U N I V E R S I TATE A N I C O L A E T I T U L E S C U

FAC U LTATE A D E D R E P T
PROGRAMUL DE STUDII: DREPT

LUCRARE DE LICEN

Coordonator tiinific
Lect.univ.dr. Ion Dragne

Student
Vlad Ionu Dumitru

Bucureti
2014
 U N I V E R S I TATE A N I C O L A E T I T U L E S C U
FAC U LTATE A D E D R E P T
PROGRAMUL DE STUDII: DREPT

LUCRARE DE LICEN

DISCIPLINA DREPT PROCESUAL CIVIL

TEMA EXCEPII PROCESUALE IN PROCESUL CIVIL

Coordonator tiinific
Lect.univ.dr. Ion Dragne

Student
Vlad Ionu Dumitru

Bucureti
2014
 CUPRINS
CAPITOLUL I
INTRODUCERE 7
I.1. MIJLOACELE PROCESUALE DE APRARE SI ROLUL ACESTORA. 7
I.2. EXCEPIILE PROCESUALE. DEFINITIE SI SCOP 10
CAPITOLUL II
CLASIFICAREA EXCEPIILOR PROCESUALE 13
II.1. EXCEPII DE PROCEDUR SI EXCEPII DE FOND 13
II.2. EXCEPII DILATORII SI EXCEPII PEREMPTORII 14
II.3. EXCEPII ABSOLUTE SI EXCEPII RELATIVE 16
CAPITOLUL III
EXCEPII DE FOND 59
V.1 EXCEPIA DE NEINDEPLINIRE A PROCEDURII
PREALABILE SI EXCEPIA PREMATURITATII 59
A. Procedura prealabila 59
B. Regimul juridic al excepiei de nendeplinire a procedurii prealabile 60
C. Regimul Juridic al excepiei prematuritii 61
V.2 EXCEPIA LIPSEI INTERESULUI 62
A. Consideraii generale 62
B. Regimul juridic al invocrii si soluionrii excepiei lipsei de interes 63
V.3 EXCEPIA LIPSEI CAPACITATII PROCESUALE DE FOLOSINTA SI
EXCEPIA LIPSEI CAPACITATII PROCESUALE DE EXERCITIU 64
A. Capacitatea Procesuala Noiuni generale 64
B. Regimul juridic al invocrii si soluionrii excepiei
lipsei capacitaii de folosina 65
C. Regimul juridic al invocrii si soluionrii excepiei
lipsei capacitaii procesuale de exerciiu 66
V.4 EXCEPIA LIPSEI CALITATII PROCESUAL PASIVE SI ACTIVE 67
A. Calitatea procesuala. Noiuni introductive 67
B. Regimul juridic al invocrii excepiei lipsei calitii procesuale 68
V.5 EXCEPIA LIPSEI OBIECTULUI CERERII 69
A. Obiectul cererii Noiuni generale 69

4
 V.6 EXCEPIA AUTORITATII DE LUCRU JUDECAT 70
A. Autoritatea de lucru judecat Noiuni generale 70
B. Autoritatea de lucru judecat Litispendena 71
C. Regimul juridic al excepiei autoritii de lucru judecat 72
V.7 EXCEPIA PRESPRICPTIEI DREPTULUI
MATERIAL LA ACTIUNE 73
A. Prescripia extinctiva. Noiuni generale 73
B. Regimul juridic al excepiei prescripiei dreptului la aciune 74

CAPITOLUL VII
CONCLUZII 76

BIBLIOGRAFIE 77

CAPITOLUL I

5
 INTRODUCERE

I.1. MIJLOACELE PROCESUALE DE APRARE SI ROLUL

ACESTORA

Asigurarea aprrii drepturilor subiective civile nu poate fi conceput fr

aciunea civil. Prin aciunea civil se declaneaz i ntre ine activitatea organelor

de justiie n vederea aprrii si realizrii drepturilor civile nclcate sau contestate,

restabilindu-se, astfel, echilibrul n raporturile juridice civile deduse judeca ii i

ordinea de drept tulburat.

Astfel, aciunea civil e definit ca fiind mijlocul de exercitare a dreptului de

a pretinde si obine concursul organelor judectore ti n vederea recunoa terii sau

realizrii unor drepturi subiective nclcate sau nerecunoscute sau a aprrii unor
1
situaii juridice ocrotite de lege.

A se apra nseamn, deci, a cere instan ei o solu ionare diferit fa de cea

propus de reclamant prin cererea de chemare in judecat. ntre cel ce reclam i cel

ce se apr, nu este astfel dect o deosebire de pozi ie n raportul juridic procesual.

De multe ori, ceea ce prtul cere aprndu-se, ar putea forma obiectul unei cereri

principale, pe de alt parte, orice reclama ie poate fi considerat ca un act de

aprare. Unele aciuni au un caracter defensiv, n timp ce multe forme de aprare

cuprind afirmaiuni de drepturi i de situaii noi, care le dau o nota ofensiv, i de

1Al.Bacaci, Excepiile de procedura n procesul civil, Ed.Dacia, Cluj-Napoca, 1983,

pag.108
6
cele mai multe ori punndu-l pe reclamant n situa ia de a se apra, dup care
2
prtul e pus n situaia de a ataca .

Prin urmare, putem conchide ca aprarea nu este altceva dect o manifestare a

3
dreptului la aciune in materie procesual civil.

Noiunea de aprare se refer, in sens restrns, la acele mijloace folosite de

ctre prt pentru a se opune preten iilor reclamantului n ceea ce prive te fondul

cauzei deduse judecii, invocnd varii procedee ce pot duce la respingerea in tot

sau in parte a cererii de chemare in judecat, astfel limitnd sau nlturnd

preteniile pe care reclamantul le are fa de acesta. Acestea constituie aprrile

propriu-zise sau aprrile de fond.

Cu alte cuvinte, aprarea de fond este mijlocul prin care se tinde la

respingerea preteniei dedus judecii ca nentemeiat, nefondat, dup examinarea

fondului cauzei. Astfel, se combat direct i pe baz de probe preten iile formulate n

aciune, fie negnd existena raportului juridic, fie sus innd c dreptul invocat s-a

stins dintr-o cauz judiciar ulterioar (plat, compensa ie, etc.) sau se fac alte

aprri prevzute n dreptul civil material.

Aprrile de fond sunt mprite in aprri de fapt, cnd se fac obiec iuni in

ceea ce privete mprejurrile faptice ale cauzei deduse judec ii i aprri de drept

cnd prtul invoc aplicarea altor prevederi legale dect cele indicate de ctre

reclamant sau ofer o alt variant de interpretare a normelor pe care reclamantul i

4
ntemeiaz cererea.

2E.Herovanu, Principiile procedurei judiciare, vol.I, Bucureti, pag.128

3E.Herovanu, Principiile procedurei judiciare, vol.I, Bucureti, pag.211

7
 n sens larg, conceptul de aprare nu se limiteaz la procedeele de combatere

n fond a preteniilor reclamantului, ci vizeaz i neregularit i privind legala

organizare judiciar, competent sau procedura.

Aadar, pe lng aprrile de fond expuse anterior, conceptul de aprare in

sens extins cuprinde si mijloacele de aprare care privesc condi iile de exercitare a

aciunii civile, numite aprri procedurale sau aprri pe cale de excep ie.

Se impune astfel o delimitare a aprrilor de fond de cele de procedur

(excepiile procesuale).

5
Potrivit doctrinei , o prim deosebire ntre aprrile propriu-zise si excep iile

procesuale se refer la scopul urmrit, in sensul c printr-o aprare propriu-zis se

urmrete respingerea aciunii ca nentemeiat, respectiv nefondat, n timp ce prin

intermediul excepiei se urmrete mpiedicarea examinrii fondului i, implicit,

valorificarea dreptului dedus judec ii.

Un alt aspect ce difereniaz aprrile de fond de cele de procedur are n

vedere efectele pe care acestea le produc. Astfel, hotrrile asupra unor aprri de

fond dobndesc autoritate de lucru judecat, pe cnd hotrrea prin care se

soluioneaz o excepie dobndete autoritate de lucru judecat numai asupra

modului de soluionare a excepiei.

Aadar, prin aprare pe fond, prtul tinde sa nlture sau s reduc preten iile

reclamantului argumentnd n fapt i n drept afirma iile pe care le gse te utile

4V.M. Ciobanu, T. C. Briciu, C. C.Dinu Drept procesual civil. Drept executional Civil.
Arbitraj. Drept notarial. Editura National, 2013, p. 285.

5A. Vasile Excepii procesuale, Editura Hamangiu, Bucureti 2013, p. 2

8
cauzei sale, in timp ce invocnd excepia, se opune discu iei pe fond, artnd c

procesul a fost angajat ntr-o manier neconform cu normele de organizare

judectoreasc, de competena sau de procedura propriu-zis.

n final, sub aspectul momentului la care pot fi invocate, aprrile de fond

sunt necondiionate, putnd fi invocate in orice stare a pricinii, spre deosebire de

invocarea excepiilor procesuale care este strict condiionat.

6
n doctrina , excepiile invocate in cile de atac sunt privite distinct o alt

categorie de mijloace de aprare, pe care, fr a intra ntr-o analiz amnun it, le

vom defini succint ca fiind acele procedee prin care recurentul sau intimatul critic

deciziile date in prima instan. Cu titlu de exemplu, apelantul sau intimatul invoc

excepia necompetenei primei instane, ca o critic in ceea ce prive te hotrrea

dat de aceasta.

Excepiile procesuale corespund tuturor cilor si mijloacelor legale, care au

ca efect ntrzierea sau evitarea discuiei pe fondul cauzei, precum si valorificarea

implicit a unui drept propriu celui ce uzeaz de asemenea procedee. S-ar mai putea

spune ca, n multe cazuri, excep ia e un mijloc de a economisi timpul si cheltuielile

celui care, n loc de a porni un proces deosebit, i pune n valoare preten iile sale,

n litigiul deschis, concentrnd astfel dou procese ntr-o procedur unic i

comun, si ca de cele mai multe ori ea are ca scop de a preveni complica iuni si

conflicte viitoare (cum se ntmpl cnd se propune litispenden a, conexitatea,

7
autoritatea lucrului judecat.)

6Idem, p. 3

7E.Herovanu, Principiile procedurei judiciare, vol.I, Bucureti, pag.128-129

9
 Excepiile procesuale sunt, aadar, mai mult dect mijloace de aprare.

Principala lor funcie procesual este aceea de a semnala ivirea unui incident care

mpiedic realizarea scopului procesului; excep iile procesuale au ca func ie

derivat aprarea prtului, atunci cnd conduc la o tergiversare a judec ii sau la o

8
soluionare rapid prin anularea sau respingerea cererii.

I.2 EXCEPIILE PROCESUALE. DEFINI IE SI SCOP

Se impun, pentru nceput, cteva precizri de ordin terminologic. No iunea de

"excepie", care desemneaz o situaie de abatere de la regul, ceea ce nu se

conformeaz unei reguli generale, vine de la verbul latin "excipioere" care

nseamn "a lua din", "a mpuina" sau n termeni juridici "a anihila" o preten ie
9
formulat de reclamant n aciunea sa .

n limbajul curent, cuvntul excepie desemneaz o abatere de la regula

general, o situaie care nu se supune normei generale.

n limbajul juridic, excepia a nceput sa fie utilizat de romni, abia n timpul

procedurii formulare, dar cu un n eles si cu un rol diferit fa de excep ia din

dreptul modern, pentru c excepiile existau i se aplicau, n acela i timp, n dreptul

10
civil si n dreptul pretorian.

De-a lungul istoriei au fost prezentate numeroase defini ii ale excep iei

procesuale ca mijloc de aprare, una dintre acestea fiind, cu respectarea exprimrii

8A. Ciurea, Excepiile Procesuale n Materie Civil, p. 9

9Al.Bacaci, Excepiile de procedur n procesul civil, Ed.Dacia, Cluj-Napoca, 1983, pag. 8

10M.Tabrca, Excepiile procesuale in procesul civil, Editura Rosetti 2001, pag.14-15

10
arhaice, excepiunile sunt mijloace de prin care prtul face ca cercetarea

procesului s fie amnat sau supus oricrei condi ii de form. Cnd el invoc

excepiuni, prin acesta chiar refuz a accepta s discute cu reclamantul sau din

cauza calitii sale sau pentru c tribunalul naintea cruia este ac ionat nu e

competent sau c legea i d dreptul a amna procesul pn la un timp oarecare.

11
Toate aceste mijloace constituie excepiuni. Dei dateaz de peste 150 de ani,

aceast definire rmne, in esen aplicabil, cu mici rezerve.

Aadar, esena excepiei procesuale o reprezint faptul c, invocnd varii

neregulariti, partea pune in discu ie excepia, de regul prtul, dar nu exclusiv,

refuz analiza in fond a cauzei si vizeaz astfel amnarea cauzei sau chiar

respingerea acesteia.

12
Doctrina actual definete excepiile procesuale ca fiind unul dintre

mijloacele de aprare prin care, n condi iile legii, partea interesant, procurorul

sau instana, din oficiu, invoc, fr a pune n discu ie fondul dreptului,

neregulariti procedurale privitoare la compunerea instan ei, competen a

acesteia ori la actele de procedur sau lipsurile referitoare la dreptul material la

aciune, urmrind, dup caz, declinarea competenei, amnarea judec ii,

refacerea unor acte, anularea ori respingerea cererii.

Noul Cod de procedur civil a preluat aceast defini ie. Aadar, n prezent

avem i o definiie legal a excepiilor de procedur transpus n cadrul art. 245

NCPC, potrivit cruia excepia procesual este mijlocul prin care, n condiiile

11I.G. Sandulescu-Nanoveanu, Explicatiune teoretica si practica a Codicelui de procedura

civil, Bucureti, Tipografia Curtii, 1875, p. 149 - 150

12M. Tabrca, Excepiile procesuale in procesul civil, ed. Universul Juridic, Bucureti
2006, p. 99
11
legii, partea interesat, procurorul sau instan a invoc, fr s pun n discu ie

fondul dreptului, neregulariti procedurale privitoare la compunerea completului

sau constituirea instanei, competenta instan ei ori la procedura de judecat sau

lipsuri referitoare la dreptul la ac iune urmrind, dup caz, declinarea

competenei, amnarea judecii, refacerea unor acte ori anularea, respingerea sau

perimarea cererii.

Din economia textului anterior expus se eviden iaz anumite elemente care in
13
de structura i funcia excep iei procesuale dup cum urmeaz: (i) Excepia

procesual este un mijloc tehnic prin care se pun in discu ie anumite neregularit i;

(ii) Excepia procesual nu pune in discuie fondul cauzei; (iii) Excep ia procesual

urmrete, dup caz, declinarea competenei, amnarea judec ii, refacerea unor
14
acte ori anularea, perimarea sau respingerea cererii (ns nu ca nefondat).

Definiia sintetizeaz ideile principale exprimate n doctrin cu privire la

noiunea de excepie procesual, fiind cuprinztoare si semnificativ pentru

15
determinarea conceptului.

Sintetiznd cele prezentate anterior, conchidem c excep ia este o aprare, in

accepiunea larg a acestei noiuni, prin care prile, procurorul sau instan a din

oficiu, semnaleaz nerespectarea normelor de organizare judectoreasc, a normelor

de competent sau lipsuri in ceea ce privete exerci iul dreptului la ac iune, avnd

ca scop declinarea competenei, amnarea judec ii, refacerea unor acte,

respingerea ori perimarea cererii, adic ntrzierea sau mpiedicarea judec ii.
13A. Vasile Excepii procesuale, Editura Hamangiu, Bucureti 2013, p.12

14V. Danila, in G. Boroi (coord.), Noul Cod de procedur civil. Comentariu pe articole,
vol. I,Ed. Hamangiu, Bucureti 2013, p. 546

15I. Les, Noul cod de procedur civil, vol. I, Editura C.H. Beck, Bucureti 2013, p. 379
12
 CAPITOLUL II

CLASIFICAREA EXCEPIILOR

PROCESUALE

II.1 EXCEPII DE PROCEDUR SI EXCEPII DE FOND

Criteriul n funcie de care apare aceast clasificare l reprezint obiectul

excepiei, avndu-i sediul n cadrul art. 248 NCPC, potrivit cruia instana se va

pronuna mai nti asupra excepiilor de procedur, precum i asupra celor de fond

care fac inutil, n tot sau n parte, administrarea de probe ori, dup caz,

cercetarea n fond a cauzei.

Excepiile de procedur sunt cele prin care se invoc neregulile procedurale

ce vizeaz nerespectarea normelor de organizare judectoreasc, de competen a i

16
norme de procedur propriu-zis.

16A. Vasile Excepii procesuale, Editura Hamangiu, Bucureti 2013, p.13

13
 Prin intermediul excepiilor de fond se semnaleaz nendeplinirea condiiilor

ce privesc exerciiul dreptului la ac iune, invocnd-se astfel lipsuri referitoare la

punerea in funciune a dreptului la aciune. Caracteristica principal a excep iilor de

fond o reprezint faptul c acestea sunt in strns legtur cu dreptul dedus

judecii, n sensul c acestea, fr a pune n discu ie fondul cauzei, vizeaz

neregulariti n ceea ce prive te condiiile de exercitare a dreptului de a ac iona n

justiie.

n cele mai multe dintre cazuri, excep iile de procedur au un efect eterogen,

admiterea excepiilor din aceast categorie avnd efecte distincte n func ie de

excepia invocat. Pe cnd, n ceea ce privete excep iile de fond, efectele acestora

au un caracter omogen, ducnd la anularea, respingerea sau inadmisibilitatea cererii

de chemare n judecat.

Nu ntotdeauna clasificarea n func ie de acest criteriu s-a limitat la mpr irea

17
excepiilor procesuale n excepii de procedur i excepii de fond. Se consider c

dup obiectul lor excepiile ce puteau fi ridicate n cursul procesului civil ar forma

trei grupri distincte: excepii de procedur, excep ii bazate pe lipsa condi iilor

cerute pentru exerciiul aciunii i excep ii de fond. Excep iile din cea de-a doua

categorie sunt n realitate excepii de fond, iar n cadrul excep iilor de fond sunt
18
incluse si aprri de fond .

Cu toate acestea, ns, n art.248 alin. (2) NCPC face vorbire despre excep ii

de procedur i de excepii de fond, fr a face vreo enumerare, nici mcar

exemplificativ a acelor mprejurri care ar trebui considerate excep ii de procedur

17E.Herovanu, Principiile procedurei judiciare, vol.I, Bucureti, pag. 218

18M.Tabrca, Excepiile procesuale in procesul civil, Editura Rosetti 2001, pag. 69

14
sau excepii de fond i fiindc nu exist nici o alta dispozi ie legal care s ofere un

criteriu de delimitare a acestora, n literatura juridic prerile autorilor sunt

mprite.

n general, este admis ca excepiile de procedur sunt acele excep ii prin care

se invoc anumite neregularit i procedurale. Fac parte din aceast categorie acele

excepii care au ca obiect invocarea nclcrii unor norme de competen (excep ia

de necompeten), compunere sau constituire a instan ei (excep ia privind gre ita

compunere a instanei, excep ia de incompatibilitate, excep ia de reacuzare), a unor

norme juridice privind condiiile de ndeplinire ale actelor de procedur inclusiv ale

termenelor n care trebuie efectuate, (excep ia lipsei de citare sau a citrii nelegale,

excepia nulitii cererii de chemare n judecat, excep ia de tardivitate, etc.)

procedura de judecat (excepiile privitoare la taxele de timbru, excep ia de

perimare) ori prin care se solicit luarea anumitor msuri pentru buna desf urare a

judecii i prentmpinare a unor soluii contradictorii (conexitatea, litispenden a).

II.2 EXCEPII DILATORII SI EXCEPII PEREMPTORII

Aceast clasificare are la baz efectul pe care excepiile procesuale invocate l

produc.

Excepiile dilatorii sunt acele excepii care duc la amnarea judec ii,

declinarea competenei sau refacerea unor acte. Acestea nu fac dect s amne

judecarea fondului, i nu duc la respingerea cererii.

Excepiile peremptorii sau dirimante duc la respingerea cererii sau la stingerea

procesului.

15
 Exist i o categorie intermediara de excepii, care iniial au un efect dilatoriu

pentru c in final s produc un efect peremptoriu (excep ia lipsei capacit ii de

exerciiu; excepia netimbrrii; excepia lipsei dovezii calit ii de reprezentant;

excepia lipsei semnturii de pe cererea de chemare in judecat).

Exist, aadar, posibilitatea ca aceeai excepie s realizeze efecte diferite.

Astfel, excepia de necompeten poate determina declinarea judecrii cauzei,

urmnd ca pricina s fie judecat de ctre instan a competent sau organul

jurisdicional competent; dar poate de asemenea avea i efect peremptoriu atunci

cnd cauza dedus judecii nu este de competen a instan elor de judecat, ci a unui

alt organ fr activitate jurisdic ional sau atunci cnd cauza nu este de competen a

instanelor romne.

Se observ c, n privina efectelor pe care le produc, n cazul n care sunt

admise, excepiile de fond au un caracter mai omogen dect excep iile de

procedur. Astfel, admiterea excep iilor de fond duc la anularea sau respingerea

cererii ca prematur, lipsit de interes, inadmisibil, etc. ceea ce nseamn c aceste

excepii sunt peremptorii.

Totui, excepia lipsei capacitii de exerciiu poate avea doar un efect

dilatoriu (amnarea judecii) dac n termenul acordat de instan a lips se acoper.

Dac ns, lipsa nu se mpline te, instan a va anula cererea, ceea ce nseamn c

suntem n prezena unor excepii care tind spre un efect peremptoriu, dar ncepe cu

un efect dilatoriu. Mai sunt i alte exemple de excep ii peremptorii care ncep prin a

avea un efect dilatoriu, anume, lipsa dovezii calit ii de reprezentant, excep ia de

netimbrare sau de insuficient timbrare, excep ia lipsei semnturii dac partea nu

este prezent la termenul cnd se invoc aceast excepie.

16
 Excepii de procedur tind s fie spre ntrzierea judecii, fie spre

mpiedicarea acesteia, uneori chiar si aceea i excep ie fiind, dup caz, dilatorie sau

peremptorie (de exemplu excepia de necompeten duce la declinarea competen ei

cnd cererea este de competen a altei instane judectore ti sau unui alt organ

jurisdicional, dar i la respingerea cererii ca inadmisibil, cnd cererea este de

competena unui organ al statului fr activitatea jurisdicional, ori la respingerea

19
cererii ca nefiind de competena instanelor romne)

II.3 EXCEPII ABSOLUTE SI EXCEPII RELATIVE

Caracterul imperativ sau dispozitiv al normei procedurale nclcate este

criteriul n funcie de care se face aceast clasificare.

Excepiile absolute vizeaz nclcri ale unor norme de ordine public, cu

caracter imperativ. Acestea pot fi invocate de ctre oricare dintre pr i, procuror sau

instana din oficiu, n orice faz a procesului, sub rezerva prevederilor legale

contrare.

Au acest caracter excepia de incompatibilitate, excep ia de necompeten

general, material sau teritorial exclusiv, excep ia de prescrip ie, etc. Pr ile nu

pot renuna la invocarea acestor excepii.

Excepiile relative privesc nclcarea unor norme dispozitive, de ordine

privat i pot fi invocate numai de partea care justific un interes pn la primul

termen la care prile sunt legal citate sau la primul termen dup nclcarea normei.

Aceasta categorie de excepii este reglementata expres in noul Cod de

procedur civil, la art.246 alin.(1) Excepiile absolute sunt cele prin care se invoc
19G.Boroi, D.Rdescu, Codul de procedur civil comentat si adnotat, Editura All,
Bucureti, 1995, p. 228
17
nclcarea unor norme de ordine public si alin. (2) Excepiile relative sunt cele

prin care se invoc nclcarea unor norme care ocrotesc cu precdere interesele

prilor.

CAPITOLUL III

REGIMUL JURIDIC GENERAL AL

EXCEPIILOR PROCESUALE

III.1 REGLEMENTARE

Noul cod de procedura civila acorda o importanta deosebita excep iilor

procesuale, reglementndu-le distinct in cadrul celei de-a doua sec iuni Cercetarea

procesului, subseciunea a 2-a intitulata Excepiile procesuale, spre deosebire de

vechea reglementare care oferea prezentri succinte pentru o parte din excep iile

procesuale, in seciuni separate, lsnd pe seama doctrinei detalierea si

aprofundarea instituiei excepiei.

In cadrul art. 14 alin. (5) din NCPC se face referire la excep iile procesuale cu

aplicarea principiului contradictorialit ii, fiind preluat din practica si doctrina

deopotriv principiul statutar potrivit cruia toate cererile, excepiile si

mprejurrile de fapt sau de drept trebuie puse in discuia prilor, asigurnd

posibilitatea fiecrei pri de a-si expune punctele de vedere asupra variilor aspecte

deduse judecaii.

18
 III.2 INSTANA COMPETENT S SOLU IONEZE EXCEPIILE

PROCESUALE

ntruct, prin formularea de aprri (in sens larg) mpotriva cererii de chemare

in judecata nu se lrgete cadrul procesual, excepia invocata ca mijloc de aprare

va fi de competenta instanei investita cu solu ionarea in prima instan a a cauzei in

20
legtura cu care s-a invocat excepia.

Acest aspect este consacrat de art. 124, potrivit cruia instana competent s

judece cererea principal se va pronunai asupra aprrilor i excepiilor, n

afara celor care constituie chestiuni prejudiciale i care, potrivit legii, sunt de

competenta exclusiv a altei instane.

III. 3 INVOCAREA EXCEPIILOR PROCESUALE

Actele prin care se invoca excepiile procesuale difer in func ie de caracterul

absolut sau relativ al excep iei si de persoana care invoca care se prevaleaz de

acest procedeu.

Astfel, prin ntmpinare pot fi invocate excep iile de ctre parat, reclamant

mpotriva cererii reconven ionale, de ctre cel chemat in judecata mpotriva cererii

de intervenie forat, de ctre cel chemat in garanie, de ctre intimat mpotriva

cererii de apel/recurs/contestaie in anulare/revizuire.

21
De asemenea, s-a reinut ca excepiile pot fi invocate si prin note similare

ntmpinrii, prin care cel introdus for at in cauza, din oficiu, trebuie sa indice

20A, Vasile, op. cit., p. 20

21N. D. Teohari, in G. Boroi (coord.) Noul cod de procedura civil. Comentariu pe

articole, Ed Hamangiu, Bucureti 2013, p. 231
19
excepiile, dovezile si celelalte mijloace de aprare de care n elege sa se

foloseasc.

Cererea de intervenie principala sau forate poate cuprinde in carul acesteia

excepii procesuale pe care cel ce formuleaz cererea nelege sa se ntemeieze in

22
aprarea sa.

Sub aspectul persoanelor care pot invoca excepiile procesuale si a

momentului pana la care pot fi invocate excep ia, se distinge din nou in func ie de

caracterul absolut sau relativ al excepiei invocate.

Astfel, in ceea ce privete excepiile absolute, potrivit art. 247 alin. (1)

excepiile absolute pot fi invocate de parte sau de instan n orice stare a

procesului, dac prin lege nu se prevede altfel. Ele pot fi ridicate naintea instan ei

de recurs numai dac, pentru soluionare, nu este necesar administrarea altor

dovezi n afara nscrisurilor noi.

Prin urmare, excepiile absolute, ce semnaleaz nerespectarea unor norme de

ordine public, pot fi invocate de ctre oricare dintre pr i, procuror, in cazul in care

acesta participa la judecata sau chiar de ctre instan , din oficiu, indiferent de

stadiul procesual in acetia neleg sa invoce excep iile.

Cu toate acestea, in recurs este limitata invocarea, in sensul ca acestea nu pot

fi invocate in aceasta cale de atac daca este necesara administrarea de probe noi, in

afara nscrisurilor, pentru soluionarea excep iilor.

Cu derogare, ns, de la regula impusa de art. 241 la alin. (1), excep ia de

necompetenta materiala si excepia de necompetenta teritoriala exclusiva pot fi

22A. Vasile, Op cit., p. 22

20
invocate numai pana la primul termen la care pr ile sunt legal citate, aspect ce

urmeaz a fi detalia in subseciunea dedicata excepiei de necompetenta.

In ceea ce privete excepiile relative, NCPC prevede la art. 247 alin. (2) ca

pot fi invocate de partea care justific un interes, cel mai trziu la primul termen de

judecat dup svrirea neregularitii procedurale, n etapa cercetrii procesului

i nainte de a se pune concluzii n fond.

III.4 REGULI PRIVIND SOLUIONAREA EXCEPIILOR PROCESUALE

Excepiile procesuale sunt soluionate cu prioritate fata de actele de cercetare

a cauzei in fond. Se urmrete astfel simplificarea cercetrii judectore ti sau o mai

23
buna administrare a actelor de judecata.

Noul Cod de procedura civila instituie si regula in ceea ce prive te prioritatea

in soluionarea excepiilor in cadrul art. 248 alin. (1), potrivit cruia instana se va

pronuna mai nti asupra excepiilor de procedur, precum i asupra celor de fond

care fac inutil, n tot sau n parte, administrarea de probe ori, dup caz,

cercetarea n fond a cauzei.

Legiuitorul deroga ns de la regula, oferind posibilitatea unirii excep iilor cu

fondul cauzei, cu condrita ca solu ionarea excep iilor sa depind de administrarea

probelor sa de cercetarea in fond a cauzei deduse judeca ii. In acest sens, art. 248

alin. (4) prevede faptul ca excepiile vor putea fi unite cu administrarea probelor,

respectiv cu fondul cauzei numai dac pentru judecarea lor este necesar s se

administreze aceleai dovezi ca i pentru finalizarea etapei cercetrii procesului

sau, dup caz, pentru soluionarea fondului. Cu meniunea ca probele ce vor fi

23V. Danaila in G. Boroi (coord.) Noul cod de procedur civil. Comentariu pe

articole, Ed Hamangiu, Bucureti 2013, p. 553
21
administrate in vederea soluionrii excep iei nu difer fata de probele necesare in

vederea soluionrii fondului.

Se impune precizarea ca pentru o corecta solu ionare a excep iilor invocate,

acestea trebuie puse, astfel cum am men ionat anterior, in discu ia pr ilor, cu

aplicarea principiului contradictorialit ii, expus in cadrul art. 14, men ionnd-se

expres excepiile in cadrul alin. (5).

Actul procedural prin care se soluioneaz excep ia invocat in cadrul

procesului, ca si in vechea reglementare, este ncheierea, in ipoteza in care respinge

sau, dup caz, admite excep ia, cu men iunea ca admiterea excep iei nu de

investete instana care a soluionat excepia invocat ori prin hotrre (sentin a sau

decizie, in funcie de stadiu procesual) atunci cnd admiterea excep iei presupune

dezinfestarea instanei.

ncheierea prin care se soluioneaz excepia este una interlocutorie, ceea ce

presupune ca instana nu va mai putea reveni asupra acesteia pe parcursul

procesului. ncheierea prin care a fost respinsa excep ia poate fi atacata odat cu

fondul, in calea de atac.

Sub aspectul ordinii de soluionare a excepiilor invocate pe parcursul

procesului civil, noul Cod de procedura civila a preluat regulile stabilite in doctrina
24
anterioara intrrii in vigoare a noului Cod de procedura, potrivit crora ordinea in

care se vor soluiona excepiile invocate concomitent va fi stabilita de ctre instan ,

in funcie de efectul pe care acestea l produc.

24I. Les, not la dec. Civ. Nr. 1098/1978 a Trib. Sibiu, in R.R.D. nr. 9/1980, p. 43-45
22
 Instana se va pronuna mai nti asupra excepiilor de procedur, precum i

asupra celor de fond care fac inutil, n tot sau n parte, administrarea de probe
25
ori, dup caz, cercetarea n fond a cauzei.

In cazul n care s-au invocat simultan mai multe excep ii, instan a va
26
determina ordinea de soluionare n func ie de efectele pe care acestea le produc.

27
In doctrina se arata ca din interpretarea textului legal expus mai sus pot fi

deduse doua reguli in ceea ce prive te ordinea de solu ionare a excep iilor

procesuale dup cum urmeaz: (i) vor fi solu ionate cu prioritate excep iile care fac

de prisos cercetarea in fond a cauzei; (ii) Se impune solu ionarea mai nti a

excepiei care face de prisos cercetarea celei care urmeaz.

In condiiile in care instana nu se poate pronuna de ndat asupra excep iei

invocate, va amna judecata i va stabili un termen scurt n vederea solu ionrii

28
excepiei.

De menionat ca excepiile, dei invocate concomitent, acestea nu pot fi, de

regula, soluionate concomitent, ntruct admiterea uneia dintre acestea poate face

inutila soluionarea celeilalte.

25 Art. 248 alin. (1) Noul Cod de procedurcivil

26 Art. 248 alin. (2) Noul Cod de procedurcivil

27I. Deleanu, Consideratii cu privire la Excepiile procesuale in contextul prevederilor

Proiectului noului Cod de procedurcivil, R.R.D.P. nr. 4/2009, p. 38

28 Art. 248 alin. (3) Noul Cod de procedurcivil

23
 CAPITOLUL V

EXCEPII DE FOND

V.1 EXCEPIA DE NEINDEPLINIRE A PROCEDURII

PREALABILE SI EXCEPIA PREMATURITII

A. PROCEDURA PREALABIL

Noul Cod de procedura civila instituie, in mod imperativ, regula ndeplinirii

procedurii prealabile la art. 193 alin. (1), care prevede sesizarea instanei se poate

face numai dup ndeplinirea unei proceduri prealabile, dac legea prevede n mod

expres aceasta.

29
In doctrina se apreciaz ca sintagma se poate face numai dup, reda

caracterul imperativ al acestei norme care reglementeaz procedura prealabila.

Dat fiind faptul ca procedura prealabil difer de instituia care o impune, noul

Cod civil se rezuma doar la institui regula potrivit creia dovada ndeplinirii

procedurii prealabile se va anexa la cererea de chemare n judecat, fr ns a

impune o anumita form pe care nscrisul doveditor trebuie s o ndeplineasc.

29A. Vasile op. cit., p. 300

24
 Cutate acestea, dovada ndeplinirii procedurii prealabile nu se regse te

printre cerinele pe care trebuie sa le ndeplineasc cererea de chemare in judecata,

la art. 200 impunnd-se verificarea ndeplinirii cerin elor de la arat. 194 197.

Rezulta aadar c dovada ndeplinirii procedurii prealabile se poate face si pe

parcursul procesului.

Regsim necesitatea ndeplinirii unei proceduri prealabile in varii institu ii de

drept precum ordonana de plata, drepturi de pensie, dezbaterea succesorala etc.

Potrivit aceluiai art. 193, la alin. (2) sanciunea aplicabila nendeplinirii

procedurii prealabile este aceea a decderii.

B. REGIMUL JURIDIC AL EXCEPIEI DE NEINDEPLINIRE A

PROCEDURII PREALABILE

Pe parcursul procesului, lipsa procedurii prealabile se invoca prin intermediu

excepiei procesuale.

Excepia lipsei procedurii prealabile este o excepie de fon, ntruct vizeaz o

cerina pentru declanarea procedurii prealabile, peremptorie tinde la respingerea

aciunii si absoluta fiind impusa in mod imperativ de art. 193 NCPC.

30
S-a artat ca aciunea introdusa fr ndeplinirea procedurii prealabile va fi
31
respinsa ca prematura. Cu toate acestea, s-au formulat si opinii contrare potrivit

crora prematuritatea are in vedere un drept ce nu a luat na tere la momentul

introducerii actiunii.Ca regula, dritul la ac iune se na te condi ionat de ndeplinirea

procedurii prealabile. Aciunea poate fi respinsa ca prematura numai in ipoteza in

30M. Tbrc, Drept procesual civil, Vol. I , Ed. Universul Juridic, Bucureti 2013 p. 21

31A. Vasile, op.cit., p. 302

25
care naterea dreptului este supusa unui termen. De pilda ipoteza in care au fost

fcute demersuri in vederea ndeplinirii procedurii prealabile, ns asta nu a avut

finalitate.

Daca ns procedura prealabila nu a fost ini iata, ac iunea va fi respinsa ca

inadmisibila de ctre instan nsrcinat cu judecarea pricinii.

In situaia in care excepia de nendeplinirea a procedurii prealabile este

admisa, instana se va pronun printr-o hotrre supusa cailor de atac prevzute de

32
legea pentru materia ce face obiectului cererii de chemare in judecata.

Daca este respinsa, instana va pronuna o ncheiere interlocutorie ce poate fi

atacat odat cu fondul.

C. REGIMUL JURIDIC AL EXCEPIEI PREMATURITATII

Prin drept subiectiv civil nelegem posibilitatea recunoscut de legea civil

subiectului activ de a avea o anumit conduit n raport cu dreptul su, de a pretinde

o conduit corespunztoare de la subiectul pasiv i de a apela la for a coercitiv a

statului n caz de nevoie.

Dreptul subiectiv civil/interesul legitim trebuie s fie recunoscut i ocrotit de

lege, s fie exercitat cu bun credin i n limitele sale externe (materiale i

juridice) i interne (potrivit cu scopul economic i social), s fie actual (numai

33
pentru aciunile n realizare, nu i cele n constatare).

32 Ibidem

33C. Dnile Aprarea dreptului de cale de excepie

26
 La sfritul judecii, deci dup dezbateri contradictorii, dac se constat c

reclamantul nu justific un drept sau acesta nu ndepline te cerin ele de mai sus,

cererea va fi respins. Dac dreptul nu este actual, se va ridica excep ia de

prematuritate.

Aadar, prematuritatea intervine in momentul in care dreptul dedus judeca ii

nu este actual, naterea acestuia fiind supus unui termen sau unei condi ii

nendeplinite pan la momentul introducerii aciunii.

Excepia prematuritii este o excepie de fond, peremptorie si absolut,

normele care reglementeaz exercitarea aciunii au caracter imperativ si sunt de

ordine public.

Excepia, fiind absoluta, poate fi invocata de oricare dintre pri, de procuror

sau de ctre instan din oficiu, indiferent de stadiul procesual in care se afl.

Se considera c, dac anterior invocrii excepiei, termenul sau condi ia

suspensiva ce condiiona dreptul s-a ndeplinit, excep ia nu mai poate fi admisa,

fiind rmas fr obiect.

Daca se admite excepia, cererea va fi respinsa ca prematur introdusa, iar

instana se pronuna printr-o hotrre. In situa ia in care excep ia este respinsa,

instana se pronun printr-o ncheiere interlocutorie ce poate fi atacata odat cu

34
fondul.

V.2 EXCEPIA LIPSEI INTERESULUI

34A. Vasile, op. cit., p. 304

27
 A. CONSIDERAII GENERALE

Potrivit art. 32 alin. (1) NCPC, orice cerere poate fi formulata si sus inut

numai daca autorul acesteia justifica un interes, dispozi ie ce se aplica in mod

corespunztor si aprrilor.

Interesul este definit in doctrina ca fiind folosul practic, material sau moral,

urmrit de cel care a formulat o cerere de chemare in judecata, o cerere

reconvenional, o cerere de interven ie voluntara sau for at, o cale de atac sau

orice alta form de exercitare a aciunii civile.

Prin urmare, daca nu exista interes, nu exista nici ac iune. Se urmre te astfel

evitarea litigiilor lipsite de utilitate pentru reclamant si menajarea timpului

35
magistrailor al cror rol sa nu fie ncrcat cu astfel de pricini.

Interesul poate fi material sau moral. Iar pentru valabilitatea acestuia trebuie

ndeplinite, conform art. 133 teza I NCPC, urmtoarele condi ii: (I) Interesul sa fie

determinat interesul urmrit, material sau moral, sa fie concret, iar nu abstract;

(II) interesul trebuie sa fie legitim in conformitate cu normele de convie uire

sociala sau cu legea; (III) Interesul sa fie personal - folosul practic urmrit sa se

rsfrng asupra titularului cererii; (IV) Interesul trebuie sa fie nscut si actual sa
36
existe la momentul formulrii cererii.

Excepia lipsei interesului se apreciaz la momentul formulrii cererii sau al

invocrii aprrii, iar in situa ia in care, pe parcursul procesului, acest interes se

pierde cererea sau aprarea rmne fr obiect.

35Idem, p. 354

36Idem, p. 357
28
 B. REGIMUL JURIDIC AL INVOCRII SI SOLUTIONRII EXCEP IEI

LIPSEI DE INTERES

Excepia lipsei de interes este o excepie de fond, ntruct se invoca nclcri

ale unor condiii de exercitare a aciunii civile, peremptorie si absoluta. Astfel,

aceasta poate fi invocata de ctre orice parte interesata, procuror sau din oficiu de

ctre instan, in orice stare a pricinii, daca prin lege nu se prevede altfel.

Daca excepia lipsei de interes este admisa, aciunea va fi respins ca lipsita de

interes, prin hotrre (decizie sau sentin )

Respingerea excepiei lipsei de interes se consemneaz printr-o ncheiere

37
interlocutorie ce poate fi atacata odat cu fondul. S-a apreciat ca respingerea

aciunii ca lipsita de interes nu poate acea autoritate de lucru judecat ntr-o alta

aciune promovata ntr-un moment in care interesul s-a nscut si ntrunesc condi iile

de valabilitate.

38
Se apreciaz , totodat, ca in ipoteza in care dreptul dedus judec ii este

afectat de o condiie suspensiva sau de un termen, iar cererea a fost introdusa

nainte de mplinirea acestui termen, poate fi pusa in discu ie problema lipse de

interes, ntruct nu s-a nscut interesul de a aciona. In aceasta ipoteza, ns, cererea

poate fi respinsa ca fiind prematur introdusa.

V.3 EXCEPIA LIPSEI CAPACITATII PROCESUALE DE FOLOSINTA

SI

EXCEPIA LIPSEI CAPACITATII PROCESUALE DE EXERCITIU

37M. Tbrc, Excepiile procesuale in procesul civil, Ed. Universul Juridic, Bucureti
2006, p. 185

38M. Tbrc,Drept procesual civil, Vol. I , Ed. Universul Juridic, Bucureti 2013, p 240
29
 A. CAPACITATEA PROCESUALA NOIUNI GENERALE

Potrivit art. 32 din noul Cod de procedura civila, orice cerere poate fi

formulat i susinut numai dac autorul acesteia are capacitate procesual, n

condiiile legii; are calitate procesual; formuleaz o pretenie; justific un interes.

Aadar, calitatea procesuala reprezint o condiie esenial pentru

exercitatoarea dreptului la aciune in fata instanelor de judecata.

Capacitatea procesuala reprezint aptitudinea persoanelor fizice i juridice de

a deveni pri ale procesului civil. Aceasta este, aa cum spuneam, o condi ie pentru

participarea unei persoane la activitatea judiciar. Capacitatea procesuala reprezint

doar un reflex, n domeniul activit ii de judecat, al capacit ii civile, fiind

recunoscut tuturor persoanelor fizice, fr deosebire de sex, ras, na ionalitate,

39
religie sau grad de cultur.

40
Conform doctrinei , capacitatea procesuala de folosina reprezint aptitudinea

general i abstract a persoanei fizice sau juridice de a avea drepturi i obliga ii de

natur procesual. Orice persoana fizica sau juridica poate, in conformitate cu

prevederile art. 56 alin. 1, fi parte in judecata.

Capacitatea procesuala de exerciiul, in schimb, este aptitudine a persoanei

care are folosina unui drept subiectiv de a i-l putea apra n proces, personal sau

printr-un mandatar ales. Prin urmare, capacitatea procesuala de exerci iul reprezint

39A. Vasile, op. cit., p.321

40Ibidem
30
 41
o condiie de exercitare a ac iunii civile .Cu alte cuvinte, capacitatea de exerciiul

este o consecin a capacit ii de folosin.

Aadar, capacitatea de folosina nu ofer posibilitatea persoanei de a sta in

judecata, ca parte, ci doar de avea drepturi si obliga ii de natura procesuala. O

persoana i poate exercita drepturile procesuale numai daca de ine capacitatea de

exerciiul in acest sens.

B. REGIMUL JURIDIC AL INVOCARII SI SOLUTIONARII EXCEP IEI

LIPSEI CAPACITATII DE FOLOSINTA

Lipsa capacitii de folosin poate fi invocata att in prim instan , cat si

direct in apel, sau ca excepie procesuala, iar in recurs, in condi iile art. 488 alin. (2)

NCPC.

Pentru a fi invocat in calea de atac a recursului, trebuie avut in vedere

condiia ca, pentru soluionarea acestei excepii, s nu fie nevoie de administrarea

altor probe in afara nscrisurilor.

Excepia lipsei capacitii de folosin este o excepie de fond, nclcndu-se o

condiie de exercitare a aciunii civile, absoluta si peremptorie, fiind nclcate

norme de ordine public, imperative, nclcri ce vor fi sanc ionate cu respingerea

cererii.

In prezent, lipsa capacitii procesuale de folosin este sanc ionat, potrivit

art. 56 alin. (3), teza ultima, cu nulitatea actelor efectuate in lipsa acestei capacita i.

Vorbim aici de o nulitate necondiionat de vreo vtmare.

41Ibidem
31
 Cu meniunea ca nulitatea se aplica doar in cazul in care actele au fost

efectuate de ctre persoana lipsita de capacitate. In situa ia in care reclamantul

acioneaz mpotriva unei persoane fr capacitate de folosin , aciunea va fi

respinsa ca formulata mpotriva unei persoana fr capacitate, nefiind aplicabila

sanciunea nulitii pentru actul respectiv.

Sub aspectul ordinii de soluionare, excep ia lipsei capacit ii procesuale de

folosin nu are prioritate fata de soluionarea altor excep ii, putnd fi pusa in

discuie dup soluionarea, de pild, a excepiei de netimbrare sau insuficient

timbrare, excepiei de necompeten etc.

C. REGIMUL JURIDIC AL INVOCARII SI SOLUTIONARII EXCEP IEI

LIPSEI CAPACITATII PROCESUALE DE EXERCITIU

Aa cum am menionat, capacitatea de exerciiu confer posibilitatea

persoanei de a i exercita drepturile pe care l ofer capacitatea de folosin , de a le

pune in aplicare si dea si le apar personal.

Pe parcursul procesului, lipsa capacitii procesuale de exerci iu se invoca pe

cale de excepie.

Excepia lipsei capacitii procesuale de exerciiu este, in ciuda aprecierilor

42
doctrinare anterioare noului Cod de procedura civila , este o excepie de fond cu

caracter absolut, in condiiile in care poate fi invocata in orice stare a procesului.

Excepia lipsei capacitii de exerciiu poate fi invocata chiar si direct in recurs.

42V.M. Ciobanu, G. Boroi, Probleme privind Excepiile procesuale, in Dreptul ne. 9-

12/1990, p. 150
32
 In doctrina apare o controversa in ceea ce privete sanc iunea aplicabila pentru
43
nerespectarea normelor referitoare la capacitatea de exerci iu. Pe de-o parte se

arata ca prioritar este caracterul absolut al excep iei, fiind aplicabila sanc iunea
44
nulitii absolute. Pe de alta parte , se arata ca lipsa capacitii de exerciiu denota

un interes particular, nu absolut.

Codul de procedura civila nu ofer o clarificare in acest sens, prevederile

acestuia fiind in consens cu ambele opinii. Astfel, art. 57 NCPC prevede ca excep ia

poate fi invocata oricnd pe parcursul procesului, indiferent de stadiul procesual

(caracter absolut), ns sanciunea aplicabila pentru nerespectarea acestor norme

este nulitatea relativa (sanc iune aplicabila pentru nclcri are normelor de ordine

privat). Avem, aadar, de-a face cu o derogare de la normele generale.

Sub aspectul efectelor pe care excepia lipsei capacit ii de exerci iu le pare,

se apreciaz ca aceasta ncepe prin a avea un efect dilatoriu, dar tinde spre un efect

peremptoriu. In acest sens, art. 57 alin. (5) cnd instana constat c actul de

procedur a fost ndeplinit de o parte lipsit de capacitate de exerci iu va acorda

un termen pentru confirmarea lui. Dac actul nu este confirmat, se va dispune

anularea lui. Daca actul nu este confirmat, se va dispune anularea acestuia.

Daca se constata, in urma verificrilor, ca excepia invocata este nentemeiat,

instan o va respinge, pronunnd o ncheiere interlocutorie, in urma creia se va

continua judecata.

43M. Tbrc,Excepiile procesuale in procesul civil, Ed. Universul Juridic, Bucureti

2006, p. 155 - 156

44I. Deleanu, Tratat de drept procesual civil, Vol. I,Bucureti, 2010, p. 204
33
 V.4 EXCEPIA LIPSEI CALITTII PROCESUAL PASIVE SI ACTIVE

A. CALITATEA PROCESUAL. NOIUNI INTRODUCTIVE

45
In scopul definirii calitii procesuale, autorii de specialitate fac legtura

intre persoana reclamantului si titularul dreptului subiectiv deduse judec ii,

respectiv persoana paratului in cauza si cel obligat in raportul juridic de drept

substanial.

46
In acest sens s-a pronunat si fostul Tribunal Suprem care a apreciat ca

raportul de drept procesual nu se poate lega valabil dect intre titularii dreptului ce

rezulta din raportul de drept material dedus judecii.

Prin urmare, calitatea procesuala reprezint identitatea intre reclamant si

titularul dreptului dedus judecii, pe de-o parte, si identitatea intre parat si cel

obligat in raportul juridic dedus judecii.

Exista si definiia legala a calitii procesuale in cadrul Codului de procedura

civila, la art. 36, potrivit cruia calitatea procesuala rezulta din identitatea dintre

pri si subiectele raportului juridic litigios, astfel cu acesta este dedus judec ii.

Existena sau inexistena drepturilor si obligaiilor afirmate constituie o chestiune

de fond.

Definiia legala expusa de noul cod de procedura civila nu difer fata de

47
aprecierile doctrinare anterioare legii noi , potrivit creia calitatea procesual

presupune existenta unei identiti intre persoana reclamantului si persoana care

45A. Vasile, op. cit. p.362

46 Tribunalul Suprem, seciacivil, decizia 1913/1978, inR.R.D. nr. 4/1979, p. 52

47M. Tbrc, Excepiile procesuale in procesul civil, Ed. Rosetti, Bucureti2006, p. 111
34
este titularul dreptului litigios (calitate procesuala activa), respectiv intre persoana

paratului si cel obligat in acelai raport juridic (calitate procesuala pasiva).

B. REGIMUL JURIDIC AL INVOCRII EXCEPIEI LIPSEI CALITTII

PROCESUALE

In situaia in care nu exista identitate intre persana reclamantului si titularul

dreptului sau intre persoana paratului si cel obligat prin raportul juridic civila

litigios, urmarea logica este cea a respingerii cererii ca fiind formulat de ctre o

persoan lipsit de calitate, respectiv, formulat mpotriva unei persoane lipsite de

calitate procesual.

Aceasta neregularitatea poate fi adusa in aten ia instan ei pe cale de excep ia,

anume excepia lipsei capacitii procesuale active, respectiv pasive.

Excepia lipsei calitii procesuale poate fi invocata pe tot parcursul

procesului, de ctre pri sau de ctre instan din oficiu, fapt ce denot caracterul

absolut al acestei excepii. Caracterul peremptoriu reiese din faptul c, a a cum am

menionat anterior, in cazul admiterii acestei except ii, ac iunea se va respinge. Si,

in final, este o excepie de fond.

48
Tribunalul Bucureti apreciaz ca se poate aplica si sanciunea respingerii ca

inadmisibila a cererii, motivat de faptul ca, pentru a fi admisibila cererea, trebuie

ndeplinita si condiia existentei calit ii procesuale. Astfel, nu poate fi exclusa

posibilitatea respingerii aciunii ca fiind inadmisibila.

48Tribunalul Bucureti, sectia a III-a Civil, sentinta nr. 338/1999

35
 Dat fiind caracterul absolut al excepiei lipsei calit ii procesuale active,

respectiv pasive, aceasta poate fi invocata pentru prima data indiferent de stadiul
49
procesual, cu privire la calitatea activa sau pasiva in fata primei instan e.

In ceea ce privete soluionarea acestei excepii, in situa ia in care se

dovedete contrariul, excepia este respinsa printr-o ncheiere interlocutorie ce poate

fi atacata odat cu fondul. Pe cnd, in situa ia in care se admite, cererea este

respinsa, aa cum am artat, prin hotrre (decizie sau sentin a, in func ie de stadiul

procesual).

V.5 EXCEPIA LIPSEI OBIECTULUI CERERII

A. OBIECTUL CERERII NOIUNI GENERALE

Obiectul cererii de chemare in judecata, aa cum am men ionat, l reprezint

pretenia efectiv pe care o are reclamantul fat de prt atunci cnd vorbim de

judecata in prima instan. In apel, obiectul este reprezentat de sentin a data de

instan de fond, iar in recurs decizia din apel sau sentin a pronun at in fond.

Pentru a fi valabil, obiectul cererii de chemare in judecata trebuie sa fie licit,

posibil, determinat sau determinabil.

Conform art. 196 NCPC, cererea de chemare n judecat care nu cuprinde

numele i prenumele sau, dup caz, denumirea oricreia dintre pr i, obiectul

cererii, motivele de fapt ale acesteia ori semntura pr ii sau a reprezentantului

acesteia este nul. Dispoziiile art. 200 sunt aplicabile. Prin urmare, nerespectarea

49A. Vasile, op. cit., p.385

36
dispoziiilor procedurale privitoare la coninutul cererii de chemare n judecat

atrage nulitatea cererii.

Atunci cnd o cerere este lipsita de obiect, oricare dintre pri, procurorul sau

instan din oficiu invoca aceasta neregularitate prin intermediul excep iei.

Excepia lipsei obiectului cererii este o excepie de fond, absoluta si

peremptorie.

V.6 EXCEPIA AUTORITII DE LUCRU JUDECAT

A. AUTORITATEA DE LUCRU JUDECAT NOIUNI GENERALE

Autoritate de lucru judecat reprezint cel mai important efect al hotrrilor

pronunate de ctre instanele judectoreti.

O discuie ce are in prim plan aceasta instituie este modificarea adusa de noua

reglementare, ce nlocuiete noiunea de putere cu cea de autoritate. S-a

50
apreciat ca puterea lucrului judecat, ca efect pozitiv in reglementarea anterioara

reprezenta prerogativa prii in favoarea creia s-a solu ionat cauza de a pune in
51
executare hotrrea. In acest sens, doctrina a apreciat ca aceasta modificare are la

baza caracterul duplicitar al efectelor pe care le are aceasta institu ie, anume efectul

pozitiv si efectul negativ.

Efectul pozitiv presupune caracterul probant al lucrului judecat. Mai exact,

cnd s-a soluionat o cauza, iar alta cauza similara cu cea solu ionat anterior are

50M. Tbrc, Drept procesual civil Vol. II, Ed. Universul juridic, Bucureti 2013, p 304

51A. Vasile, op. cit., p.321

37
elemente de similaritate, partea o poate opune pentru a facilita solu ionare cauzei

deduse judecii.

Efectul negativ, relevant in prezentul demers academic, consta in prevenirea

pronunrii unei a doua hotrri ntr-o cauza ce prezint tripla identitate de obiect,

cauz si pri. In acest sens, art. 431 alin. (1) NCPC dispune ca nimeni nu poate fi

chemat n judecat de dou ori n aceeai calitate, n temeiul aceleia i cauze i

pentru acelai obiect.

B. AUTORITATEA DE LUCRU JUDECAT - LITISPENDENA

Se impune evidenierea diferenelor dintre autoritatea de lucru judecat si

litispendena, motivat de similaritatea pe care aceste doua institu ii procesuale le

implica, pentru a fi evitata o eventuala confuzie intre cele doua.

Litispendena, in reglementarea NCPC, presupune ca nimeni nu poate fi

chemat n judecat pentru aceeai cauz, acela i obiect i de aceea i parte,

naintea mai multor instane competente sau chiar naintea aceleia i instan e, prin

cereri distincte.

Aadar, litispendena presupune doua sau mai multe cauze deduse judec ii,

aflate pe rolul a doua instane distincte sau pe rolul aceleia i instan e, ce prezinta

elementele de identitate prezentate anterior (obiect, cauza, pr i) aflate in stare de

judecata in prima instan sau in apel. In situa ia in care una din cauze se afla in

stadiu procesual al recursului, se va suspenda cauza identica aflata la o instan

inferioara pana la soluionarea recursului.

Ulterior soluionrii recursului se va putea invoca autoritatea de lucru judecat.

38
 Reiese, aadar, elementul de diferen iere al celor doua instituii, anume faptul

ca, in ceea ce privete litispendena, cauzele identice trebuie sa fie in stare de

judecata, in timp ce autoritatea de lucru judecat presupune o cauza aflata pe rolul

instanelor judectoreti ce prezinta identitate de pri, obiect si cauza cu un dosar

deja soluionat.

C. REGIMUL JURIDIC AL EXCEPIEI AUTORIT II DE LUCRU

JUDECAT

Excepia autoritii de lucru judecat este principalul mijloc de punere in

valoare a efectului negativ al puterii de lucru judecat. Este o excep ie de fond,

peremptorie si absoluta, ce poate fi invocata de pr i, procuror sau instan in orice

stadiu procesual, chiar si in fata instan ei de recurs.

In acest sens, art. 432 NCPC prevede ca excepia autoritii de lucru judecat

poate fi invocat de instan sau de pr i n orice stare a procesului, chiar naintea

instanei de recurs. Ca efect al admiterii excepiei, pr ii i se poate crea n propria

cale de atac o situaie mai rea dect aceea din hotrrea atacat.

Spre deosebire de reglementarea anterioara, cel ce invoca excep ia autorit ii

de lucru judecat nu poate renuna ulterior la aceasta, ntruct caracterul de ordine

public al acestei excepii impune verificarea acestui aspect chiar de ctre instan ,

din oficiu.

Aa cum am menionat anterior, excepia autoritii de lucru judecat poate fi

invocata in tot parcursul procesului, chiar si in calea de atac a recursului, cu

meniunea ca, in recurs, sa nu fie necesare, pentru solu ionarea acestei excep ii, alte

probe suplimentare in afara de noi nscrisuri.

39
 Asupra excepiei autoritii de lucru judecat, atunci cnd este respinsa,

nentrunind-se condiiile necesare, instan se pronun prin ncheiere interlocutorie,

atunci cnd se constata ca excepia nu este ntemeiata, aceasta putnd fi atacata

odat cu fondul cauzei.

In cazul in care se admite excepia, instan se va pronun prin sentin a,

respectiv decizie, in funcie de stadiul procesual, prin care respinge ac iunea pe

temeiul existentei autoritii de lucru judecat.

Noul cod de procedura civila prevede in mod expres ca atunci cnd se retine

autoritatea de lucru judecat, ac iunea se va respinge ca inadmisibila.

V.7 EXCEPIA PRESPRICPIEI DREPTULUI

MATERIAL LA ACTIUNE

A. PRESCRIPIA EXTINCTIV. NOIUNI GENERALE

Prescripia dreptului material la aciune este definita in literatura de

52
specialitate ca fiind sanciunea aplicabila pentru neexercitarea in termenul

prevzut de lege a dreptului de aciona in instan .

Potrivit doctrinei de specialitate dreptul la aciune are doua sensuri, anume, un

sens procesual posibilitatea persoanei de a se adresa instan ei de judecata, precum

si in sens material posibilitatea de a ob ine concursul organelor competente in

realizarea, prin fora coercitiva a statului, a dreptului dedus judec ii, in alte

52A. Vasile, op. cit., p.420-421

40
cuvinte, dreptul la admiterea ac iunii. De subliniat ca numai dreptul la ac iune in
53
sens material este supus termenului prescripiei.

In acest sens prevede si art. 2500 NCC, conform cruia dreptul material la

aciune, denumit n continuare drept la aciune, se stinge prin prescrip ie, dac nu

a fost exercitat n termenul stabilit de lege.(2) n sensul prezentului titlu, prin drept

la aciune se nelege dreptul de a constrnge o persoan, cu ajutorul for ei

publice, s execute o anumit presta ie, s respecte o anumit situa ie juridic sau

s suporte orice alt sanciune civil, dup caz.

Aadar, instituia prescripiei dreptului la aciune tine exclusiv de materia

procesuala, motivat de faptul ca aceasta nu stinge dreptul subiectiv civil, care

dinuie si dup mplinirea termenului de prescrip ie, ci numai dreptul la ac iune in

sens material, astfel cum a fost definit anterior.

Sub aspectul caracterului normelor ce reglementeaz prescrip ia dreptului

material la aciune, NCC, la art. 2.512 alin. (2) prevede ca organul de jurisdicie

competent nu poate aplica prescripia din oficiu, iar alin. (3),dispoziiile prezentului

articol sunt aplicabile chiar dac invocarea prescrip iei ar fi n interesul statului

sau al unitilor sale administrativ-teritoriale.

Reiese, aadar, caracterul privat al acestor norme, fiind lsata la latitudinea

prtii interesate invocarea prescrip iei extinctive a dreptului material la ac iune.

Un alt argument in acest sens este posibilitatea pe care o ofer NCC in ceea ce

privete renunarea la dreptul de a invoca excep ia. Nu se poate renuna la

prescripie ct timp nu a nceput s curg, dar se poate renun a la prescrip ia

53G. Boroi, Drept civil. Partea general. Persoanele, Ed. Hamangiu, Bucureti 2008, p.
341
41
mplinit, precum i la beneficiul termenului scurs pentru prescrip ia nceput i
54
nemplinit.

B. REGIMUL JURIDIC AL EXCEPIEI PRESCRIPIEI DREPTULUI

LA ACIUNE

Mijlocul procesual de invocare a prescrip iei este, a adar, excep ia. Excep ia

prescripiei dreptului la aciune este o excep ie de fond, peremptorie si, potrivit

noilor reglementare, de ordine privat, deci relativa, si nu absoluta ca in

reglementarea anterioara.

Acesta poate fi invocata numai de partea interesata, nefiind posibila invocarea

acesteia din oficiu de ctre instan.

Sub aspectul momentului pana la care aceasta poate fi invocata, art. 2.513

NCC dispune ca prescripia poate fi opus numai n prim instan , prin

ntmpinare sau, n lipsa invocrii, cel mai trziu la primul termen de judecat la

care prile sunt legal citate.

In ceea ce privete ordinea de soluionare a aceste excep ii, NCPC prevede la

art. 248 alin. (1), ca instana se va pronuna mai nti asupra excep iilor de

procedur, precum i asupra celor de fond care fac inutil, n tot sau n parte,

administrarea de probe ori, dup caz, cercetarea n fond a cauzei.

Prin urmare, excepia prescripiei dreptului la ac iune nu poate fi prioritara in

ceea ce privete ordinea de solu ionare, in raport de celelalte excep ii, in situa ia in

care acestea au fost invocate concomitent.

54Art. 2.507 NCC

42
 Acest aspect rezulta si din posibilitatea unirii acestei excepii cu fondul cauzei,

dispusa la art. 248 alin. (4) potrivit cruia excepiile vor putea fi unite cu

administrarea probelor, respectiv cu fondul cauzei numai dac pentru judecarea lor

este necesar s se administreze aceleai dovezi ca i pentru finalizarea etapei

cercetrii procesului sau, dup caz, pentru soluionarea fondului.

In situaia in care instan apreciaz ca excepia prescripiei dreptului la

aciune nu este ntemeiata, o va respinge printr-o ncheiere interlocutorie, procednd

apoi la judecare in continuare a pricinii. ncheierea poate fi atacata odat cu fondul.

In situaia in care excepia a fost temeinic invocata, instan se pronun

printr-o hotrre, admind excepia si respingnd aciunea ca prescrisa.

CAPITOLUL VII
43
 CONCLUZII

Excepiile procesuale sunt, aadar, veritabile modaliti de eficientizare a

procedurii in materia civila. Acestea ajuta la evitarea, stoparea sau nlturarea

eventualelor neregulariti ce se pot ivi pe parcursul ntregii derulri a litigiului

civil.

Dei scopul acestei lucrri nu a fost acelea de a expune actuala reglementare a

excepiilor procesuale in procesul civil, fcnd o paralele cu prevederile Codului de

procedura civila de la 1865, am eviden iat modificrile esen iale pe care aceste

instituii le-au suferit.

Raportat, aadar, la aceste modificare, suntem de parare ca noul Cod de

procedura civila aduce mbunt iri substaniale, reglementnd excep iile

procesuale ntr-o maniera accesibil, fr a las loc de foarte multe interpretri.

44
 BIBLIOGRAFIE

Al.Bacaci, Excepiile de procedura n procesul civil, Ed. Dacia, Cluj-Napoca,

1983;
E. Herovanu, Principiile procedurei judiciare, vol. I, Bucureti;
V.M. Ciobanu, T. C. Briciu, C. Dinu, Drept procesual civil. Drept executional

Civil. Arbitraj. Drept notarial. Editura National, 2013

A. Vasile EXCEPIi procesuale, Editura Hamangiu, Bucure ti 2013
A. Ciurea Excepiile Procesuale n Materie Civil
M.Tabrca, Excepiile procesuale in procesul civil, Editura Rosetti 2001,
M. Tabrca, Excepiile procesuale in procesul civil, ed. Universul Juridic,

Bucureti 2006
I.G. Sandulescu-Nanoveanu Explicatiune teoretica si practica a Codicelui de

procedura civil, Bucureti, Tipografia Curtii, 1875

V. Danila, in G. Boroi (coord.), Noul Cod de procedur civil. Comentariu

pe articole, vol. I,Ed. Hamangiu, Bucure ti 2013

I. Les, Noul cod de procedur civil, vol. I, Editura C.H. Beck, Bucure ti

2013
G.Boroi, D.Rdescu, Codul de procedur civil comentat si adnotat, Editura

All, Bucureti
N. D. Teohari, in G. Boroi(coord.), Noul cod de procedura civil.

Comentariu pe articole, Ed Hamangiu, Bucureti 2013

V. Danaila in G. Boroi (coord.) Noul cod de procedur civil. Comentariu pe

articole, Ed Hamangiu, Bucureti 2013

I. Les, not la dec. Civ. Nr. 1098/1978 a Trib. Sibiu, in R.R.D. nr. 9/1980

45
 I. Deleanu, Consideratii cu privire la Excepiile procesuale in contextul

prevederilor Proiectului noului Cod de procedurcivil, R.R.D.P. nr. 4/2009

I.Stoenescu, S. Zilberstein, Drept procesual civil, Teoria generala, Ed.

Didactic si Pedagogic,Bucureti
M.N. Costin, I. Le M.S. Minea, C.M. Costin, S. Spinei , Dicionar de

procedurcivil, ed. a 2-a, Ed. Hamangiu, Bucure ti, 2007

G.C.Frentiu, D.L. Baldean, Codul de procedur civil comentat si adnotat,

Editura Universul Juridic, Bucureti 2008,

C. Negrila in G. Boroi(coord.) Noul cod de procedura civil. Comentariu pe

articole, Ed Hamangiu, Bucureti 2013

C. Dnile Aprarea dreptului de cale de excepie
V.M. Ciobanu, G. Boroi, Probleme privind Excepiile procesuale, in Dreptul

ne. 9-12/1990,

46