Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
NCPC
Potrivit art. 416, alin. (1) NCPC, orice cerere de chemare in judecata, contestatie, apel,
recurs, revizuire si orice alta cerere de reformare sau de retractare se perima de drept, chiar
impotriva incapabililor, daca a ramas in nelucrare din motive imputabile partii, timp de 6
luni.
Din coroborarea textelor art. 416, alin. (1) si art. 416, alin. (3) NCPC sunt
desprinse Conditiile ce trebuiesc cumulativ indeplinite pentru perimarea cererii,
respectiv:
1. investirea instantei cu o cerere ce a condus la o judecata in prima instanta ori intr-o cale de
atac ori existenta unei executari silite incuviintate si pornite;
2. ramanerea pricinii in nelucrare timp de 6 luni;
3. termenul de perimare sa nu fi fost intrerupt ori suspendat, pentru vreuna din cauzele
indicate la art. 417 si 418 NCPC;
4. abandonarea cauzei in nelucrare se datoreaza culpei partii.4
1
Gabriel Boroi, Codul de procedura civila, comentat si adnotat, vol. I, edit. All Beck, 2001,
pag.434;
2
Viorel Mihai Ciobanu, Gabriel Boroi, Traian Cornel Briciu, Drept Procesual Civil, curs selectiv,
ed.5, edit. C.H.Beck, 2011, pag.311;
3
Mihaela Tabarca, Drept procesual civil, vol. II, edit. Hamangiu, 2013, pag. 504;
4
Viorel Mihai Ciobanu, Gabriel Boroi, Traian Cornel Briciu, Op.cit., pag. 313;
1
Ori de cate ori vina partii lipseste, perimarea nu va opera.5
Nu constituie cauze de perimare cazurile cand actul de procedura trebuia efectuat din
oficiu, precum si cele cand, din motive care nu sunt imputabile partii, cererea nu a ajuns la
instanta competenta sau nu se poate fixa termen de judecata (art. 416, alin. 3 NCPC).
Acestea reprezinta ipoteze in care lasarea in nelucrare a cauzei nu este rezultatul culpei
partii, cum sunt:
1. procesul a fost suspendat pentru lipsa partilor, fara a se observa ca una dintre acestea
solicitase aplicarea dispozitiilor NCPC (judecarea in lipsa);
2. procesul a fost suspendat cu omiterea faptului ca o parte nu era legal citata, astfel incat nu
s-a dispus din oficiu refacerea procedurii de citare;
3. procesul a ramas in nelucrare (ipoteza ce de asemenea nu se datyoreaza culpei partii)
ulterior admiterii dererii de stramutare, a declinarii de competenta ori dupa inregistrarea in
termen a cererilor de apel sau de recurs, in toate aceste cazuri dosarul cauzei trebuind sa fie
transmis din oficiu catre instanta competenta.7
Termenul de perimare
Cat priveste perimarea cererii, termenul de perimare de 6 luni este un termen imperativ
si unic, neinfluentat de obiectul procesului. (A se vedea si aut. Mihail C. Barbu, Cartea de
termene in procedura civila, ed. 3, edit. C.H. Beck, 2013, pag. 192-193)
Art. 416, alin. (2) NCPC reglementeaza modul de calcul al termenului de perimare,
stabilind ca acesta curge de la ultimul act de procedura indeplinit de parti sau de instanta.
Fiind un termen procedural, termenul de perimare se calculeaza potrivit dispozitiilor art. 181,
alin. (1) NCPC.
5
Viorel Mihai Ciobanu, Traian Cornel Briciu, Claudiu Constantin Dinu, Drept procesual civil,
drept executional civil, arbitraj, drept notarial, ed. National, 2013, pag. 325-326;
6
Viorel Mihai Ciobanu, Gabriel Boroi, Traian Cornel Briciu, Op.cit., pag. 315;
7
Mihaela Tabarca, Op.cit., pag.506-507;
8
Viorel Mihai Ciobanu, Traian Cornel Briciu, Claudiu Constantin Dinu, Op.cit., pag. 325;
2
Astfel, data la care s-a dispus suspendarea judecatii in baza dispozitiilor art. 411, art.
221, alin. (2) sau art. 242 NCPC va constitui momentul de referinta, de la care va incepe
calculul termenului de perimare.
Asadar, numai partea poate intocmi un act de procedura de natura sa intrerupa termenul
de perimare. Dat fiind natura juridica a perimarii, de sanctiune aplicata pentru pasivitatea
partii, actul de procedura nu poate fi indeplinit din oficiu, de catre instanta de judecata.
Respectivul act trebuie sa fie valabil intocmit, pentru ca un act nul nu isi produce
efectele.
Cursul perimarii este suspendat cat timp dureaza suspendarea judecatii, pronuntata de
instanta in cazurile prevazute la art. 413, precum si in alte cazuri stabilite de lege, daca
suspendarea nu este determinata de lipsa de staruinta a partilor in judecata (art. 418, alin. 1
NCPC).
S-a observat ca suspendarea cursului perimarii este exclusa in intervalul cat cauza este
suspendat voluntar (potrivit art. 411 NCPC), fiind evidenta lipsa de staruinta a partilor in
judecata (pasivitate procesuala), ca de altfel si in cazurile de suspendare reglementate de art.
413 ori in alte situatii prevazute de lege, in care intervine suspendarea facultativa sau
judecatoreasca.
9
Mihaela Tabarca, op.cit, pag. 506-507;
3
In cazurile prevazute la art. 412, cursul perimarii este suspendat timp de o luna de la
data cand s-au petrecut faptele care au determinat suspendarea judecatii, daca aceste fapte
s-au petrecut in cele din urma 3 luni ale termenului de perimare (art. 418, alin. 2 NCPC).
Cu titlu de exemplu, cazuri expres prevazut de lege constituie cele prevazute la art.
62, alin.(1) si (2) din Legea nr. 192/2006 privind procedura medierii.10
In situatia in care in cauza sunt mai multi reclamanti sau parati impreuna, cererea de
perimare sau actul de procedura intrerupator de perimare al unuia foloseste si celorlalti (art.
419 NCPC).
Constatarea perimarii
Perimarea este constata fie din oficiu, fie la cererea partii interesate. Judecatorul va
cita de urgenta partile si va dispune grefierului sa intocmeasca un referat asupra actelor de
procedura in legatura cu perimarea (art. 420, alin. 1 NCPC).
Desi perimarea ope legis, in vederea producerii efectelor sale aceasta trebuie
constatata de catre instanta de judecata, care va proceda la verificarea indeplinirii
10
Gabriel Boroi coordonator, Carmen Negrila si altii, Noul cod de procedura civila
comentariu pe articole, vol. I, edit. Hamangiu, 2013, pag. 781-784;
11
Alexandru Suciu, Exceptiile procesuale in noul cod de procedura civila, edit. Universul Juridic,
2012, pag. 373;
4
conditiilor ce trebuiesc indeplinite pentru perimarea cererii (enumerate mai sus). Aceasta
verificare se face cu asigurarea principiului contradictorialitatii.12
Perimarea poate fi invocata si pe cale de exceptie in camera de consiliu sau in sedinta
publica (art. 420, alin. 2 NCPC).
Exceptia perimarii este o exceptie de procedura, intrucat priveste respectarea regulilor
privind procedura de judecata. Este o exceptie peremptorie, dirimanta, stingerea procesului
in faza in care se gaseste fiind scopul admiterii acesteia. In fine, este o exceptie absoluta
(putand fi invocata din oficiu) intrucat ea este reglementate prin norme imperative, motivat
prin aceea ca nu serveste exclusiv interesului partilor ci si celui general, care priveste buna
administrare a justitiei.
Perimarea cererii de chemare in judecata nu poate fi ridicata pentru prima oara in
instanta de apel (art. 420, alin. 3 NCPC).
Constituind un incident procedura ce apare in cursul judecatii, competenta de
solutionare a exceptiei perimarii revine instanta investita cu solutionarea cererii principale
ori, dupa caz, calea de atac in legatura cu care a fost exceptia ridicata. Compunerea
completului este similara cu cea pentru solutionarea procesului respectiv.13
In ipoteza in care in aceeasi zi se inregistreaza atat o cerere privind constatarea
perimarii cat si un act procedural ce intrerupe curgerea termenului respectiv, fara a putea fi
stabilita ordinea in care au fost acestea inregistrate, indoiala va profita partii ce urma a fi
sanctionate, prevaland actul cu efect intrerupator.
Daca instanta constata ca perimarea nu a intervenit, pronunta o hotarare ce poate fi
atacata odata cu fondul procesului (art. 421, alin. 1 NCPC).
Hotararea care constata perimarea este supusa recursului, la instanta ierarhic
superioara, in termen de 5 zile de la pronuntare. Cand perimarea se constata de o sectie a
Inaltei Curti de Casatie si Justitie, recursul se judeca de Completul de 5 judecatori (art. 421,
alin. 2 NCPC).
Hotararea prin care se constata perimarea dezinvesteste instanta de judecata si are ca
efect stingerea procesului civil.
Stingerea procesului este rezultatul lipsirii de eficacitate a tuturor actelor de
procedura intreprinse in respectiva cauza. S-a afirmat ca nu doar cererea de chemare in
judecata se perima ci toate actele de procedura, incheierile, cererile in probatiune, etc.
Potrivit unor autori insasi judecata se perima.14
Potrivit art. 422, alin. 1 NCPC, Perimarea lipseste de efect toate actele de procedura
facute la acea instanta.
12
Viorel Mihai Ciobanu, Traian Cornel Briciu, Claudiu Constantin Dinu, op.cit., pag. 326;
13
Mihaela Tabarca, Exceptiile procesuale in procesul civil, ed. Rosetti, 2001, pag. 220;
14
Alexandru Suciu, Op.cit., pag. 370-371;
5
actiune avand acelasi obiect si indreptata impotriva aceluiasi parat, sub conditia de a nu fi
intervenit prescriptia dreptului sau la actiune.
In cazul in care se formuleaza o noua cerere introductiva, partile pot folosi dovezile
administrate in cursul judecarii cererii perimate, in masura in care noua instanta socoteste
ca nu este necesara refacerea lor (art. 422, alin. 2 NCPC).
S-a retinut ca derogarea referita priveste numai probele administrate iar nu si actele de
procedura incheiate in cursul procesului perimat si numai in situatia in care instanta investita
ulterior nu dispune refacerea probelor. Pornindu-se de la regula privind administrarea
probelor inaintea instantei care le va aprecia, s-a concluzionat ca instanta nu are obligatia de a
motiva masura refacerii probelor.
b) Atunci cand s-a perimat apelul, sentinta nu mai poate fi atacata cu un nou apel. Avand in
vedere ca apelul se considera a nu fi declarat, rezulta ca impotriva sentintei nu mai poate fi
declarat, omisso medio, nici recurs. Pe cale de consecinta, la data constatarii (data pronuntarii
hotararii) perimarii apelului sentinta devine definitiva;
c) Cand se constata perimarea cererii de recurs, efectul este similar: exercitarea unui nou
recurs este imposibila, hotararea recurata devenind definitiva pe data pronuntarii perimarii;
Art. 697, alin. (2) NCPC aduce elemente de noutate in reglementarea efectelor
perimarii, dispunand ca nu va purta asupra acelor acte de executare ce au dus la realizarea,
in parte, a creantei cuprinse in titlul executoriu si a accesoriilor. In acest context, debitorul
nu are posibilitatea de a solicita intoarcerea executarii, motivand ca a intervenit perimarea.
15
Mihaela Tabarca, Op.cit., pag. 515-517;
16
Alexandru Suciu, Op.cit., pag. 377-378;
6
Despre perimarea instantei
Doctrina a retinut insa ca art. 1891 C.civ. 1864 nu era lipsit de functionalitate intrucat
s-au inregistrat situatii exceptionale in care perimarea nu putea opera ope legis, astfel incat
singura solutie ar fi putut-o constitui vechea reglementare.
17
Alexandru Suciu, Op.cit., pag. 374-375.
7
BIBLIOGRAFIE