De ce utilitatea marginala nu poate fi niciodata negativa

Utilitatea marginala este satisfactia resimtita in urma consumarii unei unitati aditionale dintr-un bun. Aceasta este definitia pe care o invatam inca din bancile liceului de la profesori sau, in cazul absentelor motivate, din manuale. Ca urmare a acestei definitii ni se spune in continuare ca odata ce consumatorul a atins un punct de saturatie, urmatoarele unitati consumate vor avea o unitatea marginala negativa, consumul acestora nemaiaducand satisfactie, ci provocand neplaceri consumatorului. Imi amintesc o problema din culegerea de admitere a ASEului si imi pare foarte rau ca nu pot mentiona editia, intrucat cartea a fost imprumutata si nu am crezut la momentul respective necesara notarea detaliilor. Exercitiul in sine era un sistem de ecuatii cu 2 necunoscute in urma a carui rezolvari rezulta ca cele 2 necunoscute, utilitatile marginale, erau negative. Imi aduc aminte ca m-am intrebat de ce ar alege cineva sa consume totusi acele unitati aditionale in cazul in care matematic ne este demonstrat ca acest gest nu ii aduce satisfactie. Mi-am imaginat pe moment un om suparat, intr-un bar. Acest om are probleme cu ficatul, dar alege totusi sa bea. Inca de la primul pahar (pahar considerat unitate de baza pentru masurarea bauturii alcoolice) acestuia i se face rau, insa el continua sa bea. Intrebarea estede ce? Ce scop ar putea avea acest om sa continue sa bea in ciuda faptului ca pe la al 4-lea pahar isi poate simti continutul stomacului incercand sa ii evadeze prin laringe? Am motivat imediat ca datorita faptului ca este foarte suparat, omul bea ca sa uite de necazuri. Pe la al 10-lea pahar este aproape lesinat si gata sa plece acasa. Scopul pentru care acest om a baut nu era acela de a isi potoli setea, deci neplacerile cauzate de afectiunile ficatului nu indica atingerea gradului de saturatie. Gradul de saturatie este atins atunci cand el nu mai doreste sa bea pentru ca nu isi mai aminteste exact cum se ajunge acasa si se intreaba de ce a baut atat de mult(in consecinta putem ajunge la concluzia ca a uitat de necazurile care l-au impins la acest gest nesanatos, deci scopul a fost atins). In tot ceea ce face un om exista scop. Scopul este subiectiv pentru ca depinde de persoana fiecaruia si nu poate fi calculate matematic si transpus intr-un graphic de altcineva decat persoana careia ii apartine. Nu putem spune exact cate pahare ar trebui sa bea cineva pentru a simti ca nu ii mai este util deoarece nevoia sa nu este intotdeauna explicate de termini medicali sau stiintifici. Atunci cand el se va opri din baut va fi pentru ca nu mai simte nevoia, simtind ca scopul a fost atins sau, intr-un scenariu de film, a realizat ca necazurile sale nu merita sa plateasca valoarea sanatatii sale, scopul fiind astfel eliminat. Daca insa alege sa mai bea inca un pahar este evident ca inca isi aminteste necazul de la care a pornit aceasta vizita la bar si scopul este inca present si inca nu a fost atins. Odata atins scopul, el nici nu isi va mai aminti de ce a venit la bar, nemaisimtind nevoia sa bea. O definire mai buna a utilitatii marginala ar fi ca ea este de fapt satisfactia pe care consummator se asteapta sa o obtina prin consumarea unei unitati aditionale dintr-un bun. Nimeni nu va decide s dea curs unei actiuni dac nu anticipeaza ca aceasta ii aduca satisfactie, ducandu-l mai aproape de scopul sau. In consecinta, utilitatea marginala nu poate fi niciodata negativa.