ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURETI

Facultatea De Finane, Asigurri, Bnci i Burse De Valori

PROIECT FINANE
POLITICA FISCAL A POLONIEI

Autori: Agi Acai Defne

Velcea Andreea Liliana
SERIA: A
GRUPA: 1500
An: I

An universitar 2014-2015
Bucureti

Rezumat :
Polonia este una dintre putinele tari din Uniunea Europeana, care in cadrul crizei actuale, a
mentinut permanent o crestere a PIB-ului. Motivul acestui success este faptul ca politica fiscala
a avut un impact pozitiv asupra ultimilor ani, fiind influentata si de politica inainte de criza.
Polonia este una dintre exemplele tranziiei de succes de la o economie dirijat de stat la o
economie de pia. Privatizarea companiilor mici i mijlocii care au fost controlate de guvern i
dreptul liber de nfiinare de firme noi au permis dezvoltarea agresiv a sectorului privat.
Cuvinte cheie: Politica fiscala, impozitul pe profit, impozit pe venit , taxa pe valoarea adaugata,
taxe indirecte, taxe directe.

1.Politic fiscal. Concepte. Obiective. Rol

Politica fiscala reprezinta o componenta esentiala a politicii bugetare considerata ca fiind un
ansamblu de masuri initiale si implementate de guvern, prin intermediul bugetelor publice, in
scopul realizarii si mentinerii echilibrului macroeconomic in economia reala.
Interventia statului, in cazul politicii fiscale isi face simtita prezenta prin intermediul unor
procese specific financiar-fiscale precum :
asigurarea echilibrelor bugetare
alocarea chelutuielilor bugetare
formarea prin impozite si taxe a veniturilor bugetare
Politica fiscala poate fi definita si ca o forma de interventie indirecta a statului in economie ,
aplicabila pe piata bunurilor si serviciilor , intervenind cu precadere la ajustarea dezechilibrelor
macroeconomice interne , modificarea ei fiind dificila si lenta.
In sens larg , politica fiscala este desemnata in cadrul autoritatilor publice de incasare si utilizare
a resurselor indispensabile consumului public , procurarii de servicii si bunuri publice.
Conceptul de politica fiscala are la baza eficienta fiscala si un randament ridicat care va asigura
venituri cat mai mari la bugetul de stat. Aceasta politica are in vedere stimularea activitatii
economice, a investitiilor, asigurarea protectiei sociale si deasemenea sustinerea unui principiu
moral care cere respectarea drepturilor fiecaruia in contributia individuala la constituirea
veniturilor.
Politica fiscala vizeaza ansamblul deciziilor cu ajutorul carora se realizeaza modelarea sistemului
fiscal, din punct de vedere structural si se asigura functionarea acestuia, in scopul obtinerii
finalitatilor dorite de managerii publici cu putere de decizie in acest domeniu.
Autoritatile publice folosesc politica fiscala in scopul obtinerii unor tinte nefiscale , de natura
economica precum modificarea proceselor economice ,rectificarea ciclului economic si
eliminarea dezechilibrelor economice.
Politica fiscala are rol alocativ, astfel aceasta stabileste atunci cand statul trebuie sa intervina in
economie pentru a corija esecurile pietei prin identificarea formelor acestora si deasemeni prin
alocarea eficienta a resurselor pentru evitarea si reducerea lor.
Un alt rol indeplinit de politica fiscala, in conceptia economistului Musgrave, este cel distributiv;
acest rol decurge din existent unor inegalitati in repartitia veniturilor care se pare ca este
imposibil de eliminat.

Rolul politicii fiscale de stabilizare a vietii economice este dependent de politica bugetara
aplicata, precum si de politica de dezvoltare regionala.
1.1 Sistemul fiscal al Poloniei
Polonia este una dintre putinele tari din Uniunea Europeana, care in cadrul crizei actuale, a
mentinut permanent o crestere a PIB-ului. Motivul acestui success este faptul ca politica fiscala a
avut un impact pozitiv asupra ultimilor ani, fiind influentata si de politica inainte de criza.
O statistica realizata pe cele 27 de tari ale Uniunii Europene si al Poloniei indica faptul ca
politica fiscala a Poloniei este diferita fata de tarile din UE. Acestea sunt cateva diferente :
1. n cadrul politicii contraciclice urmrite n 2008 i 2009 a avut loc creterea cheltuielilor
publice n rile Uniunii Europene, cu 5 puncte procentuale n cele 27 de tari. Cheltuielile
publice n Polonia au crescut ntr-o msur mai mic, la acel moment cu 2,3 puncte
procentuale . Mai trziu , n anii 2010 i 2011 a existat o crestere lenta de cheltuieli
publice n cele 27 de tari din UE. n Polonia , ns , cresterea a fost semnificativ mai mare
n 2011 .
2. Veniturile bugetare n raport cu PIB a fost relativ constante pe parcursul perioadei de
studiu in UE n timp ce n Polonia am vzut o scdere a veniturilor bugetare , de i nu a
existat nici colaps distinct.
3. Datorit scderii PIB , veniturile bugetare din impozite au sczut n UE alcatuita din 27
de ri cu circa 1 punct procentual , n timp ce n Polonia, scderea veniturilor bugetare a
fost semnificativ mai mare cu 3 puncte procentuale i ntr-o msur mai mare dect de
recesiune rezultate din precedent deciziile privind reducerea impozitelor ( trecerea de la
anul 2009 pn la dou impozit paranteze PIT : 18% i 32 % , n loc de trei paranteze
fiscale : 19 % , 30 % i 40 % i o reducere a contribuiilor de pensii, n 2006 i 2007 ; de
la 13 % pn la 6 % ) .
Produsul Intern Brut ( PIB ), n Polonia a fost n valoare de 517.54 miliarde dolari n 2013.
Valoarea PIB-ul Poloniei valoreaza la 0,83 la sut din economia mondial. PIB-ul n Polonia in
medie a fost de 229.32 miliarde de dolari din 1985 pn n 2013, ajungnd la cea mai mare
valoare din tot timpul de 529.40 miliarde USD n 2008 i un minim record de 63,90 USD
miliarde n 1987. PIB-ul n Polonia este raportat de ctre Grupul Bncii Mondiale .
Polonia a inregistrat de-a lungul ultimilor ani cresteri economice succesive, dupa cum urmeaza:
5,4% (2004), 3,5% (2005), 6,1% (2006), 6,5% (2007), 5,0% (2008), 1,8% (2009), 3,9% (2010),
4,3% (2011), 2,0% (2012); 1,6% (2013).

Cresterea economica
7.00%
6.00%
5.00%

Cresterea economica

4.00%
3.00%
2.00%
1.00%
0.00%
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Din 1998 politicile monetare si fiscale din Polonia au fost formulate de ctre autorit ile
monetare i fiscale distincte i independente.
n Polonia, mixul de politici a fost n mare msur determinat de percepiile autorit ilor
monetare i fiscale ale credibilitatii reciproce.
1.2 Determinanti de politica monetara
Din 1999 Banca Naional a Poloniei ( NBP ), a bazat politica pe intirea direct a infla iei,
consolidnd astfel angajamentul fa de obiectivul stabilitii preurilor.
Dei in circumstante imprevizibile, obiectivele pe termen scurt nu au fost realizate, se pare
foarte probabil ca inta de inflaie pe termen mediu stabilita pentru sfritul anului 2003 a fost
atinsa. Aceasta, la rndul su, a trebuit s consolideze credibilitatea bncii centrale. Fr a atinge
aceast realizare, Banca Naional a Poloniei a fost adesea acuzata de efectuarea prea stransa a
politicii monetare, i acordnd o atenie insuficient pentru alte evoluiile economice, dar si
mentinerea ratelor dobnzilor prea mare.

200 200 200

3
4
5
A.Structura
veniturilor
-Venituri
indirecte
TVA
Accize
Alte impozite
pe produse
(inclusive
import)
Alte impozite
pe productie
-Venituri
directe
Impozit pe
venit
Impozit pe
profit
Alte impozite
-Contributii
sociale
Angajatori
Angajati
Liber profesionisti
si neangajati
TOTAL
B. Structura
functiei economice
Consum
Munca
Angajati
-Platite de catre
angajatori
-Platite de catre
angajati
Non-angajati
Capital
Capital si afaceri
Venituri din
corporatii
Venituri din

200
6

200
7
%

200
8

200
9

din

PIB

201
0

201
1

201
2

14.6

13.9

14.7

15.1

14.8

14.3

13.0

13.6

14.0

13.9

7.7
3.2
2.3

7.7
3.1
2.4

8.4
3.0
2.6

8.6
3.1
2.7

8.5
2.8
2.7

8.4
2.7
2.4

7.1
2.7
2.2

7.8
2.8
2.1

8.3
2.8
2.0

8.5
2.7
1.7

1.3

0.7

0.7

0.7

0.8

0.8

0.9

0.9

0.9

1.0

8.5

8.3

8.3

8.6

9.5

9.7

9.0

8.9

8.9

9.4

5.2

5.0

5.1

5.3

5.5

5.6

5.7

5.6

6.1

5.9

2.8

2.9

2.7

2.9

3.6

3.7

2.9

2.8

3.2

2.8

0.5
8.6

0.4
8.3

0.4
8.4

0.4
8.4

0.4
8.5

0.4
8.8

0.4
9.0

0.4
9.1

0.5
9.4

0.7
9.1

4.6
3.4
0.5

4.6
3.2
0.4

4.7
3.2
0.5

4.5
3.6
0.3

4.8
3.5
0.2

4.9
3.5
0.3

5.0
3.6
0.3

5.2
3.5
0.3

5.5
3.5
0.3

5.1
3.6
0.3

31.6

30.5

31.4

32.1

32.8

32.8

31.0

31.5

33.2

32.4

din

PIB

%
12.1
12.0
11.4
4.6

12.1
11.7
11.0
4.6

12.9
11.9
11.2
4.7

13.2
12.2
11.4
4.5

12.6
12.4
11.6
4.8

12.3
12.6
11.7
4.9

10.9
13.0
12.0
5.0

11.7
13.2
12.2
5.2

12.2
13.9
12.7
5.5

12.1
13.4
12.2
5.1

6.7

6.4

6.5

6.9

6.8

6.8

7.0

6.9

7.2

7.1

0.6
7.5
4.7
2.8

0.7
6.7
4.6
2.9

0.7
6.6
4.4
2.7

0.8
6.8
4.4
2.9

0.9
7.7
5.2
3.6

0.9
7.9
5.5
3.7

1.0
7.0
4.6
2.9

1.0
6.6
4.3
2.8

1.2
7.2
4.9
3.2

1.2
6.8
4.4
2.8

0.9

0.8

0.8

0.7

0.9

1.0

1.0

0.7

0.9

0.9

gospodarii
Venituri din
activitati
independente
(inclusiv SSC.)
Stocurile de avere
de capital
C.
Taxele
de
mediu
Taxe de mediu
Energie
-din care
impozite
pe
combustibil
Transport (exclus
combustibilul)
Poluare/resurse
D. Impozite pe
proprietati
Impozite pe
proprietati
Taxe recurente
asupra bunurilor
immobile
Alte impozite pe
proprietati
E. Ratele de
impozitare
implicite
Consum
Forta de munca
angajata
Capital
Venituri din
capital si afaceri
Corporatii
Gospodarii
Cresterea
PIB
real (ritm anual)

1.0

0.9

0.9

0.8

0.7

0.8

0.8

0.7

0.7

0.7

2.8

2.1

2.2

2.3

2.5

2.4

2.4

2.3

2.3

2.4

din

PIB

3.0
2.2
1.9

3.0
2.1
2.0

3.0
2.0
1.9

2.9
2.0
1.9

2.8
2.0
1.9

2.6
1.9
1.7

2.5
1.9
1.8

2.5
1.8
1.7

2.4
1.8
1.7

2.2
1.7
1.6

0.8

0.9

0.9

0.9

0.9

0.7

0.6

0.7

0.6

0.5

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.01

0.01

din

PIB

%
1.2

1.2

1.3

1.3

1.4

1.3

1.2

1.2

1.3

1.4

0.5

0.5

0.6

0.6

0.6

0.6

0.6

0.6

0.7

0.7

0.7

0.6

0.7

0.7

0.8

0.7

0.6

0.6

0.6

0.7

din

PIB

18.9
22.9

18.8
22.3

19.7
22.4

20.0
23.1

19.1
23.7

18.2
23.5

16.7
23.6

17.6
24.2

18.2
25.4

18.1
25.4

31.9
19.9

27.7
19.0

29.3
19.4

30.6
20.0

33.3
22.5

37.3
25.8

32.4
21.3

28.2
18.4

31.7
21.5

29.5
19.0

20.3
12.3
-0.9

20.1
9.4
1.6

21.4
8.2
0.8

22.8
7.3
1.4

27.4
7.5
2.4

36.0
7.7
0.00

21.8
12.0
-2.9

18.2
9.5
1.9

22.6
9.7
-1.3

20.9
8.2
-3.2

2. Impactul politicii fiscale

Dup cderea comunismului, Polonia a urmat o politic de liberalizare a economiei i astzi este
unul dintre exemplele tranziiei de succes de la o economie dirijat de stat la o economie de
pia. Privatizarea companiilor mici i mijlocii care au fost controlate de guvern i dreptul liber
de nfiinare de firme noi au permis dezvoltarea agresiv a sectorului privat.
Ca o consecin, au aprut i organizaii de aprare a drepturilor consumatorilor. Restructurarea
i privatizarea sectoarelor sensibile precum industria minier, metalurgic, cile ferate i
energia au fost demarate ncepnd din 1990.
ntre anii 2007 i 2010, Guvernul Poloniei a planuit s listeze douzeci de companii publice pe
bursa polonez, inclusiv companii din industria minier. Pn n 2007, cele mai mari privatizri
au fost vnzarea companiei naionale de telecomunicaii, Telekomunikacja Polska, ctre
operatorul France Tlcom n anul 2000 i vnzarea a unui procent de 30% din ac iunile celei
mai mari bnci a Poloniei, PKO Bank Polski, pe Bursa din Varovia n anul 2004.
n domeniul agriculturii, Polonia dispune de un numr mare de ferme private, avnd poten ial de
a deveni cel mai important stat productor de alimente din ntreaga Uniune European. Exist
ns o serie de probleme, legate n special de lipsa investiiilor n anumite sectoare economice.
Reformele structurale din domeniul asistenei medicale, a educaiei, din sistemul de pensii,
precum i din administraia de stat au sfrit prin a provoca o mare presiune fiscal asupra
contribuitorilor polonezi.
Creterea PIB-ului a fost puternic i stabil ntre anii 1993 i 2000, cu o perioad scurt de
ncetinire a ritmului n intervalul 2001-2002. Perspectiva integrrii mai apropiate n Uniunea
European a determinat o dezvoltare economic susinut, cu o cretere anual de 3,7% n 2003,
fa de numai 1,4% n 2002. n anul 2004, creterea PIB-ului a fost de 5,4%, n 2005 3,3%, n
2006 6,1%. Pentru anul 2007, guvernul a prognozat o cretere economic de 6,5-7%. Polonia a
nregistrat n 2008 un Produs Intern Brut de 530 miliarde dolari, n timp ce PIB-ul per cap de
locuitor a ajuns la 17.500 dolari. n anul 2009, Polonia a nregistrat o cre tere economic de
1,7%, fiind singura ar din Uniunea European care a nregistrat cretere economic n acel an,
n timp ce toate celelalte state membre se aflau n recesiune. Dei economia polonez se afl
astzi ntr-un proces de dezvoltare rapid, exist nc multe provocri. Cea mai important
sarcin economic n viitor este pregtirea economiei pentru a permite Polonia s ndeplineasc
criteriile necesare pentru adoptarea euro ca moned naional.
3. Structura i dezvoltarea veniturilor fiscale
n Polonia sarcina fiscal global n 2012 a rmas aproape de 2011 nivelul la 32,5% din PIB
(cretere de 0,2%), i a rmas aproape de media Uniunii Europene, cu 7 puncte procentuale sub
ponderea medie (39,4%).
Impozitele indirecte in anul 2012 (13,1% din PIB) au reprezentat 40,4% din totalul veniturilor
fiscale i continua s joace un rol mai important dect impozitele directe, care, n 2012, au
crescut cu 22,3% veniturile fiscale totale.
Aceast tendin merge mpotriva tendinei Uniunii Europene, impozitele indirecte si cele
indirecte alctuiesc 34,5% i respectv 33,4% din totalul impozitelor. Cu toate acestea, tendin a
ar putea fi la un moment de cotitur cum, n 2012, cota de impozit indirect a sczut cu aproape
3% fa de 2011, n timp ce ponderea impozitelor directe a crescut cu aproape cu 1%.
Contribuiile sociale in anul 2012 (12,3% din PIB) a reprezentat pentru mai bine de o treime din
totalul veniturilor fiscale n 2012 (37,7%), ceea ce este 5,4 puncte procentuale peste media
Uniunii europene (32,4%).

Ponderea ncasrilor colectate de administraia descentralizat a crescut constant de la cea mai

mare reforma administrativa din 1999, iar legea finanelor locale adoptata n anul 2004 (9,1% n
1999). Ea a rmas stabil din 2007, oscilnd n jurul valorii de 13% (12,7% n 2012). Alocarea la
guvernul central (49,2% n 2012), a rmas, de asemenea, stabila n perioada luat n considerare.
Actiunile acumulate la asigurrile sociale de fonduri s-au opritun trend descendent n 2011,
atunci cnd au fost de 35,0%, i au crescut la 37,4% n 2012. Povara fiscal total a sczut
progresiv de la 37,1% din PIB n 1995 la 31,5% n 2004, reflectnd n mare parte reducerea
ratelor de impozitare statutare. In contrast,perioada 2005-2007 a fost caracterizat de o cre tere a
raportului PIB-ului de impozitare, care a atins un nivel de 34,8% n 2007. Aceast puternic
tendin ascendent a fost determinat n mare parte de o cretere a veniturilor din TVA ca
urmare a unui consum intern puternic i de o cretere robust a veniturilor PIT ca urmare a
creterii ocuprii forei de munc.
Raportul fiscal n PIB a sczut ntre 2008 i 2009, cea mai mare parte din cauza schimbrilor n
PIT care a implicat o pierdere net din veniturile bugetului provenind din impozite directe.

Intre anii 2009-2012, raportul de impozit n PIB a crescut de la pu in 31,8% n 2009-2010, prin
32,3% n 2011 la 32,5% n 2012, probabil n legtur cu majorarea cu 1 punct procentual a
cotelor de TVA legale care au avut loc n 2011. ntr-adevr TVA-ul veniturilor a crescut cu 11,8%
n anul 2011 (i cu 10,2% n 2010), n timp ce a sczut cu 5,1% n 2012, comparativ cu 2011.
Mai mult, veniturile din TVA PIB a sczut de la 8,0% n 2011 la 7,3% n 2012.
Ponderea principalelor sectoare de activitate la formarea PIB: agricultura (2,8%), industrie
(30,7%), servicii (54,4%).

Investitii straine ale Poloniei sunt: 9,9 miliarde EUR (2004), 8,28 mld EUR (2005), 15 mld
EUR(20 06), 12,8 mld EUR (2007) 10,02 mld EUR (2008), 8,3 mld EUR (2009), 7,538 mld
EUR (2010), 13,57 mld EUR (2011), 9,9 mld. EUR (2012).

4. Impozitarea consumului, muncii si capitalului. Taxe de mediu si impozitele pe

proprietate
Impozitele de consum din Polonia reflect tendina Uniunii europene; dup anul 2009 s-a
remarcat o uoar scdere la 11,7% din PIB iar apoi a crescut in anul 2010 pn la nivelul de
12,5% din PIB i a continuat s creasc la 12,6% n anul 2011.
Cu toate acestea, n 2012, indicele taxelor de consum a sczut la 11,8% din PIB (n timp ce
media ponderat a Uniunii europene a rmas stabila n 2011 iar in anul 2012 la nivelul de
11,2%). Acest lucru se reflect, de asemenea n ITR corespunztor, care s-a situat la 19,3% n
2009 (cel mai mic din 2004), dar a revenit la 20,5% n 2010 i 20,8% n 2011, a a cum a fcut
media UE (la 19,7% n 2010 i 19,9% n 2011). ITR pe consum, aflat pe pe un trend descresctor
de la 1995-2001, a luat nastere ca urmare a unui TVA puternic i creterea veniturilor dup
introducerea accizelor taxelor pe energie, creterea cotelor de TVA pentru anumite elemente n
2002, creterea ratelor legale de TVA cu 1 punct procentual n 2011, extinderea bazei de TVA, i
n urma aderrii Poloniei la UE. Scderea din 2009 a fost cel mai probabil cauzat de un nivel de
consum mai mic, declanata de criza economic, scaderea veniturilor scaderea din TVA i
accizele, dar i schimbarea structurii ncasrilor de TVA (trecerea ctre produse i servicii taxate
la un tarif preferenial).
Impozitele pe munc, n valoare de 13,1% din PIB, sunt pe locul apte- cel mai mici din
Uniunea europeana, media acesteia 20,1%. De fapt, in ultimii 16 ani, Polonia a experimentat o
taxa semnificativa, trecerea de la impozitarea muncii (-3.9 puncte procentuale).
ITR pe munca a fost n continu scdere, 10 ani de vrf n 2006 (35,4%), pentru a urca la 32,0%
n 2011 i la 33,9% n 2012. Impozitul pe munca ( la 100% din salariul mediu la o singur
persoan fr copii) s-au ridicat n 2012 la 35,5%, o cretere de 1,1% fa de 2011 34,3% din
costului forei de munc. De asemenea, este cel mai mic impozit pe munca din regiune, n cazul
n care ri vecine precum Slovacia (39,6%), Republica Ceh (42,4%), Ungaria (49,4%) i
Germania (49,7%). n 2012 ITR pe capital a fost de 19% - cu mult sub medie ponderat a
statelor membre pentru care exist date disponibile. Creterea a continuat sa se nregistreze dup
anul 2004, cand de la valoarea de 19,0% a ajuns la 23,1%, in 2008, fiind valoare de varf.
Raportul dintre taxele de mediu n PIB a urmat un trend crescator din 1995 i a atins apogeul n
2006-2007 la 2,7%, iar apoi a rmas la nivel de 2,6% ntre 2008 i 2011;sczand u or pn la 2,5
% n 2012.
Veniturile fiscale de proprietate n Polonia n raport cu PIB n 2012 ( 1,3 % ) au fost sub media
ponderata a Uniunii europene de 2,3 %.
Impozitul pe proprietate a reprezentat 3,9% din veniturile fiscale totale n 2012, fiind este sub
media ponderat a Uniunii europene ( 5,7 % ) .
5. Principalele reforme recent implementate, n curs de desfurare sau a anunate

n august 2010, guvernul polonez a adoptat Planul financiar multianual ce propune o crestere
impozitelor indirecte (aproximativ 0,4% din PIB). O serie de msuri n zona TVA a intrat n
vigoare n 2011, dintre care cele mai importante este creterea temporar (pentru anii 2011-2013)
a cotele de TVA cu 1 punct procentual, de la 7% la 8%, iar de la 22% la 23%. n 2013 aceste rate
crescute temporar au fost prelungite pentru perioada 2014-2016. n acelai timp, o noua cota
redusa de 5% a fost introdus pentru alimente de baz. Mai mult, din 2012 cotele de TVA
pentru anumite produse, inclusiv dispozitivele medicale, mbrcminte i accesorii de
mbrcminte pentru sugari i nclminte pentru copii, a crescut de la 8% la 23%. Din 2013,
rata de 23% se aplica pentru arte, meserii i servicii postale non-publice.
Guvernul a crescut treptat ratele accizelor privind produsele din tutun (cu 4% pe an), dar i
pentru combustibili ( combustibil pentru motor, diesel si intrinseci bio-componente). Accizele pe
combustibilul auto au ramas neatinse pe perioada 2007-2011, dar n 2012 acciza la motorin a
crescut substanial. n conformitate cu Directiva pentru Energie, din 2012 accizele de asemenea,
sunt aplicate la crbune, lignit i cocs, pn n prezent scutite.
n mai 2010 guvernul polonez a introdus reforme la sistemul de pensii atunci cnd transferuri la
fondurile private de pensii administrate au fost tiate de la 7,3% la 2,3% din salariile angaja ilor
i diferena de 5% a fost redirecionat n sistemul public de pensionare a persoanelor varstnice.
Legea privind fondurile de pensii a fost modificat din nou n decembrie 2013, cu ncepere de la
1 Februarie 2014 dorind s creasc uor contribuia la fondul de pensii pn la 2,93% dintr-un
salariu.
Pe baza acestei legi toti membrii prezenti ai fondurilor de pensii administrate privat vor avea
dreptul de a renuna la fondul de pensii pentru a alege un regim de securitate social n locul
aceluia (prima alegere a trebuit s fie ntre aprilie i iulie 2014 i apoi la fiecare doi ani). In
functie de aceasta alegere scdea n continuare n contribuii pentru fondurile de pensii
administrate privat poate s apar pentru membrii care vor rmne n sistemul de fonduri care va
fi transferat la fonduri. Mai mult dect att, pe baza acestei legi fondurile private de pensii
administrate vor transfera aproximativ jumtate din activele lor, compuse din obligatiunile
guvernului la sistemul public de pensii pentru oamenii varsnici n cazul n care obligatiunile vor
fi rambursate. Transferurile rezultate au fost estimate la aprox. 37,5 miliarde euro (circa 7% din
PIB).
6.Impozitul pe venit
Accentul principal al msurilor fiscale ntreprinse de la 1995 in domeniul PIT a fost privind
nchiderea lacune fiscale, reducerea scutirilor, i simplificarea legii. Mai mult dect att, ratele
PIT au fost reduse de patru ori din 1995. Pentru a contrabalansa declinul in progresivitatea PITului n ultimii ani, baza de impozitare a fost extins prin eliminarea unui numr de deduceri
fiscale, perceput ca denaturnd consumul, economia i deciziile de investiii, precum i prin
includerea beneficiilor extrasalariale i prestaiilor n natur n cadrul venitului impozabil.
Din 2009 Polonia aplic dou cote de impozitare, respectiv 18% i 32%. Rata legal inferioar se
aplic in marea majoritate a contribuabiliilor, cei care ntr-un an anumit fiscal au c tigat 85 528
PLN sau mai puin (aproximativ 20 600 EURO). Dividende i plile de dobnzi sunt supuse
unui impozit final reinut la surs, la o rat de 19%.
Liberii profesionisti i contribuabilii ce desfoar activitatea economic pot opta pentru 19%
impozit forfetar. Exist 429 000 de ntreprinderi care desfoar activit i independente care au

pltit impozit forfetar n anul 2012, comparativ cu 332 000 de ntreprinderi independente care au
pltit impozit folosind scar progresiv.
Polonia acord o alocaie personal de 556.02 PLN (n jur 130 EUR).

Structura impozitelor directe (% PIB)

25

20

15

10

2003

2004

2005

Impozit pe venit

2006

2007

Impozit pe profit

2008

2009

Alte impozite

2010

2011

2012

Contributii sociale

7. Impozitul pe profit
Sistemul polonez de impozitare pe profit este unul clasic. Profitul este complet impozitat la nivel
de companie, cu rata de 19%, cu profitul distribuit impozitat din nou (19%), prin intermediul
unui impozit final cu reinere la surs n minile acionarilor individuali i ac ionarii care de in
juridic mai puin de 10% din capital.
Contribuabilii persoane juridice care au sediul social sau isi gestioneaza afacerea de pe teritoriul
Poloniei sunt supusi impozitarii pe venitul societatii/impozitul pe profit al companiei (Corporate
income tax). Nivelul impozitului este de 19%.
Rata CIT legal este aplicabil pe venit i ctigurile de capital. Ctigurile de capital sunt
adaugate la totalul veniturilor ordinare. Dreptul fiscal prevede o list de cheltuieli nedeductibile.
Pierderile fiscale pot fi reportate pentru cinci ani consecutivi. Compensarea nu poate dep i 50%
din pierderea n fiecare an. n ceea ce privete cadrul anti-evitare, un regim de capitalizare
subire este n loc. Cadrul de reglementare pentru impozitul pe profit este stabilit n proiectul de
lege din 1992. De atunci, o serie de msuri au fost luate n domeniu, dintre care cele mai
semnificative au constat in reducerea treptat a ratei CIT de la vrful de 40% n mijlocul anului
1990 la curenta valoare de 19% n vigoare din 2004.
Aceste reduceri au urmat tendina general n alte ri ale UE de reducere a ratelor de impozitare
i lrgirea bazelor de impozitare. Impozitul polonez CIT de baz a fost lrgit prin limitarea sau
eliminarea diferite scheme de stimulare. Numrul de programe de amortizare a fost redus drastic.

Sursa: http://www.tradingeconomics.com/

7.1 Impozitul pe dividende

n contracte sunt adoptate diferite cote de impozitare, care limiteaz valoarea impozitului care ar
putea fi impus de ctre ara de origine. Unele acorduri prevd o cot unic, de exemplu de 5%,
10% sau 15%. Cu toate aceste marea majoritate a contractelor prevd dou cote, n timp ce
pentru dividendele pltite persoanelor fizice se aplic o cot mai mare.
8. TVA-ul si accizele
Din 2011 cota standard de TVA n Polonia este de 23%, aplicata initial pentru o perioad de
tranziie de 3 ani i se aplic la cele mai multe bunuri i servicii. Cu toate acestea, n 2013
perioada tranzitorie pentru rata de 23% a fost prelungita pe inca 3 ani de zile 2014-2016. Exist
rate reduse de 8% (aceast rat este, de asemenea, tranzitorie pe 2014-2016) i 5%, precum i
rata 0%. Rata de 5% nlocuiete, ntr-o anumit msur, rata super-redusa de 3%, care a expirat
la 31 decembrie 2010, mpreun cu rezilierea contractului de tranziie pe reducerea ratei TVA la
anumite bunuri i servicii acordate Poloniei, la momentul de aderare la Uniunea europeana.
Polonia aplic accize la carburani (inclusiv petrol,diesel, gaz lichefiat, gaze naturale i crbune),
electricitate, alcool i buturi alcoolice (vin, bere), produse din tutun i autoturisme. Ratele sunt
exprimate n termeni procentuali sau ca sume n PLN pe unitate fix. Accizele la gaze naturale au
fost introduse n noiembrie 2013 urmeaz expirarea scutirii prevzut de Directiva 2003/96 / CE.
Impozitarea gazelor naturale ar putea aduce venituri bugetare suplimentare de cca. 118 milioane
PLN (25-30 de milioane de euro) pe an, n funcie de utilizarea efectiv a scutirilor prevzute
pentru gospodrii i alte destinatii.
n plus, cotele reduse se aplic pentru anumite bunuri i servicii:
5%- printre altele pentru anumite produse alimentare, inclusiv produsele alimentare
neprelucrate i anumite buturi (de exemplu, plante aromatice, pete, carne, produse lactate, de
panificaie, produse de patiserie, ou, sucuri), cri tiprite sau publicate pe discuri sau casete
8%- printre altele pentru anumite produse alimentare i buturi care nu sunt acoperite de alte
tarife, noi structuri de locuine i servicii de construcii de locuine cuprinse n programul de
locuine sociale, transportul de pasageri, serviciile de restaurant.

Exportul de bunuri, livrri intracomunitare de bunuri i servicii de transport internaional sunt

supuse la rata 0%, n anumite condiii.

9. Contribuii sociale
Att angajatorii cat i angajaii trebuie s plteasc contribuii pentru sistemul social de pensii la
rate egale de 9,76% din remuneraia bruta. Contribuiile angajailor sunt reinute de ctre
angajator. Exist un plafon pentru contribuiile la sistemul de pensii i asigurarea de invaliditate
egala cu echivalentul anual de 30 salarii medii lunare proiectate n anul calendaristic, dincolo de
acest prag contribuiile sociale menionate mai sus nu mai sunt pltite. Pe lng sistemul
obligatoriu exist posibilitatea de a opta voluntar pentru planurile de pensii i asigurri de via
private ale angajatilor. Sistemul de securitate social de asemenea, include: contribu ii pentru
asigurri de invaliditate (1,5% pltite de salariat i 6,5% de ctre angajator, acesta din urm
ridicate din 2012 de la 4,5%); asigurri de sntate i de maternitate (2.45% pltite la angajat) i
de asigurare a prejudiciului (pltite de angajator de la 0. 67% la 3,86%, n funcie de factor de
risc profesional). In plus, exista o contributie obligatorie la asigurari de sanatate pentru a acoperi
cheltuielile medicale (9% pltite de angajai), care sunt automat creditate mpotriva datoriei
impozitul pe venit, pn la 7,75%.
Concluzii
Dezvoltarea agresiva a sectorului privat a aparut ca o consecinta a privatizarii companiilor mici
i mijlocii care au fost controlate de guvern i dreptul liber de nfiin are de firme Restructurarea
i privatizarea sectoarelor sensibile precum industria minier, metalurgic, cile ferate i
energia au fost demarate ncepnd din 1990.

Guvernul Poloniei a listat si a vandut douzeci de companii publice pe bursa polonez, inclusiv
companii din industria minier. Cea mai mare privatizre a fost vnzarea companiei na ionale de
telecomunicaii, Telekomunikacja Polska.
n domeniul agriculturii, Polonia dispune de un numr mare de ferme private, avnd poten ial de
a deveni cel mai important stat productor de alimente din ntreaga Uniune European.
Polonia a nregistrat o cretere economic de 1,7% in anul 2009 , ea fiind singura ar din
Uniunea European care a nregistrat cretere economic n acel an, n timp ce toate celelalte
state membre se aflau n recesiune.
Din 2004 pana in prezent , rata de impozitare pe profit este de 19 % . Din 2011 cota standard de
TVA n Polonia este de 23%, aplicata initial pentru o perioad de tranzi ie de 3 ani i se aplic la
cele mai multe bunuri i servicii. Cu toate acestea, n 2013 perioada tranzitorie pentru rata de
23% a fost prelungita pe inca 3 ani de zile 2014-2016. Exist rate reduse de 8% i 5%, precum i
rata 0%. Din 2009 si pana in prezent Polonia aplic dou cote de impozitare pe venit, respectiv
18% i 32%. Rata de 18 % se aplic in marea majoritate a contribuabiliilor, cei care ntr-un
anumit an fiscal au ctigat 85 528 PLN sau mai puin (aproximativ 20 600 EURO).Rata de 32
% se aplica celor care depasesc aceasta suma. Dividende i plile de dobnzi sunt supuse unui
impozit final reinut la surs, la o rat de 19%.
Cea mai important sarcin economic n viitor este pregtirea economiei pentru a permite
Polonia s ndeplineasc criteriile necesare pentru adoptarea euro ca moned naional

BIBLIOGRAFIE

http://www.tradingeconomics.com/poland/corporate-tax-rate
http://www.mf.gov.pl/en/news
https://www.imf.org/external/np/ms/2013/051613.htm
http://stats.oecd.org/
http://www.finanse.mf.gov.pl/en/public-debt/basic-information
http://en.wikipedia.org/wiki/Financial_Supervision_Authority_(Poland)
http://europa.eu/youreurope/citizens/work/taxes/income-taxes-abroad/poland/index_en.htm
http://www.tradingeconomics.com/poland/gdp
https://www.msz.gov.pl/resource/fa393546-1309-4ea8-ad30-2c93d01e7f36:JCR