartit taxa fixa
+ timbru judiciar; daca nu capata carcterul unei cereri in revendicare se va taxa
la valoare; se timbreaza distinct cererile care au o individualitate proprie (ex:
cererea de reducere sau anulare a liberalitatilor)

cererea de partaj este imprescriptibila extinctiv (poate fi introdusa oricand);

impotriva ei se pot opune numai existenta unui partaj voluntar si prescriptia
achizitiva.

3. Procedura partajului
Doua etape:

admiterea in principiu se face printr-o incheiere si va constata:

calitatea de copartas a partilor;

cota parte ce se cuvine copartasilor;

bunurile supuse impartelii (in cazul partajului succesoral si datoriile si

creantele comostenitorilor fata de defunct);

se deleaga un judecator pentru executarea partajului (alcatuirea loturilor)

asemanarea sau inlocuirea se poate face de catre presedintele instantei;

incheierea este premergatoare nu poate fi atacata cu apel decat odata cu

hotararea finala;

daca incheierea de admitere nu se pronunta la termenul la care a avut loc

judecata este necesar sa existe si incheierea de dezbateri;

incheierea are caracter interlocutoriu leaga instanta, care nu mai poate

reveni asupra celor pe care le-a stabilit prin incheiere (poate insa sa o completeze,
spre ex daca datorita conexarii, a unei cereri reconventionale sau a unei interventii
principale apare necesitatea includerii si a altor bunuri in masa partajabila);

daca dupa pronuntarea incheierii de admitere in principiu instanta isi

declina competenta sau hotararea este desfiintata pentru necompetenta instanta
competenta este obligata sa pronunte o noua incheiere- actele de procedura
indeplinite de o instanta necompetenta sunt nule.

partajul propriu-zis:

judecatorul delegat loturile in camera de consiliu, cu citarea partilor; la

formarea si compunerea loturilor trebuie sa se dea in fiecare lot, aceeasi cantitate
de mobile, de imobile, de drepturi sau de creante de aceeasi natura si valoare;

judecatorul poate numi un expert (daca partile nu se inteleg sau daca

apreciaza ca expertiza este necesara); daca nu exista un acord al partilor cu privire
la valoarea bunurilor, judecatorul este dator sa le explice consecintele ce decurg din
neluarea in calcul a valorii de circulatie a bunurilor su sa administreze, la cerere,
toate probele necesare stabilirii acestei valori;

daca instanta nu deleaga un judecator, toate atributiile acestuia vor reveni

completului;

modalitatile de realizare a partajului:

partajul in natura trebuie sa constituie regula; se tine cont de anumite

criterii cum ar fi : ocupatia copartasilor pentru o mai buna valorificare economica a
bunului; daca unul are locuinta, nu i se poate acorda tot acestuia locuinta, masina
se acorda unuia care are permis de conducere etc; impartirea loturilor pote fi facuta
prin tragere la sorti sau prin atribuire (de regula se recurge la atribuire, pentru a se
putea tine mai bine seama de interesele tuturor); se compenseaza prin sume de
bani;

atribuirea bunului unui copartas in situatia in care impartirea bunului in

natura este imposibila;

vanzarea bunurilor modalitatea extrema, daca nu se poate realiza partajul

prin celelalte doua posibilitati:

daca nu se realizeaza o vanzare prin buna-invoiala se recurge la vanzarea la

licitatie (licitarea si adjudecarea bunurilor imobile urmarite);

daca adjudecatar este unul din copartasi depune drept pret cota celorlalti si
cheltuielile ocazionate cu licitatia, in termen de 30 de zile de la adjudecarea
definitiva, sub sanctiunea revinderii bunului in contul sau;

sumele rezultate se impart de instanta, in raport de cotele stabilite prin

hotararea de partaj.

4. Hotararea de partaj. Efecte. Executare

partajul succesoral are efect declarativ (= fiecare coerede este prezumat ca a

mostenit singur, de la defunct, inca de la data decesului acestuia, toate bunurile ce
ii sunt atribuite prin partaj, si ca nu a fost niciodata proprietarul celorlalte bunuri
atribuite celorlalti coerezi;

hotararea ramasa definitiva titlu executoriu si este susceptibila de

executare, indiferent daca in cererea de partaj s-a cerut sau nu aceasta predare;
executarea cu privire la predarea bunurilor impartite poate fi ceruta in termen de
3 ani.

VII. Procedura de control a averii demnitarilor, magistratilor, functionarilor publici

si a unor persoane cu functii de conducere

1. Persoanele supuse controlului. Justificarea controlului averilor

obligatia declararii averii pentru: demnitari, magistrati, functionari publici si

unele persoane cu functii de conducere din regiile autonome, FPS, BNR si bancile cu
capital de stat, total sau partial; este regelementata si procedura controlului averii
acestora in cazul in care exista dovezi certe ca unele bunuri sau valori nu au fost
dobandite in mod licit;

declaratia de avere in scris, pe propria raspundere (cuprinde bunuri proprii,

bunuri comune si bunuri detinute in indiviziune), in termen de 15 zile de la data
numirii sau alegerii in functie (iar in situatia functiilor eligibile, care presupun
validarea inaintea validarii); nedepunerea declaratiei din motive imputabile =>
declansarea din oficiu a procedurii.

2. Procedura de control
 doua faze:

cercetarea de catre comisii constituite in acest scop (si care functioneaza pe

langa fiecare curte de apel), formata din 2 judecatori de la curtea de apel,
desemnati de catre presedintele acesteia, si un procuror de la parchetul care
functioneaza pe langa curtea de apel, desemnat de primul procuror al acestui
parchet.

faza judecatii competenta curtii de apel in raza careia domiciliaza cel

cercetat (sentintele pot fi atacate cu recurs de catre partile interesate, ministrul
finantelor si procuror, in termen de 15 zile de la comunicare, la CSJ); pentru
demnitarii de la art.2 alin 1 CSJ, in complet de 3 judecatori, desemnati de
presedintele curtii (recursul se solutioneaza de catre CSJ in complet de 9
judecatori)

3. Consecinte ale controlului si dispozitii privind executarea silita

ordonanta de clasare a comisiei de cercetare sau, dupa caz, hotararea

instantei de judecata irevocabila, prin care se constata ca provenienta bunurilor
este justificata va fi publicata in Monitorul Oficial;

persoana a carei avere a fost declarata, in tot sau in parte, nejustificata, va fi

destituita/revocata din functie (deputatul sau senatorul va fi declarat incompatibil);

executarea silita dispozitiile speciale prevazute de lege + prevederile Cpc +

prevederile privind executarea creantelor bugetare

(dispzitivul hotararii irevocabile se comunica organului fiscal de la domiciliul

persoanei);

bunurile confiscate se vor valorifica prin vanzarea la licitatie sumele se fac

venit la bugetul de stat; pretul de pornite nu poate fi mai mic decat valoare bunului
stabilita de instanta pe baza de expertiza; cheltuielile facute se scad din vanzarea
bunurilor.