UNIVERSITATEA “ 1 DECEMBRIE 1918” ALBA IULIA

FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE SOCIALE

Specializarea : Asistenţă Managerială în Sectoarele Public şi Privat

REPREZENTAREA JUDICIARĂ ÎN
REGLEMENTAREA CODULUI DE PROCEDURĂ
CIVILĂ

PROFESOR COORDONATOR:
Conf. univ. dr. GÂNFALEAN IOAN

MASTERAND:
MALAN (ROȘIU) CLAUDIA FLORICA

2018

1
 CUPRINS

REPREZENTAREA JUDICIARĂ ÎN REGLEMENTAREA CODULUI DE PROCEDURĂ

CIVILĂ.......................................................................................................................................................... 1

Cap.I. CONSIDERAŢII INTRODUCTIVE.............................................................................................. 3

Cap. II. CLASIFICAREA REPREZENTĂRII......................................................................................... 4

Cap.III. NOȚIUNEA REPREZENTĂRII ÎN JUDECATĂ ȘI DREPTUL DE A FI REPREZENTAT4

Secțiunea I. Clasificarea reprezentării părților în judecată..............................................................4

A.Reprezentarea legală.................................................................................................................. 5

B.Reprezentarea convențională.....................................................................................................5

C.Reprezentarea judiciară............................................................................................................. 5

Cap. IV. REPREZENTAREA JUDICIARA..............................................................................................5

Cap. V. ÎNCETAREA REPREZENTĂRII................................................................................................ 5

Cap. VI. CONCLUZII..................................................................................................................................5

Cap. VII. BIBLIOGRAFIE......................................................................................................................... 5

2
 CAP.I. CONSIDERAŢII INTRODUCTIVE

Existenţa omului presupune o permanentă activitate şi o mulţime de acţiuni

întreprinse cu scopul satisfacerii nevoilor personale şi a comunităţii în care acesta îşi
desfaşoară activitatea. Din acest motiv toate aceste acţiuni trebuie să aibă o reglementare
juridică, deoarece majoritatea acţiunilor întreprinse de om sunt realizate prin acte juridice.
Subiecţii de drept de regulă încheie personal acte juridice, şi astfel trebuie sa fie prezenţi la
semnarea sau executarea acestui act, însă în viaţa cotidiană sunt cazuri când subiectul
raportului juridic nu poate fi prezent la săvârşirea acestor acţiuni şi deci este nevoie de
înlocuirea lui cu o alta persoană.
Reprezentarea constituie o instituţie cunoscută atât în dreptul privat, cât şi în dreptul
procesual.
În cursul procesului, părţile au obligaţii procedurale de executat şi drepturi
procedurale de exercitat. Legea conferă părţilor posibilitatea de a-şi exercita drepturile
procedurale personal sau prin reprezentant.
Prin reprezentare se desemneză, un procedeu de tehnică juridică prin care o persoană,
numită reprezentant, încheie acte juridice cu terţii în numele şi în contul unei alte persone,
numită reprezentat, având drept consecinţă producerea directă în persoana reprezentatului a
efectului actelor juridice1.
Reprezentarea în justiţie constituie o instituţie care se regăseşte în majoritatea
legislaţiilor procesuale. Ea contribuie la realizarea dreptului fundamental la apărare. Uneori
însă, din diferite motive, părţile nu doresc să participe în mod nemijlocit la activitatea
judiciară. În asemenea cazuri lipsa părţilor poate fi suplinită printr-un mandatar.
Reprezentarea în justiţie constituie o formă particulară a reprezentării civile, fapt
pentru care această instituţie nu este considerată uneori ca având caracter pur procedural2.
Actele procedurale îndeplinite de către reprezentant se răsfrâng întotdeauna asupra părţii
principale, adică asupra persoanei reprezentate.
Reglementarea juridică a reprezentării o găsim în Codul de procedură civilă, Titlul II-
Participanţii la procesul civil, Cap. II Părţile, Secţiunea a 4-a - Reprezentarea părţilor în
judecată, art. 80- art. 89.

CAP. II. CLASIFICAREA REPREZENTĂRII

Există diverse criterii de clasificare a reprezentării,astfel:

1.În funcţie de izvor,reprezentarea poate să fie:

1
Art. 1295 Noul Cod Civil “Temeiul reprezentării.Puterea de a reprezenta poate rezulta fie din lege, fie dintr-un act juridic ori
dintr-o hotărâre judecătorească, după caz.”
2
A se vedea în acest sens I. Stoenescu, S. Zilberstein, Tratat de drept procesual civil, vol I, Ed. Didactică şi pedagogică,
Bucureşti, 1977, p.313
3
 * convenţională/voluntară (împuternicirea de a reprezenta izvorăşte din voinţa
părţilor).
* legală/obligatorie (împuternicirea de a reprezenta izvorăşte din lege).
* judiciară (împuternicirea de a reprezenta este dată de instanţa de judecată)

2.În funcţie de întinderea puterii de a reprezenta, deosebim:

* reprezentare totală (reprezentantul poate încheia toate actele juridice cu
excepţia celor strict personale şi cu privire la toate bunurile.
* reprezentarea parţială (reprezentantul încheie numai unele acte, fie referitoare
la un anumit bun determinat sau un anumit act determinat)

Dintre clasificarea prezentată foarte succint, ne interesează doar reprezentarea

convenţionala a persoanelor juridice.
Potrivit art. 80 alin. (3) NCPC3, părţile pot să stea în judecată printr-un reprezentant
ales. Reprezentarea convenţională presupune încheierea între partea reprezentantă şi
reprezentant a unui contract de muncă sau raport de serviciu ( în ipoteza reprezentantului -
consilier juridic), a unui contract de asistenţă juridică ( în ipoteza reprezentantului –
avocat), fiecare dintre acestea prevăzând în esenţă dreptul şi, totodată, obligaţia de
reprezentare a părţii.

CAP.III NOȚIUNEA REPREZENTĂRII ÎN JUDECATĂ ȘI DREPTUL DE A

FI REPREZENTAT

Secțiunea I Clasificarea reprezentării părților în judecată

A.Reprezentarea legală
B.Reprezentarea convențională
C.Reprezentarea judiciară

CAP. IV REPREZENTAREA JUDICIARĂ

CAP. V ÎNCETAREA REPREZENTĂRII

CAP. VI CONCLUZII

CAP. VII BIBLIOGRAFIE

3
Art.80 alin.(3)- „Părţile pot să stea în judecată printr-un reprezentant ales, în condiţiile legii, cu excepţia cazului în care legea
impune prezenţa lor personală în faţa instanţei”.
4