Definirea revizuirii

Revizuirea reprezinta o cale extraordinara de atac, de retractare (cu exceptia

motivului de revizuire, reglementat de art. 509, alin. 1, pct. 8 NCPC) si
nesuspensiv de executare (potrivit art. 512 NCPC).

Introdusa prin Codul de procedura civila din 1865, revizuirea constituie o cale de
atac de traditie in dreptul nostru, de inspiratie franceza, institutia corespondenta
din dreptul francez purtand denumirea de recours en revision.

Revizuirea a fost definita ca fiind acea cale de atac prin intermediul careia se
poate obtine desfiinarea unei hotrri judectoreti definitive i reluarea
judecrii cauzei.[1]

Revizuirea nu implica realizarea unui control judiciar, ci determinarea unei noi

judecati, intemeiata pe unele elemente, ce nu au putut forma obiectul judecatii ce
a condus la pronuntarea hotararii care face obiectul caii de atac.[2]

Intr-o alta opinie, revizuirea se justifica, de regula, prin aceea ca, involuntar,
instanta a savarsit o eroare in legatura cu starea de fapt stabilita in hotararea
atacata, fie in raport cu materialul existent la data pronuntarii hotararii, fie in
raport cu noile imprejurari, aparute ulterior pronuntarii hotararii.[3]

Obiectul revizuirii

Revizuirea poarta asupra hotrrilor pronunate asupra fondului sau care

evoc fondul (art. 509, alin. 1 NCPC). Asadar, hotararile pot fi pronunate n
prim instan, n apel sau chiar i n recurs n fond dup casare (imprejurare
in care este evocat fondul).[4]

S-a retinut ca numai prin coroboarea cu dispozitiile art. 459 NCPC (privind
ordinea exercitarii cailor de atac) se poate asigura o corecta interpretare si
aplicare a art. 509. Potrivit alin. 1 al art. 459, cile extraordinare de atac nu pot
fi exercitate, atta timp ct este deschis, prevzut calea de atac a apelului.
Acest text a fost interpretat in sensul ca interdictia alegerii intre apel si caile
extraordinare de atac nu opereaza numai pana la expirarea termenului de apel.
Per a contrario, partea interesata ar putea atepta expirarea termenului pentru
formularea apelului, pentru a putea uzita de calea extraordinar de atac.[5]

Prin exceptie, art. 509, alin. (2) NCPC enumera in mod limitativ situatiile in care
sunt supuse revizuirii si acele hotrri care nu evoc fondul:
- in ipoteza in care un judector a fost condamnat definitiv pentru o infractiune
privitoare la pricina, de natura sa influeneze soluia pronuntata in cauza (art.
509, alin. 1, pct. 3 NCPC in cazul condamnarii martorului, a expertului sau a
declararii inscrisului ca fals, prevederile art. 509, alin. 2 NCPC nu isi gasesc
aplicare);
- cand un judector a fost sancionat disciplinar definitiv, pentru exercitarea
functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta, ceea ce a influentat solutia
pronuntata in cauza (art. 509, alin. 1, pct. 4 NCPC);

- cand statul, alte persoane juridice de drept public, minorii i cei pui sub
interdicie judectoreasc sau cei pui sub curatel nu au fost aprai deloc
ori au fost aprai cu viclenie de catre cei desemnati sa ii apere (art. 509, alin. 1,
pct. 7 NCPC);

- in situatia existentei unor hotrri definitive potrivnice, date de instante fie de

acelasi grad, fie diferite, care ncalc autoritatea de lucru judecat a primei
hotarari (art. 509, alin. 1, pct. 8 NCPC);

- partea a fost mpiedicat a se prezenta la judecat dar si s ntiineze

instana despre respectiva imprejurare, din motive ce sunt mai presus de vointa
sa (art. 510, alin. 1, pct. 9 NCPC);

- Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat faptul c o hotrre

judectoreasc a determinat o nclcare a drepturilor sau libertilor
fundamentale, consecinele acestei nclcri continund s se produc.

Impartasim opinia potrivit careia actuala redactare a textului nu lasa loc de

interpretare asupra faptului ca, in afara de cazurile prevazute de alin. 2 al art. 509,
antamarea fondului cauzei prin hotararea a carei revizuire se cere este o conditie
de admisibilitate.[6]

Motivele de revizuire

Motivele cererii de revizuire sunt limitativ enumerate in cuprinsul art. 509, alin.
1, pct. 1-11 NCPC, astfel:

1. atunci cand instana de judecat s-a pronunat asupra unor lucruri ce nu s-

au cerut sau nu s-a pronunat asupra unui lucru cerut ori a dat mai mult dect
s-a cerut;

S-a argumentat ca instanta de judecata este tinuta, in virtutea principiului

disponibilitii, sa se pronunte exclusiv asupra celor solicitate de parti iar
incalcarea acestei obligatii, fie printr-o pronuntare extra petita, fie plus petita, este
de natura sa prejudicieze partile. De asemenea, s-a retinut ca nu poate constitui
motiv de revizuire respingerea unor capete de cerere.[7]

2. cand obiectul pricinii nu se afla n fiin;

3. un judector, martor sau expert, ce au luat parte la judecata, a fost

condamnat definitiv pentru o infractiune privitoare la pricina sau daca
hotrrea s-a dat n temeiul unui nscris declarat fals in cursul ori in urma
judecatii, cand aceste imprejurari au influenat soluia pronuntata in cauza;

Comparativ cu reglementarea C.proc.civ. 1865, principala modificare a acestui

motiv de revizuire o reprezinta introducerea unei conditii exprese, respectiv aceea
ca fie condamnarea penala definitiva, fie declararea unui inscris ca fiind fals,
trebuie sa fi fost apte sa influenteze solutia pronuntata in cauza.

4. daca un judector a fost sancionat disciplinar definitiv privind exercitarea

functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta, daca aceste imprejurari au condus la
influenarea soluiei pronuntate;
Se remarca introducerea cerintei suplimentare, ca faptele imputate judecatorului
sa fi influentat solutia pronuntata in cauza, asadar revizuentul are sarcina de a
proba inclusiv acest raport de cauzalitate.

5. dupa pronuntarea hotararii au fost descoperite nscrisuri doveditoare,

reinute de partea adversa ori care nu au putut fi nfiate dintr-o
imprejurare mai presus de vointa partilor;

Practica judiciara a relevat faptul ca nu pot fi considerate inscrisuri

doveditoare, in acceptiunea art. 509, alin. 1, pct. 5 NCPC, nici inscrisurile
ntocmite ori emise ulterior pronunrii hotrrii a carei revizuire se cere si
nici cele despre ale cror existen i coninut prile aveau cunotin n
timpul judecii.[8]

6. s-a anulat, casat ori schimbat hotrrea unei instane, pe care s-a
ntemeiat hotrrea a carei revizuire se solicita;

7. statul ori alte persoane juridice de drept public, minorii i cei pui sub
interdicie judectoreasc ori cei pui sub curatel nu au fost aprai deloc
sau au fost aprai cu viclenie de cei insarcinati sa-i apere;

8. Exista hotrri definitive potrivnice, pronuntate de instante de acelasi

grad ori de grade diferite, care ncalc autoritatea de lucru judecat a primei
hotarari;

Daca in art. 322, pct. 7 C.proc.civ. 1865 nu era prevazuta in mod expres conditia
incalcarii autoritatii de lucru judecat a primei hotarari, prin textul actual este
confirmata interpretarea jurisprudentiala, potrivit careia revizuirea are menirea de
a sanctiona incalcarea autoritatii de lucru judecat, astfel incat nu poate sa poarte
decat asupra celei de-a doua hotarari.

S-a retinut ca nu orice diferenta de argumentare constituie o contrarietate, fiind

necesara pronuntarea de solutii contrare, in privinta aceleiasi situatii litigioase, in
doua dosare judiciare.
Pentru a fi admisibila cererea de revizuire pentru contrarietate, este necesar
ca:
- fie s nu fi fost invocat excepia autoritii de lucru judecat n cel de-al
doilea proces, sau

- desi exceptia a fost invocata, instana de judecat s fi omis a se pronuna

asupra acesteia.[9]

9. partea a fost mpiedicat s se nfieze la judecat i s ntiineze

instana referitor la aceasta, dintr-o imprejurare mai presus de vointa sa;

10. Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat o nclcare a

drepturilor sau libertilor fundamentale, datorat unei hotrri
judectoreti, iar consecinele grave ale respectivei nclcri continu s se
produc;

11. dupa ce hotrrea a devenit definitiv, Curtea Constituional s-a

pronunat asupra excepiei invocate n acea cauz, declarnd
neconstituional prevederea ce a facut obiectul respectivei exceptii.

Preluarea acestui motiv de revizuire, asa cum a fost instaurat si in textul anterior,
prin efectul Legii nr. 177/2010 se justifica prin aceea ca actul normativ anterior
mentionat a modificat raportul dintre procesul civil si procedura de solutionare a
exceptiei de neconstitutionalitate, astfel incat invocarea excepiei de
neconstituionalitate nu mai conduce la suspendarea judecrii cauzei pana la
solutionarea celei dintai. Or, in situatia in care excepia de neconstituionalitate
este admis, partea poate uzita calea de atac a revizuirii. Chiar daca nu este
expres reglementata, apare ca neechivoca necesitatea existentei unei legaturi
cauzale intre textul legal, declarat neconstitutional, si hotararea pronuntata
(prevederea legala sa fi fost determinanta in adoptarea solutiei din hotarare).[10]

Subiectii revizuirii
Similar cu sistemul C.proc.civ. 1865, pot formula cereri de revizuire: prile in
proces, procurorul si terii avand legimitare procesual (succesorii partilor,
creditorii si tertii introdusi in proces).[11]

Potrivit interpretarii textului art. 67, alin. (4) NCPC, si intervenienii accesorii
pot fi subiecti activi ai cererii de revizuire, sub conditia ca partea pentru care se
intervine s fi exercitat ea nsi calea de atac, s nu fi renunat la aceasta ori
cererea respectiv s nu fi fost anulat, perimat ori respins fr a fi
cercetat n fond.

Competenta de judecata

Potrivit art. 510, alin. (1) NCPC este competenta cu solutionarea cererii de
revizuire instana care a pronunat hotrrea atacat (regula general). De la
aceasta regula, legiuitorul stabileste dou excepii:

a) In ipoteza in care motivul pentru care s-a solicitat revizuirea il constituie

existenta hotrrilor definitive potrivnice, ce incalca autoritatea de lucru
judecat a celei dintai pronuntate (art. 509, alin. 1, pct. 8 NCPC), competenta
revine instanei mai mare n grad fata de aceea care a dat prima hotarare.
Ca o derogare si de la exceptia anterior enuntata, daca oricare dintre respectivele
instante de recurs este Inalta Curte de Casatie si Justitie, aceasta din urma va fi
investita cu solutionarea cererii de revizuire.

b) Atunci cand sunt invocate motive care atrag competene diferite, nu se

produce prorogarea de competen (art. 510, alin. 3 NCPC).

Termenul de exercitare

Ca si sub imperiul C.proc.civ. 1865, termenul de revizuire difera, in functie de

motivele invocate pentru exercitarea caii de atac (art. 511 NCPC):

1) Ca regul, termenul pentru exercitarea revizuirii este de o lun, calculata

astfel:
- de la comunicarea hotrrii, atunci cand instana nu s-a pronunat asupra
unui lucru cerut, s-a pronunat asupra unui lucru ce nu s-a cerut ori a dat
mai mult dect s-a cerut;

- de la cel din urm act de executare, in ipoteza in care obiectul pricinii nu se

mai afla n fiin;

- de la data la care partea a luat la cunotin privitor la hotrrea instanei

penale de condamnare a judectorului, martorului sau a expertului pentru
o infractiune privitoare la pricina sau despre hotararea prin care a fost declarat
fals nscrisul ce a avut un rol determinant in solutionarea cauzei. Legiuitorul
instituie, corelativ, si un termen de decdere de un an, socotit de la data
rmnerii definitive a hotrrii penale, ori de trei ani in imprejurarea in care
partea a luat la cunotin despre cauzele ce au determinat imposibilitatea
constatrii infraciunii printr-o cauza penala;

- din ziua n care partea a fost ncunotiinat referitor la hotrrea

definitiv, de sancionare disciplinar a judectorului, dar nu mai trziu de
un an de la data rmnerii definitive a celei dinti in situatia in care Solutia
pronuntata in cauza a fost influentata de exercitarea functiei cu rea-credinta ori cu
grava neglijenta de catre magistratul ulterior sanctionat;

- de la data la care s-au descoperit nscrisurile atunci cand aceasta este

ulterioar pronunrii hotrrii iar aceasta intarziere a fost determinata fie de
reaua-credinta a partii adverse (care le-a retinut), fie de imprejurari ce exced
vointei partilor;

- din ziua n care partea a luat la cunotin de anularea, casarea sau

schimbarea hotrrii pe care s-a ntemeiat hotrrea a carei revizuire se
solicita. Si in acest context este impus un termen de decdere, de maxim un an,
socotit de la data rmnerii definitive a hotrrii de anulare, casare sau
schimbare;
- atunci cand statul nu a fost aprat ori a fost aprat cu viclenie de cei
desemnai s l apere, termenul pentru solicitarea revizuirii este calculat de la
data la care statul (sau orice persoan de drept public) a fost ncunotiinat
despre hotrre, ns nu mai trziu de un an de la data rmnerii definitive
a acesteia;

- in cazul in care nu s-a asigurat ori s-a ndeplinit cu viclenie aprarea

minorilor, a persoanelor puse sub interdicie judectoreasc ori sub curatel,
termenul este de ase luni si se calculeaza, dupa caz, de la data la care
persoanele interesate au luat cunotin despre hotrre (ns nu mai trziu
de un an de la dobndirea capacitii depline de exerciiu), sau de la
momentul nlocuirii tutorelui persoanei puse sub interdicie, de la ncetarea
curatelei ori nlocuirea curatorului;

- in cazul hotrrilor definitive potrivnice, calculul termenului se face de la

data rmnerii definitive a ultimei hotrri.

2) Termenul de revizuire de 15 zile isi gaseste aplicare in ipoteza in care partea,

printr-o mprejurare mai presus de voina ei, a fost mpiedicat a se prezenta
la judecat i a ntiina instana despre imprejurare iar calculul termenului
incepe de la data ncetrii mpiedicrii;

3) In ipotezele in care Curtea Europeana a Drepturilor Omului constat c o

hotrre judectoreasc a determinat nclcarea drepturilor sau a libertatilor
fundamentale, aceste consecinte continuand a se produce sau in care Curtea
Constituional constatat neconstituionalitatea unei prevederi, ca rezultat al
invocarii unei exceptii in cauza, termenul de solicitare a revizuirii este de trei
luni, calculate de la data publicrii hotrrii CEDO, respectiv a deciziei CCR
n Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Nerespectarea termenelor procedurale prescrise de art. 511 NCPC atrage

sanctiunea decaderii, potrivit dispozitiilor art. 185, alin. 1 NCPC, cererea de
revizuire inregistrata peste termen fiind lovita de nulitate.

Suspendarea executarii hotararii ce face obiectul cererii de revizuire

Dat fiind ca revizuirea nu este suspensiva de executare, art. 512 NCPC statueaza
ca masura suspendarii poate fi dispusa de catre instanta investita cu solutionarea
caii de atac, sub condiia consemnrii unei cauiuni. Dispozitiile art. 484 NCPC
(referitoare la procedura de urmat cu ocazia solutionarii cererilor de suspendare a
executarii in stadiul procesual al recursului) se aplica in mod corespunzator.

S-a retinut ca fiind putin probabila intentia legiuitorulului, ca dispozitiile art. 484,
alin. 1 NCPC sa fie preluate ad litteram in cazul revizuirii.[12]

Procedura de solutionare a cererii de revizuire

Art. 513, alin. 1 NCPC stipuleaza ca solutionarea cererii privind revizuirea se

face in acordanta cu dispozitiile procedurale aplicabile in cauza in care s-a
pronuntat hotararea atacata.

Depunerea ntmpinrii este obligatorie, aceasta trebuind

nregistrat/transmis la dosar cu minim 5 zile anterior ntiului termen de
judecata. Intampinarea nu se comunic revizuentului, acesta din urma luand la
cunostinta despre continutul inscrisului de la dosarul cauzei.

Se opineaza ca aceasta reglementare, potrivit careia revizuentul are obligatia sa ia

la cunostinta de la dosar despre continutul intampinarii, nu trebuie interpretata
stricto sensu, deoarece ar conduce astfel la o incalcare a principiului simetriei
comunicarii din oficiu a actelor de procedura, ca expresie a egalitatii de tratament
garantie a unui proces echitabil. Prin urmare, se propune remediul de a i se
permite revizuentului ca, la cerere, s obin o copie a ntmpinrii.

Referitor la motivarea cererii de revizuire, art. 511, alin. 4 NCPC stabileste ca

motivele sunt invocate, sub sanctiunea nulitatii, fie n cuprinsul cererii, fie
nuntrul termenului de exercitare al cii de atac. In cazul cererilor in care se
invoca mai multe motive, regulile referitoare la motivare se aplica pentru fiecare
dintre acestea.

Potrivit alin. 3 al art. 513 NCPC, dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea

revizuirii si la faptele pe care se intemeiaza.
S-a argumentat ca, pentru unele dintre motivele de revizuire (dandu-se ca
exemple: motivul impiedicarii de a participa la judecata ori de a instiinta instanta
despre aceasta dintr-o imprejurare mai presus de vointa partii ori ipoteza in care
partile circumstantiate minorii, cei pusi sub interdictie judecatoreasca ori
curatela, statul fie nu au fost deloc aparate sau au fost aparate cu viclenie),
dezbaterile nu pot fi limitate la admisibilitatea revizuirii, raportat la realitatea ca
revizuentul trebuie sa probeze, dupa caz, fie motivele ce au condus la
imposibilitatea de a participa la judecata, fie ca lipsa ori ineficacitatea apararii
partii a condus la lipsirea acesteia de garantiile unui proces echitabil. Ulterior
indeplinirii acestor cerinte, instanta nu poate proceda direct la schimbarea ori
modificarea hotararii supuse revizuirii, fara sa analizeze solutia dispusa in cauza,
ceea ce presupune nemijlocit ascultarea revizuentului, dandu-i-se posibilitatea sa
participe efectiv la judecata, spre a preintampina ca admiterea cererii de revizuire
sa imbrace un caracter pur formal.[13]

Se retine faptul ca, in realitate, solutionarea cererii de revizuire presupune dou

etape:
a) Judecarea cererii de revizuire (admiterea n principiu), ceea ce presupune
strict urmarirea admisibilitatii cererii, respectiv a sustinerilor/considerentelor pe
care aceasta se bazeaza si

b) Rejudecarea fondului cauzei (judecarea propriu-zisa).

Cele doua etape pot fi parcurse intr-un singur termen de judecata sau la termene
diferite, in functie de particularitatile cauzei (spre exemplificare: daca instanta de
judecata dispune refacerea unor probe).[14]

In cazul admiterii cererii de revizuire, instanta va dispune, dupa caz, fie

schimbarea n tot sau n parte a hotrrii atacate, fie in cazul hotrrilor
definitive potrivnice anularea celei din urm hotrri. In cuprinsul hotararii
revizuite, se inscrie mentiunea referitoare la hotararea data in revizuire.

Ca regula, cile de atac ce pot fi exercitate mpotriva hotrrii pronunate n

revizuire sunt aceleai ce sunt prevzute de legiuitor pentru hotrrea
atacat. Atunci cand revizuirea a fost ceruta pentru hotrri potrivnice, calea
de atac este recursul. In ipoteza cand revizuirea a fost soluionat de una
dintre seciile naltei Curi de Casaie i Justiie, solutionarea recursului intr
n competena Completului de 5 judectori (art. 513, alin. 6 NCPC).

Se observa modificarea de reglementare, raportat la dispozitiile art. 326, alin. 2

C. proc. civ. 1865, potrvit careia hotararea Inaltei Curti de Casatie si Justitie era
irevocabila.