Drept Procesual Civil 15.01.

2014

Procedura regularizarii

Dupa inregistrarea cererii de chemare in judecata la instanta, dosarul este repartizat prin
sistemul ECRIS, in mod aleatoriu unui complet de judecata. Potrivit dispozitiilor legale, acest
complet ar trebui sa purceada de indata la verificarea cerintelor de la art 194-197 CPC insa, in
multe instante in practica, se uzeaza de termenul de recomandare generat in mod automat de
sistemul electronic ECRIS pe baza criteriului punctelor de incarcatura ale judecatorilor. In opinia
noastra, acest termen trebuie ignorat, iar judecatorul investit cu pricina trebuie sa verifice cererea
de chemare in judecata intr-un termen rezonabil in acord si cu art. 6 alin. (1) CPC.
Daca instanta constata ca cererea indeplineste cerintele legale sau se afla in situatia in
care procedura de regularizare este incompatibila cu obiectul cererii ori legea o exclude
expres, atunci instanta va trece la comunicarea cererii catre parat in conditiile art. 201
CPC.
Daca insa instanta constata ca nu sunt intrunite cerintele legale, printr-o rezolutie ii va
comunica in scris reclamantului sa faca completarile/modificarile necesare intr-un termen
de cel mult 10 zile, indicandu-i expres si sanctiunea anularii cererii de chemare in
judecata in cazul in care aceasta nu se conformeaza.

Observatii
De principiu, toate mentiunile prevazute in art. 194-197 CPC sunt obligatorii insa,
judecatorul este cel care va aprecia de la un caz la altul daca lipsa constata este de natura sa
impiedice paratul sa-si formuleze corespunzator apararea sau pune in dificultate insasi instanta in
legatura cu calificarea cererii, iar daca lipsa nu genereaza astfel de efecte, nimic nu va impiedica
instanta sa treaca direct la comunicarea cererii catre parat (judecatorul face un exercitiu de
proportionalitate in legatura cu dreptul de acces la instanta). In concluzie, de la aplicarea
sanctiunii nulitatii cererii, nu este exceptata doar obligatia indicarii unui reprezentant comun asa
cum prevede art. 200 alin. 2 teza finala CPC, ci sunt exceptate si situatiile pe care legea nu le
prevede in mod expres decat in masura in care ii sunt cunoscute reclamantului (vezi art. 194
lit. a) precum si situatiile asupra carora apreciaza judecatorul ca nu sunt de natura sa impuna
prelungirea procedurii necontradictorii.
i. Primind rezolutia, reclamantul va incerca sa se conformeze dispozitiilor instantei cu
respectarea termenului indicat, iar daca ii s-au pus in vedere si acte pe care nu le
poate procura intrucat nu are acces la acestea, va trebuie sa invedereze instantei in
acelasi termen, imposibilitatea in care se afla.
ii. Daca dupa expirarea termenului de 10 zile instanta careia i s-a repartizat cauza
constata ca reclamantul nu s-a conformat, va pronunta o incheiere interlocutorie prin
care ii va anula cererea de chemare in judecata.
iii. Incheierea se comunica reclamantului si poate fi atacata doar de catre acesta, prin
reprezentant sau personal cu cerere de reexaminare intr-un termen de 15 zile care
curge de la comunicarea incheierii.
iv. Cererea de reexaminare va fi solutionata de un alt complet de judecata din cadrul
aceleiasi instante caruia i se repartizeaza aleatoriu cererea. Solutionarea se va face in
camera de consiliu cu citarea reclamantului (precizam ca este vorba tot de o
procedura contencioasa, dar necontradictorie cu paratul). Completul investit cu
reexaminarea poate respinge/admite cererea printr-o incheiere definitiva. Exista doar
doua motive ale aceste cai de atac care pot conduce la admitere:
1. Cand instanta a dispus masura anularii in mod eronat
2. Cand instanta de reexaminare constata ca neregularitatile fusesera inlaturate in termenul
indicat de prima instanta
De exemplu, va fi incident primul motiv atunci cand instanta va anula cererea pe motiv ca
reclamantul desi a indreptat neregularitatile, nu a respectat termenul indicat astfel incat fara
sa observe art. 177 alin. 3 CPC, instanta a anulat cererea. De asemenea, se poate admite
cererea de reeexaminare pe acest motiv atunci cand in mod eronat prima instanta a pus in
vedere partii sa complineasca cererea fie cu cerinte care nu erau obligatorii potrivit legii, fie
nu erau incidente in cauza si in general orice eroare de apreciere asupra elementelor cererii.
Pentru al doilea motiv de reexaminare, retinem ca este incident atunci cand reclamantul
in realitate a respectat termenul indicat prin rezolutie de judecator, insa fie din cauza ca le-a
comunicat cu serviciul postal si s-a produs o intarziere in privinta careia el nu are nicio culpa,
fie ca le-a depus chiar la registratura instantei insa acestea nu au ajuns in timp util la dosarul
cauzei astfel incat judecatorul a pronuntat incheierea de anulare.
Nota: Nu se va admite insa cererea de reexaminare in cazul in care atunci cand
reclamantul depune toate inscrisurile la dosar in intervalul de dupa pronuntarea incheierii de
anulare si pana la ziua judecatii cererii de reexaminare deoarece nu se mai incadreaza in
dispozitiile art. 200 alin. (6) iar instanta investita cu cererea de reexaminare nu poate sa faca
decat un control asupra modului in care primul complet investit a solutionat cererea.
Daca se admite cererea de reexaminare, cauza se retrimite primului complet investit prin
dispozitia data de catre completul care solutioneaza cererea de reexaminare.

Fixarea primului termen de judecata
i. Daca instanta constata ca sunt intrunite cerintele pentru cererea de chemare in
judecata pronunta o rezolutie prin care dispune comunicarea acesteia catre parat, prin
care i se pune in vedere si ca are obligatia ca intr-un termen de 25 de zile de la
comunicare sa depuna la dosar intampinare.
ii. Intampinarea paratului se comunica de indata reclamantului tot urmarea dispozitiei
instantei, printr-o rezolutie prin care se pune in vedere ca este necesar ca in termen
de 10 zile sa formuleze raspuns la intampinare. Precizare: Raspunsul la intampinare
nu este insa absolut obligatoriu, lipsa acestuia nefiind sanctionata de textul legal.
iii. Intr-un termen de 3 zile de la data expirarii termenului corespunzator, judecatorul va
fixa prin rezolutie primul termen de judecata cu citarea partilor intr-un interval
care trebuie sa fie de cel mult 60 de zile calculata de la data rezolutiei. Potrivit art 201
alin. 5 si 6. CPC, judecatorul are posibilitatea de a scurta (in pricinile urgente) sau de
prelungi (in cazul proceselor cu element de extraneitate) termenele prevazute de art.
201.
Modificarea/completarea cererii de chemare in judecata (cerere aditionala, potrivit
CPC)
Este prevazuta de o norma cu caracter de ordine privata conditionata insa de
respectarea anumitor cerinte legale asa cum rezulta din art. 204 CPC. In mod normal,
reclamantul care doreste sa isi modifice cererea si sa propuna dovezi noi, ar trebui sa o faca sub
sanctiunea decaderii numai pana la primul termen de judecata la care este legal citat. Daca o
face, instanta va amana cauza dupa ce in prealabil va comunica paratului modificarile in vederea
formularii intampinarii, sub sanctiunea decaderii intr-un termen de 10 zile inaintea termenului
fixat in continuarea procedurii, iar reclamantului va lua cunostinta de continutul acesteia direct
de la dosar.
In ipoteza in care reclamantul isi modifica cererea la un alt termen peste termenul
prevazut de lege, datorita caracterului normei, instanta nu poate interveni, insa primirea
modificarii este conditionata de acordul expres al tuturor partilor. Rezulta a fortiori ca un simplu
acord tacit nu va fi suficient pentru primirea modificarii. Iar daca partea adversa lipseste, instanta
o va cita cu mentiunea de a-si exprima punctul de vedere in sensul primirii/acceptarii/refuzului in
privinta modificarii cererii de chemare in judecata. Daca insa modificarile privesc doar dovezi
noi, devin aplicabile dispozitiile art. 254 CPC, astfel incat probele vor putea fi propuse in masura
in care acea norma o permite. Potrivit art. 204 alin. 2, cererea nu se va considera modificata, nu
se va da termen, nu se va putea face opozitie ci instanta va lua act direct prin incheierea de
sedinta de la acel termen. Atunci cand reclamantul : art. 204 alin. 2 CPC.

Intampinarea
Este actul de procedura in care paratul se apara la pretentiile reclamatului din cererea de
chemare in judecata. Spre deosebire de cererea reconventionala care este actul de procedura prin
care paratul emite pretentii proprii impotriva reclamantului. Intampinarea are pentru intaia data
un continut legal prevazut expres de legiuitor in art. 205 CPC. Elementele intampinarii sunt:
a. Datele paratului de identificare, similar cu cele cerute de art. 194 lit. a pentru cererea de
chemare in judecata
b. Mai cu seama acele date care il privesc pe parat si nu au fost mentionate de reclamant in
cererea sa
Dispozitiile legale privind domiciliul in strainatate se aplica prin asemanare cu cele de la
orice cerere de chemare in judecata astfel incat paratul va trebui sa isi aleaga un domiciliu in
Romania la care i se vor comunica toate actele de procedura din cursul procesului.
c. Va cuprinde exceptiile procesuale pe care paratul le invoca in raport de cererea de
chemare in judecata. Prin intampinare se invoca exceptiile relative si exceptiile absolute
limitate prin lege la acest act procesual (exceptiile de necompetenta materiala si
teritoriala), precum si exceptii absolute care nu sunt limitate la acest moment procesual al
depunerii intampinarii cu observatia ca pentru acestea din urma paratul nu va fi
sanctionat daca le va invoca si ulterior
d. In continutul intampinarii, paratul trebuie sa raspunda in mod efectiv la toate pretentiile si
motivele de fapt si de drept ale cererii reclamantului. Precizam ca nu e obligat sa le
combata pe toate daca mentioneaza ca achieseaza o parte din pretentiile reclamantului.
e. Ca si reclamantul paratul trebuie sa indice in intampinare care sunt probele cu care se
apara impotriva fiecarui capat de cerere, dispozitiile art. 194 lit. e CPC aplicandu-se prin
asemanare.
f. Semnatura
Asemanator cererii de chemare in judecata si intampinarea trebuie depusa si in numarul
de exemplare corespunzator, respectiv cate o copie pentru fiecare reclamant (daca acestia nu
au reprezentant comun) plus un exemplar pentru instanta. In acelasi numar vor trebui depuse
si inscrisurile care sustin intampinare si care trebuie semnate pentru conformitate cu
originalul (dispozitiile art. 149-150 CPC sunt aplicabile). Daca e caz de coparticipare
procesuala pasiva , fiind mai multi parati care raspund impreuna (au mandatar comun) e
suficienta o singura intampinare. Termenul de formulare al intampinarii este un punct de
referinta pentru aplicarea mai multor sanctiuni procedurale in cazul neformularii unor
exceptii, probe sau cereri simultan cu intampinare, sanctiunea specifica fiind decaderea din
drept.

Cererea reconventionala
Paratul nu e obligat sa se rezume la o pozitie pur defensiva in procesul pendinte, ci
poate adopta o pozitie ofensiva formuland cerere reconventionala (este practic propriul proces
impotriva reclamantului), cerere prin care nu poate invoca decat pretentii cu izvorul cu acelasi
raport juridic sau strans legat de raportul juridic din cererea de chemare in judecata. Cu caracter
de noutate, art. 209 alin. 2 CPC, arata ca paratul poate formula cererea reconventionala nu
doar impotriva reclamantului ci si impotriva altor persoane care vor putea fi chemate in
judecata pe pozitie si in calitate de parati insa se subintelege ca intodeauna cererea trebuie sa
fie formulata si impotriva reclamantului. Daca se formuleaza o cerere reconventionala partile
dobandesc duble calitati: reclamant-parat, parat-reclamant.
Avand natura juridica a unei veritabile cereri de chemare in judecata, cerere
reconventionala trebuie sa indeplineasca aceleasi conditii de forma prevazute de art. 194 numai
ca neindeplinirea cerintelor legale, nu mai atrage sanctiunea anularii in temeiul art. 200 CPC, ci
sanctiunile specifice in raport de fiecare lipsa in parte.
In ce primeste termenul de formulare sub sanctiunea decaderii, cererea
reconventionala trebuie depusa simultan cu intampinarea, iar cand intampinrea nu e obligatorie,
cel mai tarziu poate fi depusa la primul termen de judecata. Fiind o veritabila cerere de
chemare in judecata, cererea reconventionala trebuie comunicata reclamantului si dupa caz
celorlalte persoane impotriva carora ar mai fi indreptata in vederea formularii de intampinare.
Intampinarea se formuleaza intr-un termen de 25 de zile si va fi urmata de raspuns la intampinare
din partea paratului-reclamant deoarece norma trimite la art. 201 CPC care se aplica prin
analogie. Daca reclamantul si-a modificat cererea initiala, cererea reconventionala a paratului se
va depune cel mai tarziu pana la termenul pe care i-l va incuviinta instanta. Textul art. 209 CPC
fixeaza si o interdictie cu intentia de a limita numarul cererilor succesive pe care si le-ar putea
face reciproc reclamantul si paratul aratand ca reclamantul nu poate sa formuleze cerere
reconventionala la cererea reconventionala a paratului.
De principiu, cererea reconventionala se judeca simultan cu cererea principala datorita stransei
legatura cu aceasta. Insa atunci cand cererea principala ar fi in stare de judecata, instanta poate
pune in discutia contradictorie a partilor oportunitatea disjungerii celor doua cereri, iar daca va
admite aceasta masura administrativa, se va forma un nou dosar care va fi solutionat de aceeasi
instanta (opereaza prorogarea legala de competenta si dupa disjungere). Disjungerea nu e
posibila in toate cazurile, respectiv atunci cand legea interzice sau cand judecarea ambelor cereri
impreuna se impune pentru solutionarea unitara a procesului ( cand cererile se intemeiaza pe
acelasi titlu in procesul de divort, privind cererile de incredintarea minorilor facuta reciproc, etc.)