Procedura de regularizare a cererii de chemare n judecat conform NCPC

12 iunie 2013 Posibilitatea persoanei de a-si valorifica drepturile ori interesele legitime prin concursul justitiei se realizeaza printr-o cerere adresata instantei de judecata cererea de chemare in judecata. Noul Cod de procedura civila aduce o serie de modificari fata de vechiul cod, stabilind un cadru mult mai bine conturat al continutului cererii introductive, aspect care se oglindeste si in procedura regularizarii cererii de chemare in judecata. Potrivit art. 194 NCPC, Cererea de chemare in judecata va cuprinde: a) numele si prenumele, domiciliul sau resedinta partilor ori, pentru persoane juridice, denumirea si sediul lor. De asemenea, cererea va cuprinde si codul numeric personal sau, dupa caz, codul unic de inregistrare ori codul de identificare fiscala, numarul de inmatriculare in registrul comertului sau de inscriere in registrul persoanelor juridice si contul bancar ale reclamantului, precum si ale paratului, daca partile poseda ori li s-au atribuit aceste elemente de identificare potrivit legii, in masura in care acestea sunt cunoscute de reclamant. Dispozitiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile. Daca reclamantul locuieste in strainatate, va arata si domiciliul ales in Romania unde urmeaza sa i se faca toate comunicarile privind procesul; b) numele, prenumele si calitatea celui care reprezinta partea in proces, iar in cazul reprezentarii prin avocat, numele, prenumele acestuia si sediul profesional. Dispozitiile art. 148 alin. (1) teza a IIa sunt aplicabile in mod corespunzator. Dovada calitatii de reprezentant, in forma prevazuta la art. 151, se va alatura cererii; c) obiectul cererii si valoarea lui, dupa pretuirea reclamantului, atunci cand acesta este evaluabil in bani, precum si modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea inscrisurilor corespunzatoare. Pentru imobile, se aplica in mod corespunzator dispozitiile art. 104. Pentru identificarea imobilelor se vor arata localitatea si judetul, strada si numarul, iar in lipsa, vecinatatile, etajul si apartamentul, precum si, cand imobilul este inscris in cartea funciara, numarul de carte funciara si numarul cadastral sau topografic, dupa caz. La cererea de chemare in judecata se va anexa extrasul de carte funciara, cu aratarea titularului inscris in cartea funciara, eliberat de biroul de cadastru si publicitate imobiliara in raza caruia este situat imobilul, iar in cazul in care imobilul nu este inscris in cartea funciara, se va anexa un certificat emis de acelasi birou, care atesta acest fapt; d) aratarea motivelor de fapt si de drept pe care se intemeiaza cererea; e) aratarea dovezilor pe care se sprijina fiecare capat de cerere. Cand dovada se face prin inscrisuri, se vor aplica, in mod corespunzator, dispozitiile art. 150. Cand reclamantul doreste sa isi dovedeasca cererea sau vreunul dintre capetele acesteia prin interogatoriul paratului, va cere infatisarea in persoana a acestuia, daca paratul este o persoana fizica. In cazurile in care legea prevede ca paratul va raspunde in scris la interogatoriu, acesta va fi atasat cererii de chemare in judecata. Cand se va cere dovada cu martori, se vor arata numele, prenumele si adresa martorilor, dispozitiile art. 148 alin. (1) teza a II-a fiind aplicabile in mod corespunzator; f) semnatura. Cererea redactata conform art. 194 NCPC va fi depusa la instanta in atatea exemplare cate sunt necesare pentru comunicare, in afara de cazurile in care partile au un reprezentant comun sau partea figureaza in mai multe calitati juridice, cand se va face intr-un singur exemplar. In toate cazurile, este necesar si un exemplar pentru instanta.

Potrivit art. 150, la fiecare exemplar se vor anexa copii certificate pentru conformitate ale inscrisurilor de care partea intelege a se folosi in proces. De asemenea, se va anexa delegatia avocatiala sau imputernicire in cazul in care cererea a fost facuta prin avocat sau consilier juridic, respectiv mandatar. In cazul in care cererea este supusa timbrarii, art. 197 stabileste obligatia de a se atasa cererii si dovada achitarii taxelor datorate, netimbrarea sau timbrarea insuficienta fiind sanctionate cu anularea cererii. Analizand aceste prevederi, se poate observa ca normele care reglementeaza continutul cererii si documentelor anexate nu sunt modificate in esenta lor, ci, mai degaraba, asa cum am aratat si mai sus, fixeaza un cadru mult mai bine conturat decat reglementarea anterioara. Astfel, se remarca faptul ca reglementarea actuala este mai detaliata in ceea ce priveste elementele de identificare a partilor si a reprezentantilor lor legali si conventionali, determinarea obiectului cererii si a mijloacelor de proba. Un element de noutate il constituie reglemetarea procedurii de verificare si regularizare a cererii de chemare in judecata. Din formularea art. 200 se desprinde concluzia ca aceasta procedura reprezinta o etapa prealabila fixarii primului termen de judecata, etapa are ca obiect verificarea de catre completul caruia i s-a repartizat cauza a indeplinirii cerintelor legale privind continutul si timbrarea cererii introductive. Astfel, potrivit noului cod, cererea nu va fi automat comunicata paratului ci, la primirea acesteia, presedintele instantei sau judecatorul care il inlocuieste, va verifica daca aceasta indeplineste cerintele prevazute de lege. Cand cererea nu indeplineste cerintele legale, reclamantului i se vor comunica in scris lipsurile, cu mentiunea ca, in termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicarii, trebuie sa faca modificarile sau completarile dispuse, sub sanctiunea anularii cererii. In cazul neindeplinirii acestor lipsuri in termenul de 10 zile, instanta prin incheiere, data in camera de consiliu, va dispune anularea cererii in conformitate cu dispozitiile art. 200 alin. 3 NCPC. Prin urmare, daca potrivit codului anterior, neindeplinirea obligatiilor privind completarea sau modificarea cererii de chemare in judecata se putea sanctiona cu suspendarea judecatii, in reglemetarea actuala, neindeplinirea acestor obligatii in termenul prevazut va atrage anularea cererii de chemare in judecata. Un aspect nelamurit prin dispozitiile art. 200 NCPC priveste problema citarii sau nu a reclamantului la anularea cererii. Se remarca faptul ca, in incercarea de a raspunde acestei probleme, s-au conturat deja doua opinii. Intr-o opinie, care cunoaste cei mai multi sustinatori, reclamantul nu va fi citat la anularea cererii intrucat sunt incidente dispozitiile din materia necontencioasa potrivit carora citarea partilor este facultativa. Astfel, potrivit art. 532 NCPC, in ceea ce priveste procedura necontencioasa, regula este ca judecata se va face cu sau fara citare, la aprecierea instantei. De asemenea, se are in vedere si alin. 6 al art. 200 conform caruia cererea de reexaminare se va solutiona cu citarea reclamantului si, printr-o interpretare per a contrario a alin. 6, ar trebui concluzionat ca, la anularea cererii, nu este necesara citarea. Intr-o a doua opinie insa, se arata ca citarea este obligatorie avandu-se in vedere disp. art. 153 NCPC, potrivit carora instanta poate hotari asupra unei cereri numai daca partile au fost citate ori s-au prezentat () in afara de cazurile in care prin lege se prevede altfel. Consideram justa a doua opinie, pornind de la principiul ubi lex non distinguit nec nos distinguere

debemus, principiu reflectat in interpretarea art. 153, in sensul ca aceste dispozitii nu disting in ceea ce priveste citarea dupa natura sau caracterul cererii, astfel incat, in situatiile in care legea nu prevede in mod expres ca judecata se va putea face fara citarea partilor, acestea trebuie, in mod obligatoriu, citate. Mai mult decat atat, consideram ca nu ar trebui recurs la prevederi care reglementeaza procedura necontencioasa. Procedura regularizarii cererii este reglemetata in cadrul Titlului I a Cartii a II-a, Procedura contencioasa, motiv pentru care normele care ar putea fi considerate ca fiind lacunare, este necesar sa se completeze, in primul rand, prin alte norme ale aceleiasi proceduri procedura contencioasa. Nu in ultimul rand, nu trebuie pierduta din vedere importanta si scopul citarii asigurarea posibilitatii partii de a-si exercita dreptul la aparare. Faptul ca incheierea de anulare poate fi atacata printr-o cale de atac specifica, cale de atac in care reclamantul va fi citat, nu acopera lipsirea partii de posibilitatea de a-si exercita dreptul la aparare in fond. Cu privire la cererea de reexaminare, trebuie spus ca, prin intermediul acesteia, reclamantul va putea cere instantei de judecata, motivat, sa revina asupra masurii anularii. Potrivit art. 200 NCPC, cererea de reexamninare trebuie formulata in termen de 15 zile de la data comunicarii incheierii de anulare si se va solutiona prin incheiere definitiva, cu citarea reclamantului, de catre un alt complet al instantei respective, desemnat prin repartizare aleatorie, care va reveni asupra masurii anularii daca aceasta a fost dispusa eronat sau daca neregulatatile au fost inlaturate in termenul acordat potrivit alin. 2. O alta intrebare careia practica si doctrina vor trebui sa ii gaseasca raspuns priveste solutionarea unei eventuale cereri de preschimbare a termenului fixat pentru verificarea cererii introductive. Potrivit art. 200 alin. 1 NCPC, conformitatea cererii cu dispozitiile legale va fi verificata de indata. Cu toate acestea, in practica s-a observat deja o tendinta a instantelor judecatoresti de a fixa termene pentru verificare care se remarca prin aceea ca sunt foarte indelungate, fiind fixate peste 6 luni sau chiar 1 an de la data depunerii cererii introductive. In incercarea de a raspunde acestei intrebari, s-au conturat deja mai multe opinii, toate inregistrand insa, un punct comun: inadmisibilitatea cererii. Intr-o prima opinie, se sugereaza solutia citarii partilor pentru a se pune in discutie inadmisibilitatea. Intr-o a doua opinie, s-a sustinut ca o asemenea cerere se va respinge ca inadmisibila prin rezolutie de catre judecatorul caruia i s-a repartizat cauza aleatoriu, neputandu-se accepta teza citarii intrucat nu s-a ajuns la faza judecatii. De asemenea, se arata ca nu se poate accepta nici aplicarea prin analogie a dispozitiilor art. 230 NCPC, deoarece si acestea privesc primul termen de judecata, termen care nu a fost inca stabilit. In ceea ce ne priveste, achiesam acestei din urma opinii si consideram ca solutia corecta este aceea ca judecatorul sa respinga cererea de preschimbare a termenului ca inadmisibila, prin rezolutie. Cu toate acestea, este evident necesara, de lege ferenda, extinderea ariei aplicabilitatii art. 230 NCPC si asupra termenului de verificare si regularizare a cererii, avand in vedere, pe de o parte, prejudicierea intereselor reclamantului, iar pe de alta parte, disp. art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului care prevad dreptul persoanei aflate intr-un proces sa beneficieze de o judecata a cauzei sale intr-un termen rezonabil. Apreciem ca, asemenea prevederi care dau libertate instantelor de a fixa termene indelungate impotriva carora reclamantul nu are nici macar posibilitatea de a introduce cu succes o cerere de preschimbare, anihileaza incercarea legiuitorului de a inlatura posibilitatea partilor de a tergiversa judecarea cauzei intrucat aceasta se va solutiona tot dupa o perioada considerabila, de natura sa incalce prevederile art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.

Revenind asupra cererii de reexaminare, trebuie precizat si faptul ca, in caz de admitere, cauza se va retrimite completului initial investit. Art. 201 NCPC, prevede ca judecatorul, de indata ce constata ca sunt indeplinite conditiile prevazute de lege pentru cererea de chemare in judecata, dispune, prin rezolutie, comunicarea acesteia catre parat, punandu-i-se in vedere ca are obligatia de a depune intampinare, in termen de 25 de zile de la comunicarea cererii de chemare in judecata, sub sanctiunea prevazuta de lege, care va fi indicata expres prin citatie. Un alt element de noutate il aduc si dispozitiile alin. 2 ale art. 201 NCPC ce introduc notiunea, folosita si anterior in practica, de raspuns la intampinare, instituind obligatia reclamantului de a formula un raspuns la intampinare in termen de 10 zile de la comunicarea acesteia, paratul luand la cunostinta de acest raspuns de la dosarul cauzei, neputand solicita un termen de a lua la cunostinta. Potrivit alin. 3, in termen de 3 zile de la data depunerii raspunsului la intampinare, sau dupa expirarea termenului de 10 zile, judecatorul fixeaza prin rezolutie primul termen de judecata, care va fi de cel mult 60 de zile de la data rezolutiei, dispunand citarea partilor. In concluzie, conform NCPC, primul termen de judecata nu se va mai fixa in mod aleatoriu dupa depunerea cererii de chemare in judecata, intrucat legiuitorul a stabilit un termen fix, de maxim 60 de zile, in cadrul caruia instanta va fixa primul termen de judecata in cauza, dupa ce se va verifica cererea si va fi regularizata conform cerintelor legale si dupa ce se vor indeplini procedurile de comunicare a intampinarii si a depunerii raspunsului la intampinare. Raman insa de solutionat o serie de aspecte care se cer a fi lamurite pentru aplicarea cu succes a acestei noi proceduri a carei menire a fost asigurarea celeritatii solutionarii cauzelor prin eliminarea posibilitatii tergiversarii lor. La fel de evident, este si faptul ca nu doar problemele mai sus sesizate vor necesita o solutionare unitara si eficienta, dar se vor mai ivi si altele pe masura ce instantele se vor confrunta cu tot mai multe cereri de chemare in judecata introduse sub imperiul noului cod. Av. Nicoleta STOIAN Senior associate SCA Badita si Pop