Catedra: Gindirea Economica, Demografie si

Geoeconomie

Referat
La tema: Premisele
Aparitie Fiziocratilor si
Genrza Scolii Fiziocrate

Elaborat de catre studenta: Gr.T-151(fr.) Chiriliuc N.

Verificat de: Prodan Mariana conf.univ.,dr.

Chisinau 2015

Cuprins:
1. Introducere
2. Conceptia fiziocrata
despre "ordinea
naturala" si "legile
naturale"
3. Rationalitatea
4. Clasele sociale
5. Concluzii

1.
Cuvntul fiziocraie provine de la latinul fizio natur,
i cratos putere, respectidin convingerea fiziocratilor ca si
in economia societatii domneste o "ordine naturala", la fel ca
in natura. Apare i se dezvolt n a doua jumtate a sec. XVIII,
pronunndu-se n Europa Occidental, mai ales n Anglia i
Frana.
Fiziocratii au fost un grup de economisti francezi cu vederi
liberale care au criticat vehement mercantilismul si au adus o
serie de inovatii importante in teoria economica, printre care
mai ales: ideea unei ordini naturale in economie, deplasarea
explicarii bogatiei din sfera comertului in sfera productiei,
trecerea de la microanaliza la macroanaliza si incercarea de a
surprinde legatura dintre repartitia produsului social, circulatia
lui intre clasele sociale si reluarea procesului de productie pe
aceeasi scara.
Acesti economisti au format o adevarata "scoala" in frunte cu
dr. Francois Quesnay (1694-l774), medic la curtea lui Ludovic al
XV-lea. De la Quesnay ne-a ramas un celebru "lou economic"
(1758) urmat de "Analiza tabloului economic" (1766), articolele
"Fermieri" (1756), "Grine" (1757) si "Oameni" (1757) in
Enciclopedia Franceza, un dialog "Despre comert" (1766) si
"Maxime". Alti reprezentanti de seama ai acestei scoli au fost:
V.R. Mirabeau, P.P. Mercier de la Riviere, C.J. Le Trosne, N.
Baudeau, P.S. Dupont de Nemours, J.C.M. Vincent de Gournay si
mai ales A.R.J. Turgot (1727-l781) care a indeplinit si functia de
ministru al marinei si ministru de finante inainte de revolutia din
1789. in 1766 Turgot a publicat lucrarea "Reflectii asupra
formarii si repartitiei bogatiilor".
Fiziocratii dau forma cea mai slefuita noii paradigme. Ei
fauresc o noua doctrina, in esenta liberala. Punerea ei in practica
are nevoie de o noua conceptie despre mecanismul economic de
ansamblu. Dupa parerea lor, viata economica nu era arbitrara,
nu se desfasura la intamplare, ci pe baza unor legaturi durabile,
mai puternice decat vointa si sentimentele, inclusiv iluziile
oamenilor, respectiv pe baza unor legi naturale. Pe temeiul
acestor legi economice, fiziocratii au denuntat caracterul iluzoriu

sau chiar daunator al masurilor de interventie a statului in

problemele economice, de totala libertate a agentilor economici.

2.
Conceptia fiziocratilor despre "ordinea naturala" si
corolarul ei practic -politica economica a liberului schimb.
Fiziocratii au criticat si respins voluntarismul mercantilistilor
manifestat in ideea interventiei statului in economie, inclusiv
protectionismul vamal, deoarece erau convinsi ca mai presus de
dorintele si vointa oamenilor exista in societate, deci si in
economie, o ordine "fireasca" sau "naturala" care se impunea cu
forta lucrurilor implacabile si care, daca era cunoscuta si
respectata, asigura buna functionare a economiei si armonia
dintre toate componentele societatii. Dupa parerea lor, viata
economica nu era arbitrara, nu se desfasura la intimplare, ci pe
baza unor legaturi durabile, mai puternice decit vointa si
sentimentele, inclusi iluziile oamenilor, respectipe baza unor
"legi naturale". Pe temeiul acestor legi economice, fiziocratii
au denuntat caracterul iluzoriu sau chiar daunator al masurilor
de interventie a statului in economie, criticind mercantilismul si
protectionismul si preconizind o politica economica de
neinterventie a statului in problemele economice, de totala
libertate a agentilor economici.
Conceptia fiziocrata despre "ordinea naturala" si "legile
naturale" din economie a constituit un argument esential in
apararea liberalismului economic impotriva mercantilismului.
Ostilitatea fiziocratilor fata de mercantilisti i-a determinat sa
respinga conceptia acestora despre bogatie si sursa ei. Dupa
parerea fiziocratilor, bogatia nu consta numai sau in primul rind
in bani, in metale pretioase, ci in produsele utile care puteau
satisface diferite trebuinte ale oamenilor. Bogatia nu putea fi
creata in sfera circulatiei marfurilor, in comert (inclusi cel
exterior) deoarece schimbul de marfuri presupunea echivalenta
dintre ele sau dintre ele si bani, astfel incit nu putea apare un

spor de avutie in comert. In opozitie cu mercantilistii, fiziocratii

sustin ca bogatia sau avutia poate fi creata numai in sfera
productiei, mai precis in agricultura. Prin aceasta ei au meritul
de a-i fi obligat pe economisti sa acorde o atentie mai mare
productiei si "legilor naturale" care o guvernau. Preponderenta
agriculturii in Franta prerevolutio-nara i-a facut sa considere insa
ca numai in aceasta ramura poate spori bogatia, sustinind ca
toate celelalte ramuri ale economiei, inclusiv industria, erau
"sterile" in sensul de incapabile sa asigure un spor peste
cheltuielile de productie.

3.
Raionalitatea, reprezint o trstur esenial a ordinii
naturale. Franois Quesnay afirma c Fiecare om trebuie s
obin cea mai mare satisfacie prin cheltuiala cea mai mic
posibil, aceasta-i perfecia conducerii economice. i cnd
fiecare va face la fel, aceast ordine n loc de a fi tulburat, va fi
dimpotriv mai bine asigurat. S lsm deci, ca totul s se
mplineasc de la sine: laissez-faire, laissez passer, le
monde va lui mme.
n concepia fiziocrat laissez-faire nu imprim doctrinei
pasivitate i fatalism. Pentru indivizi, apreciaz fiziocraii, va fi
totul de fcut, trebuie lsat fiecruia cmp de aciune fr
teama c interesele private se vor ciocni ntre ele, aducnd
prejudicii interesului general Statul, consider fiziocraii, este
chemat s suprime piedicile create n mod artificial, s asigure
meninerea proprietii i a libertii, s pedepseasc pe cei care
se vor atinge de dnsele i mai ales, s arate legile ordinei
naturale.
Referitor la legile economice, concepia fiziocrat consider
tiina economic ca pe o tiin a ordinii naturale. Ea conine
o serie de legi naturale, irevocabile, care in de esena oamenilor
i a lucrurilor, a cror existen este att de clar nct spiritul
uman nu o poate refuza, deoarece, ordinea natural este
fondat pe: proprietate, libertate i armonia intereselor.

4.
Spre deosebire de mercantilisti, care au pus accentul pe
comert, bani si preturi, fiziocratii, preocupati de productie, pun
accentul pe fluxurile economice, incepind cu repartitia
produsului social, continuind cu circulatia lui, inclusiv "produsul
net", intre clasele sociale existente si terminind cu crearea
premiselor pentru reluarea procesului de productie la aceeasi
scara, adica reproductia simpla.
Societatea este divizat n trei clase, Quesnay examinnd
aceast divizare din punct de vedere economic, i anume, n
funcie de participarea diferitor pturi sociale la creareai
repartizarea produsului net:
1.Clasa productiva format din fermieri i muncitori agricoli
care creaz , care organizeaza productia, obtin "produsul net" pe
care sint obligati sa-l cedeze proprietarilor funciari pentru
permisiunea de a folosi pamintul.
2.Clasa proprietarilor din care fceau parte proprietarii de
pmnt, regele i clerul,i cei care triau din produsul net nsuit
sub forma de rent funciar sau impozit.
3.Clasa sterila compus din toate celelalte pturi sociale,
cum snt : negustorii, meseriaii, proprietarii manufacturilor,
medicii,profesorii, care nici nu creau i nici nu nsueau produsul

net, ci doar l transformau. Aceast clas cuprindea toate

activitile n afar de cea agricol.
Ideea de baza a fiziocratilor in legatura cu repartitia
produsului social consta in faptul ca procesul este declansat de
plata arendei de catre fermieri proprietarilor de pamint, astfel
incit intregul "produs net" ajunge in proprietatea acestora din
urma. Celelalte doua clase sociale nu fac altceva decit sa-si
recupereze cheltuielile de productie, inclusisalariile, creind astfel
conditii prentru reluarea procesului de productie. In aceste
imprejurari, fiziocratii sustin ca impozitul pentru asigurarea de
venituri statului trebuie platit de proprietarii funciari din
"produsul net" pe care si l-au insusit fara contraprestatie.
Impozitul funciar unic propus de fiziocrati urmarea sa nu se
stinjeneasca activitatea celor doua clase active: fermierii si
industriasii, deoarece ele nu dispuneau de alte resurse decit cele
necesare reluarii procesului de productie.

5.
Doctrina fiziocrata a aparut ca o reactie critica la
greselile generate de teoria si politica mercantilista,
greseli care au provocat disproportii si un prodund
declin economic.
coala fiziocrata a fost prima scoala organizata: un
fondator si un sistem notional distinct; de la
recomandari practice s-a trecut la explicarea
functionarii sistemului economic.
i la fiziocrati obiectul cercetarii l-a constituit
bogatia, ea fiind, insa, conceputa ca totalitatea
bunurilor create de natura. Sfera crearii acestei
bogatii era considerata agricultura, iar izvorul
produsul net.

 Produsul net era determinat ca diferenta intre

productia globala si avansurile anuale plus
amortizarea avansurilor initiale.
Factorii cresterii bogatiei erau considerati preturile
bune la produsele agricole si majorarea
avansurilor in agricultura. Deci, accentul se punea nu
pe dezvoltarea cererii externe, bazata pe exportul
bunurilor manufacturate, ci pe cererea interna,
bazata pe schimbul produselor agricole.
Prin intermediul circuitelor macroeconomice
fiziocratii au studiat modalitatile de repartitiecirculatie a bogatiei intre clasele sociale, consumul
lor interdependent, reducerea cheltuielilor din partea
unei clase determinnd reducerea veniturilor
celorlaltor clase si a venitului national in ansamblu.
Aceste circuite reprezentau, de asemenea, sisteme
autoechilibrate, care functioneaza in conditiile unei
ordini naturale, ale carei piloni principali erau
considerate proprietatea, libertatea si autoritatea.
Ca urmare, fiziocratii au propus minimizarea
functiilor economice ale statului, interventia
minimala a statului in economie fiind denumita
politica laisser faire.

Premisele aparitiei scolii fiziocrate

1. Instaurarea cultului ratiunii.
2. Zeificarea naturii si instaurarea ordinii
naturale .

3. Aparitia unei clase sociale formate din

comercianti, banchiri si proprietari de
manufacturi, numiti burghezie dornici de a
se imbogati.
4. Triumful ideilor lui Jean Calin care
glorifica munca si crearea de bogatii .
5. Declinul serios al sectorului agricol
soldat cu o criza agrara de subproductie si
cresterea preturilor la produse agricole.