Sunteți pe pagina 1din 15

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea de Ştiințe Economice


DEPARTAMENTUL FINANȚE ȘI BĂNCI

REFERAT

PRODAN Vlada-Ionela FB-2102

Politica bugetar- fiscal și efectele ei

Lucrul Individual

Conducător ştiinţific:
Bradu Margareta as. univ.

Chişinău-2022

1
Cuprins:
 Întroducere...................................................................................................3
 Capitolul I Aspectele conceptuale privind politica bugetar-fiscală
 1.1 Conceptul și sfera de cuprindere a politicii bugetar-fiscale..................4
 1.2 Politica bugetar-fiscală în domeniul veniturilor publice.......................5
 1.3 Politica bugetar-fiscală în domeniul cheltuielilor publice.....................6
 Capitolul II Sistemul bugetar,etape și caracteristici
 2.1 Caracteristica procesului bugetar și trăsăturile sale specifice................8
 2.2 Măsuri fiscale pentru anul 2021 aprobate de Guvern............................9
 2.3 Proiectul legii privind politica fiscală și vamală pentru anul 2022,aprobat
de Guvern....................................................................................................11
 Capitolul III Politici bugetar-fiscale în Republica Moldova și impactul lor
asupra evoluției echilibrului financiar public
 3.1 Caracteristica și evoluția politicii bugetar-fiscale în Republica
Moldova......................................................................................................13
 3.2 Determinarea și evoluarea echilibrului financiar al sistemului bugetar în
Republica Moldova ....................................................................................14
 Concluzie.....................................................................................................15
 Bibliografie..................................................................................................16

2
Introducere

Evoluția economiei naționale,din ultimii ani este considerată favorabilă pentru întregul
pontențial economico-financiar și o dezvoltare persistentă a țării. O parte importantă la creșterea
acestor premise îi revine sistemului financiar public,cu ajutorul politicii bugetare și a resurselor
financiare publice s-a implicat direct asupra creșterii economice,asigurând realizarea obiectivelor
de stimulare a activităților economice.
Politica bugetar-fiscală reprezintă activitatea autorităților prin luarea măsurilor pentru asigurarea
resurselor financiare necesare satisfacerii consumului public și furnizării de bunuri și servicii
publice ,mai mult de cât atât politica bugetar fiscală se constituie într-un intsrument de
intervenție în vederea realizîrii unor obiective generale ori specifice într-o anumită perioadă.
Actualitatea temei-propune elaborarea unui macromodel facultativ și integrat în vederea
prefecționării relațiilor dintre diferiți membri în cadrul cadrul sistemului financiar politic.
Analiza lucrării-constă în studierea situației din sistemul bugetar al Republicii Moldova unde au
demonstrat că procesele de măsurare financiară sunt expuse de o serie de aspecte
negative.Principalele impedimente rezidă în caracterul inadecvat și coordonarea ineficientă
dintre instituțiile responsabile ,implicate în procesul bugetar .
Scopul lucrării-constă în sistematizarea echilibrelor financiare la nivelul tuturor inelelor bugetare
din cadrul sistemului bugetar ,dupa cum urmează : asigurarea echilibrului financiar
politic ,modelarea fluxurilor financiare în cadrul sistemului bugetar și formularea direcțiilor de
acțiune în vedereea asigurării echilibrului financiar piblic.
Structura lucrării cuprinde urmatoarele :introducerea,trei capitole în care estte desfășurată
conținutul lucrării,concluzii,bibliografie.
Obiectivul de studiu reprezinta politica bugetar-fiscală și efectele ei ,politica bugetar-fiscală în
domeniul veniturilor și cheltuielilor publice ,caracteristica și trăsăturile sale specifice ,și evoluția
politicii bugetar-fiscale în Republica Moldova .

3
Capitolul I ,,Aspectele conceptuale privind politica bugetar-fiscală

1.1 Conceptul și sfera de cuprindere a politicii bugetar-fiscale

Politica bugetar-fiscală ,fiind o parte componentă a politicii economice a


țării,reprezintă o pîrghie efectivă în reformarea economiei.
Această politică influențiază toate sferile vieții: economică,politică și socială. Cu ajutorul ei
se formează ale statului ,se realizează politica socială ,se stimulează activitatea
investițională și altele. Mecanismul bugetar-fiscal asigură o influență dublă asupra
proceselor economice în primul rând majorând cheltuielile bugetare în domeniile prioritare
și ,în al doilea rând creînd condiții de acumulare a veniturilor prin intermediul sistemului
fiscal .
Un sistem fiscal perfect reprezintă una din cele mai complicate sarcini ale politicii
economice a statului,nu doar pentru țările în tranziție , dar și pentru cele dezvoltate .Pe de o
parte ,politica fiscală trebuie să asigure resurse financiare pentru existența statului ,dar pe de
altă parte impozitle trebuie să creeze agenților economici condiții favorabile pentru
activitate.
Orice stat se confruntă cu numeroase și puternice fenomene negative pentru inflația și
recensiunea.Preocupările pentru găsirea soluțiilor prin care să se mențină sub control
excesele ciclului economic sunt de cea mai mare importanță pentru orice stat.Soluțiile
importante pe asceastă linie au fost oferite de Keynes și adepții săi ,acestea constînd în
folosirea politicilor fiscale și monetare.Inflația, recensiunea ,deezvoltarea economică pot fi
influențate printr-o politică fiscală și monetară adecvată.
Politica fiscală a Guvernului constă în puterea de a percepe impozite și de a
cheltui .Ea se manifestă în practică prin bugetul de stat care cuprinde partea de venit și pe
cea de cheltuieli.Veniturile bugetului de stat se obțin pe calea impozitelor prin cea mai mare
parte cheltuielilor bugetului de stat sunt destinate pentru satisfacerea unor necesități sociale
de exemplu:cele de învățământ, educație, ordine publică, sănătate, apărare și altele.În
bugetul unei țări se concentreză întreaga politică fiscală a acesteia.
Legea bugetului public ,în care este concentrată întreaga politică fiscală a unui
stat ,este considerată pe bună dreptate ,ca cea mai importantă lege dintr-o țară,după
constituția sa.
Exemplu : În cazul în care statul constată că se impune luarea unor măsuri pentru a preveni
declinul economiei și a crea noi locuri de muncă ,trece la realizarea unor proiecte de lucrari

4
publice ,spre exemplu construcția unităților de învățământ ,spitale,lucrări în domeniul
transporturilor,protecția mediului și altele.Cu ajutorul acestor lucrări se extinde locurile de
muncă ,ca rezultat se reduce șomajul, și cresterea rapidă a economiei .

Prin politica de impunere fiscală guvernul decide propria sa strategie asupra


dezvoltării economice și sociale a țării.Impunerea fiscală reprezintă instrumetul prin care se
asigură atît resursele financiare necesare statului,cît și infăptuirea politicii sale prin care s-a
stabilit modul în care resursele reale sunt transferate din sfera bunurilor private în cea a bunurilor
publice. E foarte important ca ,în perfecționarea sistemului fiscal ,să se țină cont de experiența
altor țări în impunerea veniturilor.Însă această experiență mu trebuie aplicată totalmente în
Republica Moldova,fără a ține cont de specificul și gradul de dezvoltare a țării,și de modul de
funcționare a pieții financiare .În scopu stimulării activității întreprinderelor ,în țările
dezvoltate ,se folosește acordarea inlesnirilor fiscale a unor ramuri ale economiei prin scutirea
completă sau parțială față de impozitile de plată.Ca rezultat, se stimulează activitatea
investițională a intreprinderilor concentrate în cele mai importante și de perspectivă sfere de
producție din economie.Impozitarea în limitele unei treimi din profitul intreprinderii e o varintă
optimă pentru intreprinderi chiar și pentru bugetul de stat.

Prin urmare,politica fiscală trebuie să contribuie la stimularea activității


intreprinderilor,la susținerea intreprinderilor care creează locuri de muncă,implementează
tehnologii noi,xport de mărfuri ,astfel creînd condiții pentru creșterea și dezvoltarea economică.

1.2 Politica bugetar-fiscală în domeniul veniturilor publice

Instrumentele de politică fiscală pe care statul le utilizează pentru influența activității


economice privată sunt:impozitele,cheltuielile bugetare,transferuri și subvenții de la buget și
regelemntările fiscale. Politica fiscală în domeniul veniturilor constă în modalitatea în care
guvernul acționează și concepe pentru a obține venituri bugetare spre exemplu impozite, taxe,
contribuți.

Impozitele reprezintă tranferuri care sunt obligatorii ,prin forța legii, de bani de la
persoane atât juridice cît și fizice la bugetul statului.Din venitul total al unei persoane scăzând
impozitul este egal cu venitul disponibil. Acest venit reprezintă suma de bani rămasă la
dispoziția persoanelor fizice și juridice care poate fi folosită de fiecare.Datorită impozitului
perosana rămâne cu un venit de bani mai mic ,față de venitul total ca rezultat va folosi mai puține

5
bunuri sau servicii. Plata impozitelor generează reducerea veniturilor populației și respectiv
scade creearea de bunuri și servicii. Reducerea veniturilor populației și scăderea cererii de bunuri
și servicii constituie principalii factori ale politicii fiscale de a influența economia globală în
ansamblul său. Fiecare din acești factori nu se folosește independet și chiar dacă s-ar urmări acest
lucru nu se poate ca efectele produse de folosire a unui factor să nu influențeze și celălalt factor.
Reducerea cererii de bunuri și servicii conduce la micșorarea nivelului real al produsului intern
brut (P.I.B). Creșterea impozitelor generează mari nemulțumiri pentru un număr mare de
persoane fizice și juridice ,ale căror reacții pot merge până la adevărate revolte fiscale .

Încercarea de aproximație a acestor efecte,unele de sens contrar,rezultă ca există o mare


dificultate în a alege între eficiență și echitate în elaborarea politicii fiscal-bugetare.

1.3 Politica bugetar-fiscală în domeniul cheltuielilor publice

Politica fiscală în domeniul cheltuielilor bugetare constă în achiziții guvernamentale de


bunuri și servicii,transferuri și subvenții. Transferurile și subvențiile de la buget se acordă pentru
asigurarile sociale, pentru ajutorarea persoanelor sărace ,avânt ca scop asigurarea veniturilor
minime necesare mijloacelor de existență pentru o parte din populație. Din punct de vedere al
efectelor ce au loc pe plan economic,între cheltuielile efectuate din bugetul de stat și cheltuielile
ale agenților economici și ale persoanelor fizice nu există nici o deosebire. Cheltuielile publice
vizează bunuri și servicii care nu se pot vinde și nu se pot cumpăra pe piață. Politica fiscală în
domeniul cheltuielilor publice reprezintă modalitatea în care sunt cheltuiți banii publici ,din
bugetul de stat . Cheltuielile guvernamentale se efectuiază prin achizițiile guvernamentale și
transferuri de la buget,care includ subevnții.

Achizițiile guvernamentale cuprind cheltuieli realizate pentru cumpărarea de bunuri și


servicii publice ca de exemplu construcția de școli,spitale, plata profesorilor ,medicilor etc.
Transfesurile de buget sunt sume de bani acordate de stat persoanelor fizice sărace pentru care
acestea nu sunt obligate să presteze,în schimb nici un serviciu. Plata dobânzii pentru datoria
bugetară nu reprezintă o cheltuială pentru achiziționarea de bunuri și servicii publice
curente ,fapt pentru care este deasemenea exclusă diân P.I.B.

6
Dezvoltarea economică și socială a unei țări depinde foarte mult și de modul în care sunt
efectuate cheltuielile guvernamentale, de politică fiscală a guvernului în acest
domeniu ,concretizată în reducerea șomajului, a inflației ,sporirea volumului producției și altele.

Cheltuielile și veniturile guvernamentale produc cel puțin doua efecte majore:

*influențiază repartizarea produsului intern brut și respectiv a produsului național brut între
consumul privat ,public și investiții.

* influențiază producția și prețul produselor realizate în diferite domenii de activitate.

Prin politica bugetară se influențiază activitatea la nivelul întregii economii naționale :


volumul și structura producției ,șomajul ,prețurile, inflația etc. Spre exemplu anumite efecte se
obșâțin în cazul în care se cheltuiesc importante fonduri bugetare care se concretizează în bunuri
şi servicii pentru populație şi cu totul altele sunt efectele dacă aceleaşi fonduri se alocă spre
consumul current pentru anumite categorii de persoane. Volumul, structura şi eficiența
cheltuielilor bugetare sunt decisive pentru întreaga viață economică şi socială a unei țări.Chiar şi
în țările cele mai dezvoltate economic unele industrii nu se pot dezvolta de către sectorul privat,
cel puțin în stadiile incipiente sau de criză. Subvenția fiscală de venit reprezintă partea din
venitul total impozabil obținut de o persoană, dar care este scutit de la impozitare.Subvenția
fiscală de impozit reprezintă impozitul scutit de la plată, ceea cereprezintă în fapt un supliment
de salariu.Acordarea subvenției fiscale de venit şi de impozit este impusă de înfăptuirea
principiilor de echitate fiscală şi socială. Mai precis prin acordarea subvenției fiscal de venit şi de
impozit se urmăreşte a se asigura minimul de venit strict necesar mijloacelor de subzistență unui
salariat şi membrilor săi de familie rude pînă la gradul II fără venituri aflați în întreținerea
sa.Subvenția socială de venit reprezintă suma de bani oferită de stat unei personae sau gospodării
sub formă de ajutor bănesc nerambursabil în scopul asigurării supraviețuirii în țările sărace
respectiv pentru acordarea mijloacelor necesare unuitrai decent în țările bogate în special în cele
care înfăptuiesc statui bunăstării sociale.Acordarea acestor subvenții se constituie efectiv şi ca o
măsură de protecție socială a persoanelor aflate la limita supraviețuirii.

7
Capitolul II ,,Sistemul bugetar, etape și caracteristici

2.1 Caracteristica procesului bugetar și trăsăturile sale specifice

Procesul bugetar reprezintă în practică ansamblul măsurilor întreprinse în conformitate


cu cadrul legislativ existent de către instituțiile competence ale statului în scopul înfăptuirii
politicii fiscale şi bugetare a partidului de guvernămînt. Procesul bugetar presupune existența
unor resurse financiare şi alocarea lor în scopul furnizării către cetățeni a bunurilor şi serviciilor
publice. Obiectivele principale ale bugetului sunt reflectate în tipul bugetului precum şi în
importanța acordată unor aspecte cum sunt controlul cheltuielilor publice îmbunătățirea
managementului public, perfecționarea politicilor fiscal-bugetare, situația planificării bugetare,
eficiența costurilor serviciilor publice. Separat de particularitățile care se pot manifesta în modul
concret decdesfăşurare, procesul bugetar are unele trăsături specifice şi anume caracterul
decizional, ciclic, politic, democratic şi cu impact public. Carcaterul decizional decurge din
însuşi conținutul procesului bugetar, de alocare a resurselor financiare limitate comparativ cu
nevoile de servicii publice ale societății. Caracterul politic derivă din faptul că opțiunea pentru
un anumit tip de politică fiscal-bugetară reflect, în general orientarea şi interesele forțelor politice
din care este alcătuit Parlamentul. Caracterul democratic al procesului bugetar este dat de faptul
că pe parcursul
etapelor sale componente se manifesta atăt atributele statului de drept cît şi posibilitatea 
diverselor grupuri de cetățeni de ținători ai majorității politice decizionale de a-şi impune
interesele economico-sociale

Impactul public al procesului bugetar are implicații în plan economico-social atăt la


nivel micro cît şi macroeconomic. În funcție de nivelul de acces al cetățenilor şi grupurilor de
interes la procesul bugetar acesta poate fi închis cînd nu se permite publicului presei
grupurilor de interes să supravegheze luarea deciziei şi să-şi exprime punctele de vedere pe

8
parcursul procesului bugetar sau deschis în situația opusă. În practică rareori se poate remarca
un proces bugetar complet închis sau complet deschis manifestându-se concomitent aspecte
caracteristice ambelor variante. Modul de desfăşurare a etapei referitoare la aprobarea proiectului
de buget depinde de organizarea Parlamentului unicameral sau bicameral, în cel de al doilea caz
există situații în care drepturile celor două camere sunt diferențiate în ceea ce priveşte formularea
de amendamente la proiectul bugetului

Proiectul de buget înaintat Parlamentului urmează mai multe faze:


-

-prezentarea proiectului de buget în planul Parlamentului de către primul ministru sau către
ministrul finanțelor;

-analiza proiectului de buget în comisiile parlamentare de specialitate, buget-finanțe, educație,


ocrotirea sănătății,cultură ,protecția mediului, agricultură .

-în continuare are loc analiza şi aprobarea proiectului în Comisia de buget-finanțe a legislativului
prilej cu care este luată decizia de aprobare sau respingere aamendamentelor formulate de
comisiile anterioare

-dezbaterea şi aprobarea proiectului de buget în Parlament. În cazul semnalăriiunor divergențe


între cele două Camere ale acestuia se prevede constituirea unei Comisii de mediere compusă din
deputați şi senatori

-ratificarea de către Preşedintele țării a proiectului de buget aprobat deParlament. (in acest
moment bugetul devine lege şi trebuie aplicat în această formă.
Toate aceste activități trebuie să se încheie în mod normal, înainte de începerea anului bugetar
căruia îi corespunde noua lege a bugetului. Etapa execuției bugetului se desfăşoară pe o perioadă
de un an şi constă în luarea măsurilor necesare pentru realizarea pe de o parte a veniturilor
prevăzute şi pede altă parte a cheltuielilor aprobate prin legea bugetului de stat. Execuția
bugetară constă în activitatea de încasare a veniturilor bugetare şi de efectuare a plății
cheltuielilor aprobate prin buget.

9
2.2 Măsuri fiscale pentru anul 2021 aprobate de Guvern
Specificul anului 2020, fiind determinat de situația epidemiologică atât la nivel național
cât și internațional, dar și de calamitățile naturale din sectorul agricol, impune noi adaptări ale
politicilor publice de natură bugetar-fiscală. Întreprinderea măsurilor complexe care rezultă din
situația creată și care sunt direcționate spre susținerea mai multor domenii economice afectate
continuă să fie o prioritate. În acest sens, proiectul de lege pentru modificarea unor acte
normative aprobat de Guvernul Republicii Moldova în data de 30 noiembrie 2020 conține atât
măsuri de diminuare a presiunii fiscale cât și mecanisme noi de subvenționare, în vederea
susținerii relansării economice. Cele mai semnificative schimbări conceptuale și sistemice de
ordin fiscal și vamal propuse pentru consultări publice pentru anul 2021 sunt sistematizate și
descrise în continuare.

1. Impozitul pe venit ,în următorul tabel sunt reprezentate propunerele privind mărimea
scutirii acordate persoanelor fizice propuse pentru anul 2021.

2. Uniformarea cotelor de impozite a veniturilor anul 2021.

Eli
m ina
r ea

impozitării dividendelor distribuite persoanelor juridice.Se propune ca reținerea impozitului în


mărime de 6% aplicată dividendelor să se realizeze doar în cazul distribuirii dividendelor către
persoane fizice sau persoane nerezidente.Scopul măsurii respective este de a perfecționa sistemul
fiscal în vederea contribuirii la formarea unui cadru legal favorabil mediului investițional,

10
inclusiv prin reținerea și investirea mijloacelor financiare în cadrul proceselor economice,
generatoare de valoare adăugată.

2.3Proiectul legii privind politica fiscală și vamală pentru anul 2022,


aprobat de Guvern

Începând cu anul viitor, 100% din încasările din taxa pentru folosirea drumurilor
vor putea fi alocate către bugetele locale, scutirile personale la impozite vor crește, iar
scutirile pentru persoanele întreținute vor fi dublate. În același timp, salariul minim
pentru personalul din sectorul bugetar va crește de la 2200 lei la 3100 lei. Aceste
prevederi se conțin în proiectul de lege privind politica fiscală și vamală pentru anul
2022, aprobat în ședința de astăzi a Guvernului. Documentul prevede consolidarea
veniturilor bugetare, suport în redresarea economică și asigurarea protecției sociale.
Principalele măsuri incluse în proiect țin de consolidarea cadrului legal, ajustarea
cadrului normativ în domeniul fiscal și vamal în vederea simplificării acestuia
Proiectul legii privind politica fiscală și vamală prevede:
 alocarea a 100% din încasările din taxa pentru folosirea drumurilor către
bugetele locale;
 majorarea cuantumului scutirilor persoanelor fizice de la 25 200 lei la 27 000 lei
(scutirea personală), de la 30 000 lei la 31 500 lei (scutirea personală majoră) și
de la 18 900 până la 19 800 lei (scutirea majoră pentru soț/soție);
 dublarea scutirii pentru persoanele întreținute (copii) de la 4500 lei la 9000 lei;
 majorarea cotei impozitului pe venit reținut la sursa de plată din câștigurile la
jocurile de noroc de la 12% la 18%;
 revizuirea cotelor accizelor la produsele din tutun, în vederea uniformizării
acestora și asigurarea implementării prevederilor Acordului de asociere RM-UE;
 anularea accizei suplimentare mijloacelor de transport importate în scopuri
medicale;
 ajustarea prevederilor aferente taxelor locale (plafonarea), urmare a Hotărârii
Curții Constituționale nr.27/2021 ș.a.
 anularea taxei pentru serviciile de telefonie mobilă în mărime de 2,5%;
 anularea scutirii de impozitul pe venit reținut la sursă pentru achizițiile de
deșeuri de metale, hârtie, plastic, și altele.

11
De asemenea, proiectul de lege vizează modificarea legii privind sistemul unitar
de salarizare în sectorul bugetar. Astfel, se majorează, salariului minim pentru personalul
din sectorul bugetar de la 2200 lei la 3100 lei, luat în calcul pentru achitarea plații
compensatorii, ca diferență dintre minimul de 3100 lei și salariul lunar calculat în
condițiile legii. Această modificare înglobează un număr mare de salariați cu salarii mici.
De asemenea, se va reveni la prevederea privind acordarea premiului anual pentru
angajații din sectorul bugetar și se majorează clasa de salarizate pentru funcțiile didactice
din structurile de asistență psihopedagogică.
Măsurile introduse în proiectul de lege au fost discutate cu reprezentanții asociațiilor de
afaceri și alte părți interesat
Capitolul III ,,Politici bugetar-fiscale în Republica Moldova și impactul lor
asupra evoluției echilibrului financiar public’’

3.1 Caracteristica și evoluția politicii bugetar-fiscale în Republica Moldova

Prin intermediul bugetului, se acumulează şi serepartizează resursele financiare ale


statului iar instrumentele politicii bugetar-fiscale permit realizarea gestiunii macroeconomice
eficiente şi asigurarea echilibrului economic şi financiar. În promovarea strategiei de dezvoltare a
R.M., trebuie să ținem cont că potențialul bugetar-fiscal este determinat de potențialul economic
al ei. Însă deseori sistemului bugetar-fiscal i se atribuie rolul definitoriu în problema ameliorării
substanțiale a situației economice fiind neglijat faptul că combaterea crizei e un fenomen mult
mai complet care necesită o combinație de măsuri fiscale, monetare, politice şi sociale. În
situația actuală a structurii sistemului bugetar al republicii Moldova pîrghiile de gestiune a
resurselor financiare publice la care se mobilizează veniturile sunt bugetul de stat, bugetele
locale, bugetul asigurărilor sociale de stat, fondurile extrabugetare, fondul asigurărilor obligatorii
de asistență medicală. Acest sistem unitar şi corelat de fonduri evidențiază fluxurile financiare
publice de formare a veniturilor fiscale şi nefiscale şi de repartizare a acestora pe destinații în
conformitate cu nevoile sociale şi cu obiectivele de politică financiară la nivel macroeconomic.

Relațiile financiare de constituire a fondurilor bugetare menționate se desfăşoară între


stat, pe de o parte, şi agenții economici instituțiile publice şi private precum şi populație, pe de
altă parte. Analiza veniturilor bugetare are o importanță deosebită în evidențierea unor resurse

12
financiare potențiale definitivarea strategiei pe termen mediu şi lung, precum şi în trasarea
principalelor direcții pe termen scurt. Mărimea veniturilor bugetare depinde de gradul de
dezvoltare al activităților economico-sociale generatoare de venituri de nivelul presiunii fiscale
individuale şi globale de volumul produsului intern brut şi de structura acestuia (proporția dintre
fondul creşterii brute de capital şi fondul de consum), de nivelul cheltuielilor publice şi de
amploarea proceselor de repartiție primară şi secundară a PIB prin intermediul bugetului de stat
de posibilitățile valorificării de către stat a unor bunuri ce-i aparțin. Totodată ,creșterea reală a
volumului veniturilor bugetare conduce la amplificarea cheltuielilor publice.

3.2 Determinarea și evaluarea echilibrului financiar al sistemului bugetar din


Republica Moldova
Dimensiunea echilibrului /dezechilibrului financiar public este relevantă, în primul rând,
ca indicator al consecințelor măsurilor de politică fiscală şi bugetară. Însă, există o multitudine
de consecințe, pe care decidenții trebuie să le aprecieze astfel, încât necesitățile diverse de
evaluare să reflecte dacă măsurarea dezechilibrului financiar public este sau nu corectă. De aici a
rezultat necesitatea existenței mai multor modalități alternative de măsurare fiecare reprezentând
un anumit grad de adecvare în raport cu nevoile de evaluare.

Echilibrarea sistemului bugetar este reflectată sub trei aspecte :

1. Ca problemă a echilibrării structurale generale,avându-se în vedere echilibrarea resurselor


financiare ale sistemului bugetar cu necesitățile sau cheltuielile acestui sistem
2.ca probelmă a echilibrării verticale ,care se referă la echilibrul în repartizarea veniturilor între
verigile sistemului bugetar

3.ca problemă a echilibrării orizontale, care are în vedere corespondența veniturilor unităților
teritoriale formate în cadrul sistemului bugetar și al cheltuielilor lor.

În ceea ce priveşte primul aspect echilibrarea structurală a sistemului bugetar, există o


necesitate impusă de teoria economică, iar problema realizării acesteia în practică rămâne
nesoluționată. Astfel, apare necesitatea analizei dezechilibrului structural, care persistă în
economiile mai multor țări. Egalitatea dintre veniturile şi cheltuielile sistemului bugetar este
deseori, teoretică, ceea ce în practica economică poate apărea în mod accidental. În realitate

13
diferența dintre cele două părți ale bugetului are la bază câteva situații: a)existența inegalității
inițiale, se are în vedere deficitul bugetar în punctul 0 având aceeaşi tendință în dinamică .
b)existența egalității inițiale în punctul 0 însă în dinamică are loc neconcordanța dintre ritmul de
creştere al veniturilor şi al cheltuielilor sistemului bugetar c)existența unei situații mixte,
combinate, atunci când neconcordanța dintre volumul veniturilor şi cheltuielilor bugetare în
punctul inițial devine tot mai crescândă în dinamică.

Din cele trei situații prezentate, cel mai frecvent întâlnită şi specifică pentru Republica
Moldova, este situația mixtă. Veniturile bugetare şi necesitățile sistemului bugetar nu se egalează
în punctul initial, mai mult, există o diferență semnificativă în ritmul creşterii lor, adică
o dinamică dezechilibrată.

Concluzii
Pentru a rezolva problemele social-economice în țara unde persistă o economie de
trecere sunt aplicate cu succes mecanismele de intervenție a statului chiar sunt de ajutor și
instrumentele mecanismului de piață.Caracterul restrâns al pieții este una din problemle
primordiale care fac necesară intervenția statului în economie.

Un mare rol joacă și experiența aplicării finanțelor statului în reglarea macroeconomică de


către alte state,care reprezintă pentru Republica Moldova un interes inconstesibil deoarece
finanțele statului joacă un rol important în petrecerea reformelor economice în țară.

Procesul de globalizare a economiei impune specializarea națiunilor în anumite sectoare unde


companiile lor pot obține avantaje competitive pe piața mondială.Moldova trebuie să se
specializeze în acele industrii și segmente în care întreprinderiile sale sunt relativ mai productive
și să importe acele produse și servicii unde propriile întreprinderi sunt mai puțin productive decât
competitorii externi,astfel ridicând productivitatea medie a economiei.

14
Bibliografie
Surse internet
https://mf.gov.md/ro/content/proiectul-legii-privind-politica-fiscal-pentru-anul-2022-
aprobat-de-guvern
https://www.mf.gov.md
Acte legislative
Legea Republicii Moldova privind sistemul bugetar și procesul bugetar
Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea Strategiei de dezvoltare
social-economică a Republicii Moldova
Metodologie
Metodologia planificării bugetare :elaborate de buget

15

S-ar putea să vă placă și