Sunteți pe pagina 1din 4

Universitatea de tiine Agronomice i Medicin Veterinar Bucureti

Facultatea de Management, Inginerie Economic n Agricultur i Devoltare !ural


"#ecialiarea Inginerie economic n agricultur
"tudent$ Murgeanu Viorel tefan
Anul$ I, ID
Disciplina: BAZELE ECONOMIEI
TEMA: GANDIREA ECONOMICA NEOCLASICA SI NEOLIBERALA

1) Organizarea social si idealul ,,binelui comun in gndirea economic din
Antichitate si Evul Mediu
La inceput gandirea economica a fost un refe! sau o componenta a gandirii reigioase
continuta in te!te cu o "aoare sacra# ea desprin$andu%se din acest cadru a gandirii mora%reigioase si
fio$ofic%poitice a&ia in epoca moderna'
(rimee te!te in care isi fac aparitia idei economice sunt Upanisadele, Artaastra, egile lui
Manu# !harmasatra"#ndia), sau $odul lui %ammurabi"Egipt si &abilon), te!te care pe anga regui de
&a$a a conduitei moraei contin si o mutime de in"ataturi cu caracter economic# si nu intampator s%a
afirmat ca istoria doctrineor economice a inceput cu decaogu ui Moise mentionat in 'echiul
(estament'

Organizarea social)economica in Orientul Antic
Datorita "icisitudinior conditiior naturae# a necesitatii organi$arii unitare a "ietii in functie de
e"outia factorior e!terni# a suprafeteor intinse ce tre&uiau administrate si cuti"ate# a dependentei
ritmicitatii "ietii economice de unee fenomene cimatice cum ar fi re"arsarea raurior Ni# Tigru si
Eufrat# precum si datorita ne"oior economice si de aparare# statee Orientuui Antic )Egiptu# Asiro%
Ba&ionia sau (aestina* au fost organi$ate aproape de a inceput in structuri centrai$ate' S%a produs
astfe o centrai$are poitica# economica si reigioasa ce a condus a o centrai$are a cuturii# care
patrun$and adanc in popor# a de"enit o putere unificatoare# a dat statuui o fi$ionomie cuturaa unitara'
La randu sau acest ucru a condus de%a ungu timpuui a reai$area unor insemnate progrese in
numeroase domenii de acti"itate:
Egiptenii au in"entat scrisul si suportu acestuia papirusul# calcularea timpului ce a condus a in"entarea
$alendarului precum si a Astronomiei, urmand apoi matematica si geometria*
Asiro&a&ionienii prin de$"otarea comertuui au dat omenirii moneda metalica* Tot ei au introdus si
primee acte +uridice scrise , $odul lui %ammurabi*
+enicienii au introdus primee descoperiri egate de na"igatie# scrierea al-abetica si sistemul greutatilor
de masura*
E"reii au asat umii o noua conceprie religioasa, o noau atitudine despre viata sociala, despre
dezvoltarea economiei de mar-uri*
(erceptia dominanta in Antic,itate despre ordinea naturaa si organi$area sociaa era una
fundamenta reigioasa'
(entru perioada de inceput# a toate popoaree Orientuui Antic e!ista o forma de proprietate
comuna asupra &unurior' In mieniu a III%ea i'e'n' incepe sa se de$"ote proprietatea pri"ata si odata
cu ea are oc structurarea societatii in case sociae' Are oc restrangerea economiei naturae si e!tinderea
economiei de marfuri# intensificarea circuatiei &anesti# precum si aparitia primeor institutii de credit'
Apare si ia ampoare sc,im&u de marfuri in ocaitati si intre acestea si c,iar intre tari'

Spre sfarsitu mieniuui I i'e'n' proprietatea pri"ata tinde sa de"ina dominanta in intreaga
Antic,itate' Si tot acum asistam a formarea primeor imperii sau sisteme cooniae' Iar in inii generae
structura sociaa a stateor antice era formata din sca"i si stapani# desi# ea putea "aria intr%o oarecare
masura in functie de regiune# tara sau de perioada de timp a care ne raportam' Dar cee doua case se
regasesc si sunt dinstincte indiferent de timp sau regiune' De asemenea# indiferent daca era organi$ata pe
&a$a proprietatii comune sau pri"ate# societatea antica a fost diferentiata in intreaga sa e!istenta'
-na dintre cee mai "ec,i cuegeri de egi din ume $odul lui %ammurabi e"identia$a e!istenta
in Ba&ionia a unui drept de posesiune si famiia# prin care se regementea$a starea &unurior# a
persoaneor# contracteor# deicteor si pedepseor ce "ariau dupa starea sociaa' (oporu era organi$at in
stari sociae ca: sca"i# ser"i# muncitori i&eri# meseriasi pe anga preoti# no&ii si tarani i&eri' Din acest
document re$uta o organi$are stratificata si spri..inita pe proprietatea pri"ata si i&era initiati"a# cu o
mare i&ertate indi"iduaa de miscare si cu o inter"entie stataa in spri.inu categoriior defa"ori$ate'
'echiul (estament este a randu sau un document e!trem de "aoros atat din punct de "edere
reigios# cat si pentru a ne a.uta a inteege modu de organi$are si functionare a societatii antice si a
economiei' Aici se regementea$a raporturie economice# morae si sociae ae societatii e"reesti
anterioare nasterii crestinismuui' Toate aspectee "ietii economice# mai e!act cee egate de mi.oacee
de e!istenta# proprietate# sc,im&uri# sca"ie erau regementate de egea mo$aica' Aceasta a"ea garantia
autoritatii di"ine si era adusa poporuui e"reu prin intermediu ui Moise' 'echiul (estament, prin
intregu sau continut# desi este o scriere cu un pronuntat caracter socia# cuti"a tocmai indi"iduaismu
economic# spiritu comercia si intreprin$ator'
Organizarea sociala in .recia Antica
Contrar popoareor din Orient unde conditiie au impus formarea stateor centrai$ate in Europa
di"ersitatea cadruui natura# eterogenitatea resurseor si formeor de reief # precum si ate conditii
sociae au contri&uit a mentinerea pentru o perioada mai indeungata a caracteruui descentrai$at a a
acti"itatii umane' Statee centrai$ate apar a&ia a sfarsitu E"uui Mediu' E!ceptie fac Imperiu Grecesc
si ce Roman'
E!tinderea popuatiei grecesti in insuee din Marea Egee si pe Coasta Asiatica a pus%o in
contact permanent cu popoarea Orientuui a.unse a un ni"e superior de de$"otare economica#
cuturaa# te,nica si de organi$are sociaa' Din im&inarea eementeor imprumutate de a ate popoare cu
specificitatea proprie grecii au creat o cutura noua# originaa# mut superioara ceorate cuturii ae
Antic,itatii'
La inceput grecii posedau un de$"otat spirit de independenta si demnitate# societatea greceasca
nascandu%se in di"i$iune# cu accent pe de$"otarea indi"iduaitatii si cu constiinta euui persona'
Cetateni i&eri# grecii traiau in orase numita polisuri in care ei&erati de gri.ie materiae ae "ietii sa
poata de$"ota atat afacerie personae cat si cee poitice' /olisul grecesc este o comunitate i&era
formata din cetatenii i&eri# care se unesc constient in stat din dorinta cautarii &ineui comun si
indi"idua' Rou statuui este de a a.uta a formarea de &uni cetateni si sa e inesneasca e!istenta#
optima fiind considerata urmatoarea ierar,ie: ,rana# meserii# arme# &ani# cutu $eior# .urisdictia'
(unctu centra a "ietii poitice este Adunarea Poporului.
Desi structurata in case sociae: nobili, tarani si sclavi / primee doua categorii a"eau caitatea
de cetateni si se &ucurau de anumite drepturi: egaitate in .ustitie# dreptu de a purta arme# in timp ce
sca"ii erau ipsiti de orice drepturi % societatea greceasca nu a cunoscut inegaitatie intanite in Orient'
De a natura )in mod natura* oamenii sunt diferiti intre ei# societatea fiind impartita in doua
case: oameni liberi si sclavi. (rimii# mai dotati inteectua# pentru a conduce# iar ceiati# mai sa& dotati
inteectua# pentru a e fi incredintata munca producti"a' Sau cea de%a doua casa fiind casa producti"a
in timp ce prima casa fiind cea intretinuta'
Caie de o&tinere a &unurior sunt: agricutura# cresterea animaeor# pescuitu# "anatoarea'
Comertu fiind considerat o intrepindere nenaturaa de o&tinere a &unurior si deci condamnata'
Sc,im&u in sine nu era insa condamna&i# pentrui ca decurge in mod natura din di"ersi"icarea ne"oior
si speciai$area producatorior# din di"i$iunea muncii' Orice ucru putea fi intre&uintat fie direct in
functie de caitatie sae particuare fie indirect# ca mi.oc de sc,im&' Sc,im&u putea fi troc # fara
inter"entia &anior# acestia fiind considerati naturai odata cu introducerea comertuui intre tari# &ucatie
metaice fiind mai usor de transportat' Cu toate acestea &anii au permis de$"otarea comertuui# adica a
unei acti"itati ce consta in foosirea &anior pentru a face sc,im& si ma!imi$a profitu'
Rou &anior era acea unitate de masura a "aorii si ca mi.oc de circuatie# eementee si
scopu sc,im&uui' O&tinerea &anior se face prin trei metode: comertul exterior, imprumutul cu
dobanda, munca salariata sau vanzarea muncii pe bani.
Oricat de &ine ar fi fost organi$ata societatea eena# decinu ei a sur"enit in urma e!tinderii
teritoriae' Cetatie grecesti erau nera&datoare sa cucereasca noi teritorii# in scopu de a trimite in ee
e!cesu de popuatie' Cetatie de"in din ce in ce mai a"ide ucru care conduce a intensificarea upteor
dintre ee' In aceasi timp in interioru or inegaitatea economica dintre cetateni se accentua tot mai
mut# inmutindu%se ra$&oaiee ci"ie precum si re"otee pu&ice' Sa&ite de ra$&oaiee interne cetatie
grecesti au fost supuse de regii macedonieni'
Organizarea social)economica in 0oma Antica
La inceputu secouui 0 i'e'n' Roma era o cetate republicana organi$ata pe de o parte pe &a$a
distinctiei intre no&ii)patricieni* si neno&ii)plebei*# si pe de ata parte pe &a$a impartirii societatii in
case# in functie de a"ere' Toti cetatenii apartineau centuriilor# de a care emana Adunarea centuriana'
Dar in reaitate puterea apartinea ceor &ogati# marior proetari' Acestia nu s%au mutumit cu resursee de
care dispuneau din proprietatea funciara si au incercat sa se im&ogateasca si prin comert'
Cuceririe miitare au dus a tu&urari interne ce au dus a im&ogatirea unorasi saracirea ceor
mai muti' (e masura e!tinderii graniteor s%a e!tins si sca"agismu' Dupa rascoaa ui 1partacus
repu&ica a asat oc imperiului. (e "iitor toate i&ertatie poitice au fost a&oite# puterea fiind e!ercitata
doar de o singura persoana# imparatu'
Impartirea sociaa in case s%a mentinut# pe primu oc fiind senatorii ce puteau fi numiti
gu"ernatori de pro"incii# ii urmea$a ca"aerii ce puteau o&tine in e!cusi"itate ranguri de ofiteri
superiori# pe&ea# strainii# ce erau tratati in functie de rangu ocupat# si in sfarsit sca"ii care era supusi a
un regim e!trem de dur'

La inceputu secouui III e'n' arisrocratia se re"ota impotri"a puterii imperiae# dar este
imfranta# ceea ce duce a modificarea sistemuui municipa' (e "iitor casa dominanta de"enind
colectorii de ta2e, perceptorii, a caror autoritate se transmite ereditar' La mi.ocu secouui# sistemu
administrati" s%a transformat# imparatii incercand sa re$o"e pro&emee printr%un inter"entionism
accentuat' (entru a usura incasarea impo$iteor# statu i%a egat pe tarani de pamant# transformandu%i
astfe in coloni*
(roprietatie se concentrea$a din ce in ce mai mut iar micie proprietati incep sa dispara fiind
acaparate de cee mari# fapt ce a dus un regres a producti"itatii# care a atras dupa sine o negi.enta din
partea muncitorior' Datorita a&soutismuui imperia spiritu ci"ic a fost distrus# dificutatie economice
s%au accentuat# astfe Imperiu Roman a sa&it# de$integrandu%se mai intai ce Apus in secou 0# iar apoi
ce de Rasarit in secou 10'
Organizarea sociala in Evul Mediu
In perioada feudaa ideie economice erau raspandite in carti cu caracter reigios# fio$ofic# sau
in scrierie parintior &isericii crestine' Gandirea economica era su&ordonata teoogiei# supusa unor
norme .uridice si psi,oogice de origine reigioasa' Biserica crestina urmarea o e"outie de ordin mora#
dar ra$&at si idei de natura economica cum ar fi: condamnarea comertuui mare# camatariei# a u!uui si
profituui e!agerat# castigu tre&uia sa re$ute din munca si nu din mane"rarea &anior# insa odata cu
de$"otarea economica este acceptata si ideea de credit &anesc# care impica un mi"e destu de ridicat a
do&an$ior' Banii sunt pri"iti ca si instrumente ae circuatiei marfurior# iar "aoarea or nu depinde de
"aoare metaeor no&ie incorporate# ci sta&iita ar&itrar de catre capeteniie stateor# de puterea poitica'
In ceea ce pri"este proprietatea feudaa# ea este considerata de origine di"ina# corespun$and egior
naturae# deri"a din posesiune si se .ustifica prin faptu ca stimuea$a munca' Se face deose&irea dintre
munca inteectuaa# a"and un caracter no&i# si munca fi$ica# ase$andu%se aceasta distinctie a &a$a
impartirii societatii in case# stari'
Conceptia dominanta despre E"u Mediu a fost aceea de ##epoca intunecata22 in care gandirea
economica a progresat foarte putin# dar se face remarcata prin aparitia scolasticii care a a"ut un ro
po$iti" prin educatia pe care a facut%o poporuui in spiritu muncii# a soidaritatii dintre mem&rii
diferiteor corporati# ceea ce a faciitat de$"otarea mestesugurior# a umani$at reatiie sociae# atenuand
tensiunie dintre grupuri' Marii ganditori economici medie"ai au pus &a$ee stiintei economice
moderne# anticipand idei ce "%or fi de$"otate de economistii secoeor urmatoare'