UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ, FARMACIE, ȘTIINȚE ȘI

TEHNOLOGIE din TÎRGU MUREȘ

FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI DREPT
Specializarea: Fiscalitate comparată

PARTICULARITĂȚI PRIVIND IMPOZITUL

PE PROFIT ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ

Coordonator științific:
Conf.univ.dr. Mihaela-Liliana Göndör Masterand:

Oprea Andrea ,
TÎRGU MUREȘ Anul I.
 
2020
 1. Introducere

 Uniunea Europeană trebuie să facă față în continuare consecințelor

crizei, printre care se numără lipsa de investiții și inegalitățile din ce în
ce mai mari. În acest context, numeroase voci din rândul cetățenilor
solicită, în întreaga Uniune, să se acorde o mai mare atenție justiției
sociale. Fiscalitatea joacă un rol fundamental în crearea unei societăți
echitabile și în edificarea unei economii puternice. Prin intermediul ei
se poate avansa spre eliminarea inegalităților, nu numai prin sprijinirea
mobilității sociale, ci și prin reducerea inegalităților în materie de
venituri de piață. De asemenea, politica fiscală poate avea o mare
influență asupra deciziilor în materie de ocupare a forței de muncă,
asupra nivelurilor investițiilor și asupra disponibilității
întreprinzătorilor de a-și extinde activitățile1 , toate aceste aspecte
conducând la o creștere economică mai puternică.
 2. Provocările în materie de politică fiscală cu care se confruntă
guvernele din UE

În 2017, estimările indică faptul că ponderea impozitelor în PIB2 a înregistrat, la

nivelul UE-28, variații ce oscilează de la 24,1 % în Irlanda la 45,6 % în Danemarca
(Figura 1). Diferențele dintre nivelurile totale de impozitare reflectă, în realitate,
diferențele legate de preferințele sociale pentru bunuri publice. Până în prezent, nu
există dovezi solide privind impactul nivelului general de impozitare asupra creșterii
economice.
 Ratele de impozitare efective reflectă o gamă amplă de
factori care nu se limitează la impozitul legal pe profitul
societăților, cum ar fi elementele bazei fiscale, sursa de
finanțare (datorii, rezultatul reportat sau majorarea
capitalului propriu) și activul în care se fac investiții
(utilaje, clădiri, imobilizări necorporale, stocuri și active
financiare). Figura de mai jos ilustrează diferențele dintre
ratele medii efective ale impozitului pe profitul societăților,
care variază de la 38,4 % în Franța la 9 % în Bulgaria.
 2.2. Sprijin pentru crearea de locuri de muncă și pentru ocuparea forței de muncă
Fiscalitatea din domeniul muncii influențează atât decizia fiecăruia dintre noi de a
se angaja și cu ce normă (oferta de forță de muncă), cât și decizia angajatorului de
a face angajări, întrucât acestea cresc costul forței de muncă (cererea de forță de
muncă) .

 Sarcina fiscală asupra costului forței de muncă indică diferența

proporțională dintre costurile pe care le generează un lucrător
pentru angajatorul său și salariul net al angajatului. Între 2010
și 2016, sarcina fiscală asupra costului forței de muncă pentru
persoanele care câștigă 50 % din salariul mediu a scăzut, în medie,
în UE. Cu toate acestea, aceasta evoluează în direcții diferite de la
o țară la alta; a crescut în 15 țări și a scăzut în 10.
 2.3. Conformarea fiscală

 Un rol în sprijinirea mobilității sociale revine

fiscalității, de exemplu:
  ca sursă de finanțare pentru o educație de calitate,
  ca mijloc de a reduce transmiterea privilegiilor
sau a dezavantajelor de la o generație la alta,
  precum și prin redistribuirea veniturilor și, mai
ales, a bogăției, încurajând un comportament care
sporește mobilitatea socială. autorităților fiscale a
unor venituri sau informații.
 3. Pârghii de politică pentru abordarea
provocărilor în materie de măsuri fiscale

 Printre caracteristicile esențiale care trebuie luate în

considerare la evaluarea echității și eficienței sistemului
fiscal merită menționată măsura în care acesta
  încurajează investițiile,
  sprijină crearea de locuri de muncă și ocuparea forței de
muncă,
  corectează inegalitățile,
  atinge niveluri ridicate de conformitate. În ansamblu, deși
uneori se fac compromisuri între obiectivul eficienței și cel
al echității, aceste două obiective nu se sunt nicidecum
opuse.
 4. Analiza situației actuale
 Regimurile fiscale favorabile pentru brevete acordă o relaxare fiscală
pentru producția care rezultă din activitățile de CD. Studiile au
demonstrat că aceste regimuri nu stimulează C-D și pot fi utilizate, în
schimb, ca instrument de transfer al profiturilor, cauzând importante
pierderi de venituri. În total, 25 de state membre ale UE folosesc în
prezent stimulente fiscale pentru a încuraja investițiile în C-D. Figura
de mai jos indică tipurile de stimulente fiscale care sunt utilizate în
fiecare țară.
 Figura de mai jos indică veniturile generate de taxele de mediu —
taxele pe energie, pe transporturi, pe poluarea și pe resursele — ca
procentaj din PIB. Veniturile generate de taxele de mediu au
crescut ușor ca pondere din PIB din 2010 până în prezent, deși au
scăzut ușor ca procent din totalul taxelor și impozitelor. Veniturile
din taxele de mediu reprezintă în medie aproximativ 2,4 % din PIB
și aproximativ 4,1 % în țara cu cele mai ridicate venituri de acest
tip în raport cu PIB-ul
 4.1. Conformarea fiscală

 În 2016 și 2017, țările UE au continuat să ia măsuri pentru a-și

îmbunătăți sistemele, continuând tendința observată în ultimii ani. Cu
toate acestea, în pofida progreselor și reformelor realizate, evaziunea
fiscală și frauda fiscală continuă să reprezinte o provocare majoră
pentru Europa. Prin urmare, combaterea evaziunii fiscale continuă să
reprezinte o prioritate pentru Comisie, fapt reflectat în numeroasele
inițiative din acest domeniu. Una dintre acestea este modernizarea
sistemului privind TVA, menită să contribuie la combaterea fraudei. În
2017 și 2018, Comisia a lucrat la adoptarea unui pachet cuprinzător de
măsuri privind reforma TVA, care are drept obiectiv combaterea
riscului tot mai mare de fraudă fiscală, simplificarea obligațiilor în
materie de TVA pentru întreprinderi și sporirea flexibilității de care
dispun statele membre pentru a stabili produsele care ar trebui
impozitate la cote reduse.
 5. Concluzie
 
 Politica impozitelor directe reflectă un domeniu important pentru
orice stat, având un impact mare asupra suveranității acestuia.
Taxarea determina capacitatea unui stat de a-și finanța politicile și
de a redistribui resursele. Evoluțiile privind politicile de bunastare
ale statului precum și programul de redistribuire pot fi privite prin
prisma sistemului de impozitare. Lucrarea de față prezintă o
comparație succintă a impozitului pe profit din România comparativ
cu un eșantion de țări din cadrul U.E. ținând cont de caracteristicile
principale ale acestuia în vederea realizării veniturilor bugetare. În
acest sens, am realizat din amplu studiu bibliografice pentru
determinarea aspectelor legate de impozitul de profit care afectează
atât fiecare stat în parte dar și aspetele leggate de condițiile generale
de la nivelul U. E. precum și abordarea problemei stabilirii unei
baze de impozitare consolidare comune pentru toate țările membre.