You have downloaded a document from

The Central and Eastern European Online Library

The joined archive of hundreds of Central-, East- and South-East-European publishers,

research institutes, and various content providers

Source: Colecția de working papers "ABC-ul Lumii Financiare"

Working papers’ collection "The ABC of the Financial World"

Location: Romania
Author(s): Cristina-Mădălina Dumitrescu
Title: Studiu privind impozitarea veniturilor persoanelor fizice
Personal income tax
Issue: 8/2019
Citation Cristina-Mădălina Dumitrescu. "Studiu privind impozitarea veniturilor persoanelor fizice".
style: Colecția de working papers "ABC-ul Lumii Financiare" 8:781-791.

https://www.ceeol.com/search/article-detail?id=873220
CEEOL copyright 2022

Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE

WP nr. 8/2019

Studiu privind impozitarea veniturilor persoanelor fizice

Dumitrescu Cristina-Mădălina
Facultatea de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori, anul II, master
cristina_dumitrescu01@yahoo.com

Coordonatorul lucrării
Prof.univ.dr. Câmpeanu Emilia

Introducere
Scopul principal al sistemului fiscal îl reprezintă asigurarea unei surse stabile și solide de
venituri publice. Totodată, sistemul fiscal are la bază mai multe obiective economice și sociale, iar
acestea trebuie să fie corelate în permanență cu preocuparea administrației fiscale de creștere a
eficienței sale.
Pentru a obține eficiență maximă în colectarea impozitelor, este necesară o analiză, atât din
punct de vedere a veniturilor care pot fi obținute, dar și a cheltuielilor care trebuie efectuate în
procesul de încasare a acestora.
În vederea maximizării veniturilor încasate din impozite, trebuie avut în vedere două aspecte
foarte importante: în primul rând, volumul încasărilor de venituri publice, iar în al doilea rând,
gradul de suportabilitate al plătitorilor.
Resursele financiare publice sunt constituite în principal din venituri cu caracter fiscal, cu toate
că nivelul acestora este limitat și uneori insuficient. Așadar, creșterea nivelului resurselor fiscale
se poate realiza prin modificări ale sistemului fiscal sau prin modificări la nivel de cote de
impozitare, bază impozabilă sau prin extinderea tipurilor de prelevări fiscale.

Stadiul actual al cunoașterii

Noțiunea de sistem fiscal are în prim plan o abordare sistemică a fiscalității, accentul fiind pe
impozite și taxe. Aceasta are în vedere: i) sistemul relațiilor economice în formă bănească, prin
intermediul căruia sunt mobilizate resursele fiscale; ii) sistemul instituțiilor, care se ocupă de
obținerea acestor resurse; iii) sistemul fondurilor financiare, care este constituit pe seama
impozitelor și taxelor; iv) sistemul planurilor financiare, care reflectă modul de mobilizare a
resurselor financiare.1
Moraru, Voinea și Nedelcu (2005), Drobotă (2010) și Lazăr (2010) consideră că impozitele și
taxele nu servesc doar ca mijloc de procurare a resurelor financiare, ci și ca pârghie fiscală, în
vederea orientării activității economice pe diferite obiective. Impozitele permit statului
redistribuirea unei părți din produsul intern brut între indivizi și grupuri sociale, dar și între
persoane fizice și juridice.
Prin intermediul sistemului fiscal, distribuția puterii de cumpărare este asigurată între
participanți. Această distribuție este diferită după impozitare, comparativ cu cea anterioară

1 Lazăr, S. (2010). Sisteme fiscale comparate. Metode și practice internaționale. Editura: Wolters Kluwer, pp. 12-14.

781

CEEOL copyright 2022

CEEOL copyright 2022

Dumitrescu Cristina-Mădălina
Impozitarea veniturilor persoanelor fizice

impozitării. Distribuția produsului național nu este aceeași în toate statele, iar pentru a fi eficientă,
ar fi indicată maximizarea acestuia.2
Impozitarea optimă a forței de muncă este influențată de raportul echitate-eficiență. Atunci când
resursele sunt distribuite în mod echitabil, bunăstarea socială crește. Câștigul salarial și stimularea
ocupării forței de muncă pot fi afectate de aceste distribuiri, având în vedere că persoanele cu
venituri ridicate contribuie mai mult la buget. 3
Presiunea fiscală constituie intensitatea cu care impozitele și taxele sunt prelevate de la
contribuabili, fie persoane fizice sau juridice, sau chiar întreaga societate prin impunerea fiscală.
Tendința statului de a obține venituri cât mai ridicare din colectarea impozitelor și taxelor apare
ca urmare a necesității de resurse financiare tot mai mari, minimizând distorsiunile apărute. Din
alt punct de vedere, suportatorii obligațiilor fiscale își doresc o presiune fiscală redusă, astfel este
necesar să se stabilească un grad de fiscalitate suportabil, în caz contrar, practicându-se evaziunea
fiscală, sau apelarea la economia subterană.4
O problemă cu care se confruntă autoritățile publice este nivelul până la care se poate majora
valoarea impozitelor, astfel încât nivelul încasărilor fiscale să nu se diminueze. Creșterea presiunii
fiscale este datorată de creșterea cheltuielilor publice, precum și de extinderea rolului ecoomic și
social al statului. Dacă rata optimă a presiunii fiscale este depășită, apar următoarele consecințe:
efortul productiv este slăbit, apre riscul de inflație fiscalitate, competitivitatea la nivel internațional
este redusă, iar frauda și evaziunea fiscală sporește.5
O consecință a instituirii impozitelor o reprezintă presiunea fiscală resimțită de contribuabili. În
general, contribuabilul consimte la plata impozitelor, însă când nivelul impozitelor depășesc
limitele suportabile, aceștia sunt împovărați, conducând la diminuarea motivației de a munci și
economisi. Încă din secolul al XVIII –lea, specialiștii au ridicat problema stabilirii unei limite ale
presiunii fiscale, astfel, plafonul maxim al acesteia diferă de la o țară și perioadă la alta, precum și
în funcție de contextul economic, social și politic.6
Unul dintre obiectivele strategiei Europa 2020 vizează transferul unei părți din sarcina fiscală
asupra forței de muncă către taxele de mediu și totodată, creșterea conformării fiscale. Prin
realizarea trasferului se dorește obținerea la nivelul UE a unei poveri fiscale comparabilă cu alte
state dezvoltate.7
Pentru a compensa reducerea sarcinii fiscale asupra veniturilor salariale, se poate apela la
creșterea cotelor de TVA. De asemenea, exportul va fi stimulat dacă costurile cu forța de muncă
sunt mai reduse decât produsele de pe piața internă.8
Țări precum România, Ungaria, Belgia, Franța, Italia și într-o măsură mai mică Austria, Cehia,
Germania, Finlanda, Olanda, Suedia au redus impozitarea veniturilor salariale prin transferarea
sarcinii fiscale către alte baze fiscale (taxe asupra consumului, mediului și impozitele asupra
proprietăților). Transferarea este posibilă în țările în care povara fiscală a acestor impozite este
redusă. De asemenea, cele trei categorii de impozite afectează mai puțin creșterea economică. Ideal

2 Moraru, D., Voinea, C., Nedelcu M. (2005). Finanțe Publice. București: Editura Economică, pp. 16-18.
3 Piketty, T., Saez, E. (2012). Optimal labor income taxation. NBER Working Paper, nr. 18521.
4 Drobotă, G. (2010). Direct taxation in Romania and European Union. Analele Universității “Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu,

Seria Economie, Nr. 2.

5 Cioponea, M. C. (2007). Finanțe publice și teorie fiscală. Editura Fundației România de Mâine, pp. 211-212.
6 Cioponea, M. C. (2007). Finanțe publice și teorie fiscală. Editura Fundației România de Mâine, pp. 206-208.
7 European Commission (2014). Tax burden on labour, pp. 1-3.
8 Radu, C. F., Dumiter, F., Opret, A. L. (2015). Labour taxation – a comparative study. Studia Universitatis “Vasile Goldis” Arad,

Economic Series, vol. 25, pp. 1-15.

782

CEEOL copyright 2022

CEEOL copyright 2022

Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE

WP nr. 8/2019

este transferarea către consum, deoarece încasările fiscale din taxele pe mediu și impozitele pe
proprietăți sunt mult mai reduse.9
Există numeroase studii care au dezbătut problema nivelului adecvat al impozitului pe salarii și
influența pe care acesta o are asupra forței de muncă. Pornind de la ideea că impozitele constituie
o sursă de venituri pentru stat, acestea determină o creștere a costului forței de muncă pentru
angajatori, având de asemenea efecte asupra angajaților. Introducerea impozitului pe salarii
determină o scădere a cererii forței de muncă, fiind egală cu valoarea impozitului. 10
Autoritățile fiscale pot apela la reglementarea sferei de cuprindere, oferirea de facilități fiscale,
dimensionarea bazei impozabile, precum și modificarea sistemului de cote practicate, având ca
scop realizarea unor finalități de ordin economic, dar și social.11 Totodată, sistemul fiscal
contribuie la eliminarea dezechilibrelor cu care se confruntă viața economică.

Studiu de caz
Analiza presiunii fiscale asupra forței de muncă se poate realiza cu ajutorul indicatorului “tax
wedge”, care cuprinde impozitul pe venitul din salarii și contribuțiile de asigurări sociale.
Principalul avantaj al acestui indicator este faptul că oferă o imagine clară cu privire la sarcina
fiscală medie. Este necesară o cercetare comparativă a presiunii fiscale în funcție de tipul de
familie, respectiv pentru o persoană singură și pentru o familie cu doi copii.

9 Tax reforms in EU Member States, 2013. Tax policy challenges for economic growth and fiscal sustainability, pp. 45-47.
10 Nickell, S., Layard, R. (1999). Labor market institutions and economic performance, In: Ashenfelter, O., Card, D. (Eds.), ediția
1 Handbook of Labor Economics, vol. 3. Elsevier, cap. 46, pp. 3029–3084.
11 Lazăr, S. (2010). Sisteme fiscale comparate. Metode și practice internaționale. Editura: Wolters Kluwer, pp. 12-14.

783

CEEOL copyright 2022

CEEOL copyright 2022

Dumitrescu Cristina-Mădălina
Impozitarea veniturilor persoanelor fizice

Figura 1. Evoluția indicatorului tax wedge pentru o persoană singură, fără copii în anul
2017, față de anul 2000 la nivelul țărilor OECD
Evoluția "tax wedge" pentru o persoană singură, fără copii (100% din câștigurile
medii) OECD 2017
58.00
BEL 56.00
54.00
52.00
DEU 50.00 AUT ITA
HUN FRA
48.00
SWE FIN SVN 46.00 CZE
44.00 LVA GRC PRT
EST TUR 42.00
40.00 SVK ESP
DNK NLD 38.00
NOR OECD 36.00 LUX ISL
Tax wedge 2017

JPN
POL 34.00
CAN GBR 32.00 USA
AUS
IRL 30.00
28.00
26.00 KOR
ISR 24.00
CHE MEX
22.00
20.00
NZL 18.00
16.00
14.00
12.00
10.00 CHL
8.00
6.00
4.00
2.00
0.00
-9.00 -8.00 -7.00 -6.00 -5.00 -4.00 -3.00 -2.00 -1.00 0.00 1.00 2.00 3.00 4.00 5.00 6.00 7.00 8.00

Moficare "tax wedge" 2017-2000

Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor OECD

Figura 1 evidențiază faptul că în unele țări, presiunea fiscală asupra forței de muncă a avut un
trend ascendent în anul 2017, comparativ cu anul 2000. Cea mai mare creștere a fost înregistrată
în Mexic (7,77 puncte procentuale), urmată de Korea (6,19 puncte procentuale), Islanda (4.39
puncte procentuale), Portugalia (4,07 puncte procentuale) și Japonia (2,73 puncte procentuale). Pe
de altă parte, cele mai mari modifcări în sensul reducerii presiunii fiscale s-au produs în Ungaria
(8,52 puncte procentuale), Israel (7,50 puncte procentuale), Suedia (7,22 puncte procentuale), și
Danemarca (5,76 puncte procentuale).
Pe toată perioada analizată, indicatorul tax wedge a rămas nemodificat în Chile. Presiunea
fiscală asupra veniturilor salariale a scăzut în perioada de analiză la nivelul a 22 din totalul țărilor
OECD, rămânând nemodificată doar într-o țară, iar media a scăzut cu mai mult de un punct
procentual.
Se observă că sarcina fiscală asupra veniturilor unui salariat este de peste 45% în unele țări
precum Austria, Belgia, Franța, Germannia, Italia, spre deosebire de țări precum Chile, Noua
Zeelandă și Mexic, unde indicatorul a înregistrat valori sub 20%.

784

CEEOL copyright 2022

CEEOL copyright 2022

Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE

WP nr. 8/2019

Figura 2. Impozitul pe veniturile din salarii și contribuțiile de asigurări sociale pentru o

persoană singură, fără copii, la nivelul anului 2017
Impozitul pe veniturile din salarii și contribuțiile de asigurări sociale pentru o
persoană singură (% din costul forței de muncă) - 2017

60.00

50.00

40.00

30.00

20.00

10.00

0.00
Israel

Canada

Iceland
Chile

United States

Denmark

Turkey
Australia

Norway

Latvia

Finland

Hungary
Austria
France
Italy
Mexico

Korea

Poland

Netherlands

Spain
Greece

Slovak Republic

Slovenia

Germany
Ireland

Luxembourg

Estonia

Czech Republic
New Zealand

Switzerland

Japan

OECD Average

Portugal

Belgium
United Kingdom

Sweden
Impozit pe veniturile din salarii Contribuțiile sociale suportate de angajat Contribuțiile sociale suportate de angajator

Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor OECD.

Așa cum rezultă din figura 2, Belgia are cea mai ridicată presiune fiscală asupra veniturilor din
salarii, atingând nivelul de 53,70%, urmată de Germania (49,66%), Italia (47,70%) și Franța
(47,60%). Pe de altă parte, presiunea fiscală suportată de contribuabilii din Chile este de 7%, fiind
reprezentată doar de contribuțiile de asigurări sociale plătite de angajat, având în vedere că
impozitul pe salariu și contribuțiile angajatorului sunt zero. Nivelul scăzut al presiunii fiscale
suportat de forța de muncă din Noua Zeelandă se explică prin lipsa contribuțiilor de asigurări
sociale.
Impozitul pe venitul din salarii a înregistrat cote ridicate în Danemarca (35,77%), Islanda
(26,52%), Australia (23,01%) și Belgia (20,66%). Cote mari ale contribuțiilor de asigurări sociale
suportate de angajați s-au înregistrat în Slovenia (19,04%), Germania (17,4%), Polonia (15,31%),
Ungaria (14,98%), Austria (13,99%), iar în Danemarca, Australia și Noua Zeelandă au fost nule.
Contribuțiile sociale suportate de angajator au fost zero în Chile și Noua Zeelandă, iar valorile
ridicate au fost întâlnite în Franța (25,99%), Cehia (25,37%), Estonia (25,26%) și Italia (24%).
Figura 3. Impozitul pe venitul din salarii și contribuțiile de asigurări sociale suportate de angajat,
persoană singură, fără copii, la nivelul anului 2017

785

CEEOL copyright 2022

CEEOL copyright 2022

Dumitrescu Cristina-Mădălina
Impozitarea veniturilor persoanelor fizice

Impozitul pe veniturile din salarii și contribuțiile de asigurări sociale suportate de

angajat, persoană singură, fără copii (% din venitul brut)- 2017

45.000
40.000
35.000
30.000
25.000
20.000
15.000
10.000
5.000
0.000
Mexico

Portugal
New Zealand

Denmark
Latvia

Austria

Germany
Spain

Slovak Republic

Sweden

OECD Average

Slovenia
Australia

Poland

Greece

Luxembourg
Chile

Korea
Switzerland

Japan

Norway

France

Hungary

Belgium
Israel

Ireland

Turkey

Finland
United States

Netherlands
Iceland

Italy
Canada
United Kingdom
Estonia

Czech Republic

Impozit pe veniturile din salarii Contribuții sociale suportate de angajat

Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor OECD.

Conform figurii 3., la nivelul a 23 din totalul țărilor OECD, impozitul pe venitul din salarii,
calculat ca procent din salariul brut a fost mai ridicat decât cel al contribuțiilor sociale suporate de
salariați, contribuind astfel, într-o măsură mai mare la creșterea presiuni fiscale asupra salariaților.
Impozitul pe venitul din salarii a depășit 20% din venitul brut în Australia, Belgia, Finlanda,
Islanda, și Italia, înregistrând cel mai ridicat nivel în Danemarca, de aproximativ 36%. Pe de altă
parte, impozitul pe salariu este nul în Chile. Contribuțiile de asigurări sociale suportate de angajat
au fost de peste 20% din venitul brut în Slovenia (22,1%) și Germania (20,775%), iar în Australia,
Danemarca și Zoua Zeelandă acestea au fost nule. Totodată, valori foarte reduse ale contribuțiilor
sociale suportate de angajat s-au înregistrat în Estonia (1,6%), Islanda (0,31%), Irlanda (4%) și
Mexic (1,37%). Contribuțiile de asigurări sociale suportate de angajat au fost mai ridicate decât
impozitul pe venitul din salarii la nivelul a 11 țări OECD, cele mai ridicate devansări ale
contribuțiilor fiind în Chile (7 p.p.), Grecia (6 p.p.), Polonia (10,59 p.p.), Slovenia (10,45 p.p.) și
Japonia (6,5 p.p.).

786

CEEOL copyright 2022

CEEOL copyright 2022

Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE

WP nr. 8/2019

Figura 4. Evoluția indicatorului „tax wedge” pentru un cuplu cu un singur venit, având doi
copii în întreținere, în anul 2017, față de anul 2000 la nivelul țărilor OECD

Evoluția "tax wedge" (cuplu căsătorit cu un singur venit și doi copii (100% din
veniturile medii) OECD - 2017
GRC
SWE BEL 40.00
FRA ITA
38.00
FIN AUT
TUR 36.00 ESP
DEU 34.00 NLD
HUN
32.00 LVA
EST NOR
PRT 30.00
JPN
SVK
28.00 CZE
OECD
DNK 26.00 ISL
Tax wedge 2017

SVN
24.00 GBR
AUS KOR MEX
22.00
ISR
USA
20.00
18.00
LUX
16.00
14.00
CAN
IRL
POL 12.00
CHE
10.00
CHL
NZL 8.00
6.00
4.00
2.00
0.00
-23.50 -21.50 -19.50 -17.50 -15.50 -13.50 -11.50 -9.50 -7.50 -5.50 -3.50 -1.50 0.50 2.50 4.50 6.50 8.50 10.50
Moficare tax wedge 2017-2000

Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor OECD.

Figura 5 evidențiază faptul că la nivelul mai multor țări OECD indicatorul tax wedge a avut un
trend ascendent în anul 2017, comparativ cu anul 2000. Cea mai mare creștere a fost înregistrată
în Islanda (10,73 puncte procentuale), urmată de Mexic (7,77 puncte procentuale), Korea (4.79
puncte procentuale), Cehia (3,88 puncte procentuale), Luxemburg (3,56 puncte procentuale). Pe
de altă parte, cele mai mari modificări în sensul reducerii presiunii fiscale s-au produs în Polonia
(23,30 puncte procentuale), Ungaria (13,14 puncte procentuale), Canada (11,61 puncte
procentuale) și Noua Zeelandă (7,12 puncte procentuale).
Modificări nesemnificative ale indicatorului tax wedge, în sensul reducerii acestuia în 2017
față de perioada de referință, s-au produs în SUA (-0,37 puncte procentuale) și în Slovenia (0,55
puncte procentuale). Presiunea fiscală asupra veniturilor salariale obținute de această categorie de
contribuabili a scăzut în perioada de analiză în 23 din totalul de 35 de țări, iar media la nivel OECD
a scăzut cu 1,75 puncte procentuale.
Se observă că indicatorul tax wedge este de peste 35%, în țări precum Austria, Belgia, Franța,
Finlanda, Italia, Grecia, Elveția și Turcia spre deosebire de țări precum Chile, Elveția și Noua
Zeelandă unde indicatorul a înregistrat valori sub 10%.

787

CEEOL copyright 2022

CEEOL copyright 2022

Dumitrescu Cristina-Mădălina
Impozitarea veniturilor persoanelor fizice

Figura 5. Impozitul pe venitul din salarii și contribuțiile de asigurări sociale suportate de

angajat, aferente unui cuplu căsătorit cu un singur venit și doi copii, la nivelul anului 2017
Impozitul pe salariu și contribuțiile de asigurări sociale suportate de angajat (%
din salariul brut), cuplu căsătorit cu un singur venit și doi copii- 2017

35.000

30.000

25.000

20.000

15.000

10.000

5.000

0.000

Italy

Norway
Chile

Mexico

Estonia

Israel
Luxembourg

OECD Average

Slovenia

Austria
Spain

Portugal

Canada
New Zealand
Poland

Greece

Belgium
Latvia

France
United States

Japan

Germany

Hungary

Australia

Turkey
Czech Republic

Switzerland

Korea

Sweden

Netherlands

Denmark
Ireland

Iceland

United Kingdom

Finland
Slovak Republic

-5.000

-10.000

Impozit pe venit Contribuții sociale suportate de angajat

Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor OECD

Conform figurii 5, la nivelul a 17 din totalul țărilor OECD, impozitul pe venitul din salarii,
calculat ca procent din salariul brut a fost mai ridicat decât cel al contribuțiilor sociale suporate de
salariați. Impozitul pe venitul din salarii a fost peste 20% din venitul brut în Australia, Danemarca
și Islanda și Finlanda, înregistrând cel mai ridicat nivel în Danemarca, de aproximativ 32%. Pe de
altă parte, impozitul pe salariu este nul în Chile. Contribuțiile de asigurări sociale suportate de
angajat au fost de peste 20% din venitul brut în Slovenia (22,1%) și Germania (20,521%), iar în
Australia, Danemarca și Zoua Zeelandă acestea au fost nule. Contribuțiile de asigurări sociale
suportate de angajat au fost mai ridicate decât impozitul pe venitul din salarii la nivelul a 18 țări
OECD.

788

CEEOL copyright 2022

CEEOL copyright 2022

Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE

WP nr. 8/2019

Figura 6. Evoluția comparativă a indicatorului „tax wedge” în funcție de tipul de familie -

2017
Evoluția comparativă a indicatorului "tax wedge" în funcție de tipul de familie, având
venituri medii - 2017 OECD
60.00

50.00

40.00

30.00

20.00

10.00

0.00

Denmark
Belgium
Sweden

Spain
France

Italy

Austria

Germany

Latvia

Slovenia

Israel
Hungary

Iceland

Poland
Australia

Chile
Greece

Slovak Republic

United Kingdom

Luxembourg
Turkey

Netherlands

Mexico

Canada

Switzerland

New Zealand
Korea
Finland

Estonia

Japan

OECD - Average
Norway

Portugal

Czech Republic

United States

Ireland
Persoană singură, fără copii Cuplu căsătorit cu un singur venit și doi copii
Media persoană singură Media cuplu căsătorit

Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor OECD.

Figura 6 evidențiază faptul că presiunea fiscală asupra forței de muncă pentru o persoană fără
copii este cu mult mai ridicată, spre deosebire de familia care obține un singur venit și are doi copii
în întreținere, media tax wedge pentru cuplul căsătorit este de doar 26,1%, comparativ cu 35,9%
în celălalt caz. Astfel, în Luxemburg și Polonia, familia cu un venit și doi copii în întreținere
beneficiază de economia de impozit aferentă costului forței de muncă cu peste 20% mai ridicată
decât pentru o persoana singură fără copii, cu peste 17% în Canada, Cehia și Slovenia și cu peste
15% în Belgia, Germania, Ungaria și Irlanda.
Nivelul presiunii fiscale în Chile și Mexic este același, indiferent de categoria de familie.
Niveluri similare ale indicatorului tax wedge s-au înregistrat în Korea, Israel, Turcia și Grecia.

789

CEEOL copyright 2022

CEEOL copyright 2022

Dumitrescu Cristina-Mădălina
Impozitarea veniturilor persoanelor fizice

Figura 7. Evoluția “tax wedge” în România pentru o persoană singură, fără copii în
perioada 2008-2017
Evoluția "tax wedge" în România pentru o persoană singură, fără copii
45 44.61 44.56 44.71
44.4 44.49 44.49 y = -0.0921x + 44.309
44.5
44
43.5
42.98
43 42.74
42.67
42.5 42.38
42
41.5
41
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Tax wedge Linear (Tax wedge)

Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor OECD

Indicatorul tax wedge a avut o evoluție fluctuantă în perioada analizată, o creștere

semnificativă s-a înregistrat în anul 2009 față de anul precedent, de peste 2 puncte procentuale. În
perioada 2009-2014, tax wedge a avut fructuații nesemnificative, menținându-se la aproximativ
44%.
Din anul 2015, indicatorul s-a redus cu peste 2 puncte procentuale, de la 44,71% la 42,67%,
ca urmare a reducerii contribuților sociale cu 5 puncte procentuale.
Comparativ cu media OECD, unde media se situează la aproximativ 36%, în țara noastră,
presiunea fiscală este mai ridicată, fiind de peste 42%, atingând nivelul maxim de 44,71% în anul
2014. Nivelul cel mai ridicat al indicatorului la nivel OECD, respectiv 37%, s-a înregistrat în anul
2000, urmând o descreștere în perioada următoare. Cehia, Slovenia și Suedia prezintă niveluri
similare ale presiunii fiscale, de aproximativ 42% în perioada supusă analizei.
Din totalul țărilor membre OECD, doar 11 dintre acestea au presiunea fiscală peste 42%.
Trebuie avut în vedere că la nivelul României, salariile sunt mult mai reduse comparativ cu țările
europene care sunt membre OECD.

Concluzii
Cu toate că la nivelul tuturor statelor există o concurență în ceeea ce privește reducerea sarcinii
fiscale în vederea atragerii investitorilor, povara fiscală este încă ridicată asupra forței de muncă.
Unele state au încercat reducerea nivelului de impozitare a forței de muncă prin transferarea
acesteia către alte baze de impozitare, ca de exemplu accize sau TVA.
La nivelul României, impozitarea forței de muncă este ridicată comparativ cu unele state
membre OECD, datorată valorii ridicate a contribuțiilor sociale în totalul sarcinii fiscale.
Conform analizei, în România presiunea fiscală asupra veniturilor salariale ale unei persoane
singure, fără copii este de aproximativ 42%, comparativ cu media OECD de 35,9%. Având în
vedere nivelul ridicat de impozitare, ar fi indicată reducerea acesteia în special pentru salariații cu
venituri reduse.

790

CEEOL copyright 2022

CEEOL copyright 2022

Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE

WP nr. 8/2019

Doar 11 țări OECD prezintă o presiune fiscală mai mare de 42%. Având în vedere nivelul mai
scăzut al salariilor din România și fiscalitatea ridicată, ar fi necesară reducerea acesteia. Trebuie
avut în vedere faptul că presiunea fiscală ridicată asupra salariaților determină migrarea forței de
muncă.

Bibliografie

Cioponea, M. C. (2007), Finanțe publice și teorie fiscală, Editura Fundației România de Mâine.
Drobotă, G. (2010), Direct taxation in Romania and European Union, Analele Universității
“Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 2.
European Commission (2013). Tax policy challenges for economic growth and fiscal
sustainability.
European Commission (2014), Tax burden on labour.
Lazăr, S. (2010), Sisteme fiscale comparate. Metode și practice internaționale, Editura: Wolters
Kluwer.
Moraru, D., Voinea, C., Nedelcu, M. (2005), Finanțe Publice, București: Editura Economică.
Nickell, S., Layard, R. (1999), Labor market institutions and economic performance, In:
Ashenfelter, O., Card, D. (Eds.), ediția 1 Handbook of Labor Economics, vol. 3. Elsevier, cap.
46, 3029–3084.
Piketty, T., Saez, E. (2012), Optimal labor income taxation, NBER Working Paper, nr. 18521.
Radu, C. F., Dumiter, F., Opret, A. L. (2015), Labour taxation – a comparative study, Studia
Universitatis “Vasile Goldis” Arad, Economic Series, vol. 25, 1-15.

791

CEEOL copyright 2022