Sunteți pe pagina 1din 4

Murgeanu Viorel Stefan Anul I USAMVB - ID 2013

ECONOMIE GENERALA
TEMA: Tipuri de economii de piaa
Economia de piaa reprezint o modalitate complexa si deosebit de eficienta de realizare a
activitatii economice, adic de transformare a resurselor in bunuri si servicii necesare nevoilor
oamenilor. Sistemul economic reprezint elementele sau subsitemele economice dispuse intr-o
anumita ordine ierarhica, in care acestea functioneaza pe baza interaciunii dintre elementele
componente. De-a lungul timpului ele au fost clasificate in:
Deschisa
!nchise
Descentralizate
"entralizate
"apitaliste
Socialiste
piaa libere
diri#iste.
$n economia contemporana %nt&lnim doua tipuri de organizare si funcionare a economiei:
unul centralizat, comandat si planificat
si altul de piaa libera.
$n cadrul modelului sistemul economic pur dirijist, toate deciziile economice in societate se iau
de ctre autoritatile centrale, guvern, agenii economici fiind obligai sa execute sarcinile
prevzut in planul naional de stat.
'cest sistem se caracterizeaz prin :
economie centralizata, in care pamantul este colectivizat si capitalul tehnic este
naionalizat
economie unipolara in care statul dicteaz ce si cat sa se produc
economie a calcului tehnic, in unitati fizice si a evalurilor adminstrative .
$n modelul sistemului economic de piaa libera, toate deciziile se iau de ctre agenii economici,
respectiv mena#e, firme statul nu intervine in nici un fel in aciunile agenilor economici
producia si consumul se coreleaz pe baza deciziilor %ntreprinztorilor privind cererea si oferta
acestora si a mecanismului preturilor. Sistemul de piaa libera se caracterizeaz prin:
economie complet descentralizata
economie multipolara , in care deciziile economice sunt adoptate de agenii economici
economie a calcului in moneda
economie a echilibrului general asigurat pe baza mecanismului preului liber si in care
statul nu intervine direct in economia %ntreprinderii, avand rolul de a prote#a piaa si
institutiile acesteia .
Economia de piaa se caracterizeza prin urmtoarele elemente interdependente:
reglarea activitatii economice se realizeaz in special prin mecanismele pieei , cat si prin
intervenia organelor statului democratic
(
Murgeanu Viorel Stefan Anul I USAMVB - ID 2013
pe l&ng producia de mrfuri, continua sa fie si economia naturala, schimbul direct de
mrfuri, trocul
agenii economici elementari, mici si mi#locii, coexista cu marile corporatii si
administraiile publice, cele din urma manifest&nd tendine monopoliste sau oligopoliste
sectorul particular-privat se %ntreptrunde cu cel public intre cele doua sectoare exist&nd
concurenta
statul ca agent economic autonom, caut sa reglementeze in mod democratic
mecanismele economice de funcionare.

Economia de piaa reprezint acel mod de organizare si funcionare a activitatii economice in


care raportul dintre cerere si oferta determina principiile de prioritate in producerea diferitelor
bunuri si servicii, a metodelor de organizare si combinare a factorilor de producie, personale si
categoriile de persoane care au acces la rezultatele produciei prin dinamica preturilor.
)rsturile specifice economiei de piaa sunt:
pluralismul formelor de proprietate in care ponderea principala revine proprietatii private
profitul reprezint obiectivul pentru care se asuma riscul concurenial
concurenta este regulatorul principal al activitatii economice
este o economie de %ntreprindere, unde spaiul economic de decizie si aciune se
realizeaza in unitatea economica
ma#oritatea preturilor se formeaz liber influentand si pe cele din administraie
predomina structurile tehnico-economice mederne
intervenia directa si indirecta a statului se rezuma la respectarea regulilor de funcionare
a pieei si a instituiilor #uridice si economice.
Economia de piaa moderna, mai sus definita, poate %mbrca urmtoarele tipuri:
(.)ipul 'nglo-Saxon:specific S*','nglia,"anada
Este de esenta neoliberala cu caracteristicile:
lasa frau liber initiativei
total impotriva diri#ismului
se pronunta impotriva interventiei statului,acesta avand rol secundar
acorda importanta deosebita $++-urilor private sip e sector public
accepta elaborarea de catre govern a unor programe economice de scurta
durata,programe pe domenii si prognoze pe termen lung
,.)ipul -est-.erman specific:/ranta,$talia,Spania
're caracteristicile:
adept al interventiei active a statului in economie
diri#ism pronuntat
importanta data sectorului public chiar daca cel privat este dominant
0.)ipul Social De 1iata specific:.ermania,2landa,'ustria
're caracteristicile:
statul intervine pentru realizarea unei centralizari a optiunilor economico-
sociale agreate spre un consens general
,
Murgeanu Viorel Stefan Anul I USAMVB - ID 2013
realizarea unui echilibru intasocial si performanta economica darn u prin simplul #oc al
fortelor pietei
3.)ipul 4ordic-European specific:Suedia,4orvegia,Deanemarca,/inlanda
're caracteristicile:
cooperare intre sectorul privat sic el public in vederea satisfacerii unor cerinte social-
economice respective imbinarea cresterii si eficientei economice cu promovarea unor
valori social-umane de baza
respecta trasaturile specifice economiei de piata
interventia statului se realizeaza in special in actiuni sociale avand rolul de 5protector6
pentru toti cetatenii
7.)ipul 1aternalist De 1iata specific :8aponia
're caracteristicile:
rolul statului este de catalizator in economie
imbina caracteristici ale economiei sociale de piata cum sunt:planificarea
si echitarea
statul vegheaza asupra echilibrului economic
)rasaturile de baza ale pietei sunt concurenta libera dintre producatorii de marfuri 9constructii: si
proprietarii de resurse realizarea marfurilor 9constructiilor: la preturile de echilibru, ce reflecta
real corelatia dintre cerere si oferta.
"oncurenta este buna pentru public deoarece ea stimuleaza si const&nge producatorii. 2biectivul
oricarei firme este maximizarea profitului. "oncurenta %nsa erodeaza permanent acest tel. "hiar
din aceasta cauza firmele de constructii trebuie sa se adapteze pietei pentru a exploata toate
posibilitatile de marire a profitului.
"oncurenta %n sistemul de piata impune firmelor sa aplice cheltuieli de productie reduse, sa
aplice o tehnologie moderna pentru a obtine o productivitate %nalta. Ea permite consumatorilor de
a gasi furnizorul cel mai ieftin si %ncura#eaza producatorii %n determinarea cresterii clientelei prin
scaderea costurilor, si implicit scaderea preturilor. $ndiferent de nivelul de dezvoltare, potenial
economic si cultural, regim social-politic si cultural, toate statele lumii sunt anga#ate intr-un
amplu proces de transformri radicale, de trecere de la produse munca-intensive la produse
cultural-artistic-intensive. )arile slab dezvoltate din punct de vedere economic, cum este si
;om&nia, trebuie sa conceap strategii de %nfptuire a mai multor taranzitii, in principal la cea de
economie de piaa.
CAUZELE SI CONDITIILE DE REALIZARE A RENTEIFUNCIARE
)eroria rentei funciare ocupa un loc de prima importanta in economia de piata,fiind legata de cea
mai veche indeletnicire a oamenilor, agricultura, fapt pentru care, intimp s-au vehiculat mai
multe pareri privind esenta sa. $n prezent, renta funciarareprezinta suma de bani platita de
intreprinzatorul agricol proprietarului funciar pentrudreptul de folosire a terenului."onditiile de
formare ale rentei sunt:
fertilitatea diferita a terenurilor agricole
pozitia diferita a cestora fata de piata de aprovizionare si desfacere amarfurilor
0
Murgeanu Viorel Stefan Anul I USAMVB - ID 2013
practicarea sau nu a unei agriculturi intensive.
+ecanismele formarii rentei reies din modul specific de determinare a pretului devanzare al
produselor agricole, pret care se stabileste in functie de valoarea marginala a produsului agricol
si nu de valoarea sociala a marfii.1amantul este limitat ca intindere, avand o fertilitate diferita,
oferta sa fiind fixadeci, terenurile cu potential productiv ridicat sunt limitate si productia de pe
ele nuasigura acoperirea necesarului de produse agricole, cererea de pe piata.1entru a satisface
nevoile sociale de produse agricole, oamenii trebuie sa cultive siterenuri cu fertilitati mai scazute
si cu pozitii nefavorabile fata de piata, ceea ce inseamnaca, la investitii egale de capital, se obtin
productii agricole diferite. 1roductii diferite seobtin si de pe aceleasi suprafete agricole,
indiferent de pozitie si de fertilitate, datoritaunor investitii suplimentare de capital, deci
practicarii unei agriculturi intensive. )oateacestea genereaza aparitia
rentei diferentiale
'ceasta se prezinta sub doua forme:
renta diferentiala de gradul $, reprezinta venitul net suplimentar obtinut peterenurile bune
si foarte bune ca fertilitate si ca pozitie, in raport cu restul terenurilor. Eaeste insusita de
proprietarul funciar
renta diferentiala de gradul $$, reprezinta venitul net suplimentar obtinut peterenurile unde
se practica o agricultura intensiva fata de resturile terenurilor. 'ceastaeste insusita pe
timpul contractului de arenda de intreprinzatorul agricol 9arendas:,deoarece el face aceste
cheltuieli suplimentare, dupa care ea este inclusa in arenda revine proprietarului.-enitul
net suplimentar creat in agricultura se transforma in renta diferentialadatorita
mecanismului formarii pretului unitar al produselor agricole.$n anumite situatii, in
agricultura apare si renta de monopol, care este tot un venit net suplimentar, datorat
modului de stabilire a pretului de vanzare al produselor agricole.<a baza aparitiei rentei
de monopol stau urmatoarele cauze: limitarea suprafetelor cultivate cu anumite culturi,
renuntarea la unele culturi, stocarea sau distrugerea unor cantitati din productia
obtinuta.$ntrucat cererea anumitor produse agricole pe piata depaseste oferta,
producatorul poate stabili pretul de vanzare al acestora dupa dorinta proprie, precum si
dorinta sicapacitatea de plata a cumparatorului. ;enta de monopol este insusita de
proprietarulfunciar.;enta, indiferent de forma pe care o imbraca, constituie partea
principala a arendei.'renda reprezinta suma de bani sau cantitatea de produse pe care
intreprinzatorul agricol9arendasul: o plateste proprietarului de pamant pentru dreptul de
utilizare a terenului.'renda, pe langa renta, care reprezinta partea principala, mai
cuprinde si alte elemente,cum sunt: chirii pentru constructiile agrozootehnice, impozitul
pe terenul agricol,dobanda pentru capitalul imprumutat de cel care a inchiriat terenul.
3