EVOLUȚIA VENITURILOR FISCALE ÎN

PERIOADA 2016-2020

Student: Ghiață Simion

Profesor:

2021
Cuprins
1. Rolul bugetului, principii și procesul bugetar...................................................................................3

1.1 Principiile bugetare.....................................................................................................................3

1.2 Procesul bugetar. Conținut, etape și caracteristici.......................................................................3

2. Politica fiscală. Rolul și efectele acesteia..........................................................................................5

3. Evoluţia veniturilor fiscale în România în perioada de analiză 2016-2020......................................8

3.1 Evoluția veniturilor din Taxa pe valoarea adaugata în perioada 2016-2020.............................11

3.2 Evoluția veniturilor din Accize în perioada 2016-2020............................................................12

3.3 Evoluția veniturilor din impozitul pe venit și a contribuțiilor asigurărilor sociale în perioada 2016-2020 12

3.4 Evoluția veniturilor din Impozitul pe profit în perioada 2016-2020.........................................14

4. Politica fiscală pentru orizontul anului 2021..................................................................................14

Bibliografie.........................................................................................................................................16
1. Rolul bugetului, principii și procesul bugetar
Legea finanțelor publice este cea care ne indică rolul bugetului de stat, prin urmare acesta este considerat un
instrument imperios necesar în vederea realizarii alocarii si redistribuirea resurselor, dar și a activitații economice
și sociale. În concordanță cu politica economică promovată de stat, acesta se poate manifesta ca agent economic
(de pildă activități industriale și comerciale, finanțarea unor activități din sectorul privat). Cheltuielile pentru astfel
de acțiuni sunt specificate în bugete anexe. Rolul bugetul de stat este împărțit în două categorii majore:
 Rolul redistributiv – prin buget se redistribuie o parte din însemnătatea PIB-ului atât prin
intermediul taxelor și impozitelor, cât și al cheltuielilor.
Instituirea unui impozit progresiv asupra veniturilor generează redistribuirea acestora între diferite
categorii sociale, prin tehnici fiscale specifice.
 Rolul de reglare – a vieții economice este în strânsă legatură cu orientarea bugetului dat fiind faptul
că se poate acționa asupra economiei prin parghia de stimulare sau franare a unei anumite activități.
Autoritățile abilitate, prin intermediul cheltuielilor publice pot facilita relansarea economică globală
sau sectorială. Totodată cheltuielile sunt cele care influențează consumul și producția națională.
1.1 Principiile bugetare
Elaborarea și execuția bugetului de stat, se sedimentează datorită a 3 princpii de bază ce sunt mai mult sau
mai puţin rigide1:
- Unitatea, acesta oferă o imgine globală a resurselor publice şi a utilizării lor, dat fiind faptul că veniturile
și cheltuielile statului sunt curpinse într-un document unic.Desigur că există şi o excepţie la acest proncipiu, anume
elaborarea mi multor bugete de stat pe lângă buhetul general ( bugete anexe, bugete autonome ).
- Universalitatea, trebuie să fie înscrise în buget totalitatea veniturilor și cheltuielilor, care mai apoi
generează două reguli ”interdicția de a compensa cheltuielile cu veniturile corespondente și neafectarea unui venit
pentru efectuarea unei cheltuilei”. Importanța acestui principiu are ca și rezultat evitarea rispei de fonduri publice și
facilitarea controlului parlamentar.
- Anulitatea, pentru o perioadă de 12 luni se autorizează prin lege cheltuielile și veniturile
bugetare.Termenul este justificând prin faptul că pe o perioadă de un an pot fi dimensionate realist cheltuielile
sociale și încadreaeea lor în bugete.

1.2 Procesul bugetar. Conținut, etape și caracteristici.

Procesul Bugetar – este reprezentat prin ansamblul acțiunilor și măsurilor întreprinse de instituțiile
competente ale statului în scopul concetrarii politicii financiare aplicate de autoritatea guvernamentală. Acest
proces este angrenat de existența resurselor financiare, precum și alocarea lor în scopul furnizării de bunuri și
servicii publice.
“Autoritatea publică este împuternicită prin Constituția țării și legi specifice să conducă economia, să pună
în miscare mecanismul complex de producere și distribuire a acestor bunuri și servicii. Bugetul general consolidat

1
Dascălu E. D., Ruşanu D. R. (2009), Finanţe publice. Editura Fundaţiei “România de Mâine”
constituie în acest sens, instrumentul principal de acțiune, întrucât acesta reflectă toate resursele financiare publice
și cheltuielile publice pentru anul în curs. Fluxul de venituri și cheltuieli cuprinde ansamblul bugetelor, bugetul de
stat, bugetul asigurarilor sociale, bugetele locale, bugetele fondurilor sociale, bugetul trezorerilor sociale, bugetele
altor instituții publice cu caracte autonom.”2
Funcționarea acestui complex sistem de bugete nu se poate realiza decât prin elaborarea politicii financiare
a guvernului pentru o anumită perioadă de timp. Trebuie să existe un cadru juridic de reglementare a diferitelor
categorii și niveluri de impozite, taxe, contribuții, precum și destinațiile spre care pot fi orientate alocațiile
bugetare. În aceste condiții, executivul poate declanșa procesul bugetar. Etapele consecutive se referă la:

a)
d) incheierea e) controlul f) aprobarea
elaborarea b) aprobarea c) executia
executiei executiei executiei
proiectului bugetului bugetului
bugetului bugetului bugetului
de buget

Procesul bugetar reprezinta o serie de caracteristici, specifice unui proces:

· decizional, deoarece prin mijlocirea bugetului se aloca resursele bugetare limitate în raport cu nevoile
sociale de bunuri şi servicii publice;
· democratic, întrucât în derularea procesului bugetar se manifestă atributele statului de drept, cât şi
posibilitatea impunerii intereselor economico-sociale ale diferitelor grupuri de cetăţeni ce deţin majoritatea
politică de decizie;
· politic, deoarece opţiunea pentru o anumită politică (economică, financiară şi monetară) este hotărâtă de
forţele majoritare în parlament;
· cu continuitate ciclică, întrucât etapele procesului bugetar sunt stabilite prin legi specifice, cu precizarea
termenelor concrete de derulare şi finalizare;

· de larg-impact public, cu implicaţii la toate nivelele (macro şi micro-economic), în plan economic şi social.

Fundamentarea bugetului influenţează stabilitatea microeconomică, evoluţia creşterii economice (prin

şoldul bugetului), dinamica preţurilor şi a şomajului cât şi evoluţia ratei dobânzii şi a şoldului curent al balanţei de
plăţi. Din alt unghi de vedere, procesul bugetar îşi exercită influenţa în plan economic şi social, deoarece o anumită

2
Vacarel I. (2004), Finante publice, Ed. Didactica si Pedagogica
politica bugetară (un anumit tip de buget) se răsfrânge direct asupra cererii şi ofertei agregate (totale) în economie,
în acest fel, asupra gradului de satisfacere a nevoilor sociale.3

2. Politica fiscală. Rolul și efectele acesteia

Politica fiscală joacă un rol de prim ordin în cadrul politicilor aplicate de guvern pentru realizarea
principalelor obiective macroeconomice care sunt, de obicei, multiple (de exemplu: un nivel ridicat de ocupare a
forţei de muncă; o rată ridicată de creştere economică; stabilitatea preţurilor; echilibrul balanţei de plăţi externe,
ş.a), utilizând instrumente specifice integrate în sistemele fiscale aplicate la un moment dat. Configuraţia politicii
fiscale, integrată într-un context consistent cu tendinţele economice şi bazată pe determinarea Guverului de a
justifica convergenţa rapidă cu standardele Uniunii Europene, este definită de unele caracteristici majore:
- menţinerea unei apropieri performante, orientată pe politicile sectoriale pentru a asigura continuitatea şi
consolidarea echilibrului macroeconomic şi continuarea procesului de dezinflaţie;

- asigurarea şi consolidarea de surse financiare necesare pentru a sprijini angajamentele care derivă din
integrarea în marea “familie europeană”;

- formularea unui buget de dezvoltare, amplasat într-o viziune pe termen lung, care va încuraja investiţiile şi
absorbţia fondurilor europene.

Efectele politicii fiscale provoacă mici modificări 4, care pot provoca mari schimbări în situaţia economică
prin cheltuielile publice. Aceasta este diferenţiată între efectul multiplicator şi un efect de accelerare.5
1. Efectul multiplicator - Prin cheltuieli publice venitul naţional creşte. Plăţile statului, fie merg direct la
gospodăriile particulare (de exemplu, beneficii pentru copii, angajaţii economisesc plata suplimentare) sau indirect
asupra întreprinderilor. Astfel, o cerere suplimentară se eliberează, care este mai mare în jurul uneia multiple, ca
valoarea reală a cheltuielilor publice suplimentare.
2. Efectul accelerator - Venitului naţional este descris drept efect multiplicator. Creşterea cererii conduce de
la sine, la creşterea capacităţii de utilizare în întreprinderi. Pentru a elimina blocajele, întreprinderile sunt “forţate”
să facă investiţii. Acest efect de la creşterea venitului naţional la creşterea investiţiilor este numit efect accelerator.
Astfel, după cum observăm statul îşi asigură intervenţia în economie prin intermediul mai multor pârghii
printre care cea care are rolul cel mai important şi anume acela de a descoperi dezechilibrele pieţei şi de a le
corecta este politica fiscală. Aceasta asigură colectarea veniturilor de la populaţie la bugetul statului precum şi
operaţiunile de redistribuire a acestor resurse pentru acoperirea nevoilor publice. Funcţia de redistribuire a acestor
venituri este realizată de impozite care sunt stabilite în funcţie de veniturile realizate. Astfel, prin intermediul cotei
de impunere progresivă, persoanele care obţin venituri mai ridicate vor plăti către stat un impozit mai mare faţă de
cei care realizează venituri mai mici. Totodată, dacă se aplică o impunere proporţională atunci toţi deţinătorii de
averi sau de venituri vor plăti acelaşi impozit la bugetul statului indiferent de mărimea averii deţinute.

3
Cristina T. (2007), Fundamentarea și efectuarea cheltuielilorr din bugetele locale
4
Dobrotă G. (2010), Fiscalitate, Academica Brâncuși
5
Vieriu A. A. M. (2019). Politici fiscale. Colecția de working papers, ABC-ul Lumii Financiare
 În ceea ce priveşte creşterea economică, aceasta poate fi definită prin obţinerea unor rezultate nete
favorabile în urma desfăşurării de activităţi economice la nivel macroeconomic. Principalii indicatori
macroeconomici sunt: produsul global brut, produsul intern brut şi produsul naţional brut.
Produsul intern brut (prescurtat PIB) este indicatorul care arată puterea unei economii prin afişarea valorii
de piaţă a bunurilor şi serviciilor produse în cadrul unei economii într-un anumit an.
Principalele componente ale PIB sunt consumul, investiţiile, exporturile nete, cheltuielile şi bunurile
guvernamentale, din care consumul individual reprezintă circa două treimi din PIB. Indicele deflator PIB este
folosit adesea în legătură cu PIB-ul pentru a măsura modificările în costul nominal al bunurilor şi serviciilor dintr-o
ţară.
O creşterea a PIB reflecta o expansiune economică. Creşterile PIB al unei ţări fata de o altă ţară, o face pe
prima mai atrăgătoare pentru investitori. PIB are rolul întăririi monedei naţionale.

Clasificarea veniturilor bugetare

Veniturile bugetare se pot clasifica din mai multe puncte de vedere, după cum urmează.
· 1. După modul cum sunt calculate, aşezate şi încasate, impozitele pot fi:
a) Impozite directe, care se percep periodic (lunar, trimestrial, anual), direct şi nominal de la persoanele
fizice şi juridice pe baza venitului constatat sau asupra valorii bunurilor care le aparţin, cum sunt, impozitul pe
profit, impozitul pe salarii, impozitul pe veniturile agricole, etc. Având în vedere criteriile care stau la baza aşezării
şi încasării impozitelor directe, acestea se pot clasifica în impozite reale şi impozite personale.
Impozitele reale depind de muncă utilizată, de forţă motrice folosită, de felul şi cantitatea de materie primă
prelucrată, de volumul producţiei realizate, de mărimea localităţii în care se desfăşoară activitatea, de comerţul cu
ridicată sau cu amănuntul practicat, de capitalul mobiliar folosit, etc., indiferent de situaţia personală a plătitorului
impozitului. Ca impozite de tip real menţionăm: impozitul funciar, impozitul pe clădiri, impozitul datorat de
meşteşugari şi negustori (patenta). Impozitele reale mai poartă denumirea de impozite obiective sau pe produs,
întrucât se aşează asupra venitului brut dat de obiectul impozabil, fără a avea vreo legătură cu situaţia socială a
plătitorului de impozit.
Impozitele personale au în vedere, în primul rând, situaţia socială şi personală a subiectului impozabil, ele
aşezându-se asupra veniturilor sau averii acestuia şi chiar indiferent de nivelul lor. Obiectul impunerii îl constituie
veniturile dobândite sub formă de salarii, câştiguri din profesii libere, beneficii din activităţi industriale, bancare,
din comerţ, venitul net obţinut din exploatarea pământului, din arenzi, din chirii, dobânzi pentru sume de bani
împrumutate, dividende pentru acţiuni şi părţi sociale, etc. De asemenea, se mai impun bunurile imobiliare care
aparţin cetăţenilor, transferurile de proprietăţi prin acte de vânzare-cumpărare, activul net al întreprinderilor,
succesiunile, donaţiile, tranzacţiile cu hârtii de valoare, aportul de capital la societăţi, etc. În cazul impozitelor de
tip personal se ţine seama atât de mărimea venitului impozabil realizat, cât şi de situaţia personală a
contribuabilului (căsătorit, necăsătorit, cu sau fără copii, divorţat, văduv, cu sau fără persoane în întreţinere, cu sau
fără merite deosebite faţă de ţară, invalid, etc.). Impunerea se face fie separat pe fiecare fel de venit, fie global
pentru veniturile realizate din diferite surse, în cote proporţionale sau progresive.6
În cazul impozitelor personale, unele venituri sau componente ale averii sunt supuse la două impozite
distincte. De pildă, profitul se impune pentru întreaga societate comercială, iar dividendele se impun separat pe
fiecare acţionar său asociat. Ca urmare, ele se mai numesc şi impozite subiective.

b) Impozitele indirecte, care se încasează prin preţul mărfurilor (în special mărfuri de consum) o dată cu
vânzarea acestora, fiind numite şi impozite pe cheltuieli sau impozite pe consum. În prezent, în România se
întâlnesc din această categorie taxa pe valoarea adăugată, accizele, taxele vamale, etc.

2. Din punctul de vedere al materiei impozabile, impozitele se pot clasifica astfel: impozite pe venit; impozite pe
avere; impozite pe cheltuieli.

3. Din punctul de vedere al provenienţei lor, se disting următoarele categorii de venituri bugetare:
- venituri bugetare care provin de la companiile naţionale, regiile autonome, societăţile comerciale cu
capital de stat şi instituţiile publice, cum sunt: impozitul pe profit, taxa pe valoarea adăugată, contribuţiile
pentru asigurările sociale de stat, taxele asupra terenurilor proprietate de stat, impozitul asupra veniturilor
din operaţiunile cu străinătatea, taxele pentru verificarea aparatelor de măsurat şi cântărit, impozitul pe
veniturile din vânzarea unor bunuri ale statului, vărsăminte din profitul net al Băncii Naţionale a României,
vărsăminte din profitul net al companiilor naţionale, regiilor autonome şi societăţilor comerciale, etc.
Încasarea veniturilor bugetare de la companiile naţionale, de la regiile autonome, de la societăţile
comerciale cu capital de stat şi de la instituţiile publice nu duce la schimbarea formei de proprietate asupra
acestor resurse băneşti, deoarece ele rămân mai departe în proprietatea statului;
- venituri bugetare care provin de la unităţile şi organizaţiile cooperatiste, cum sunt: impozitul pe
profitul cooperativelor meşteşugăreşti, al celor de consum şi de credit, impozitul pe veniturile asociaţiilor
agricole, taxa pe valoarea adăugată, diferite taxe, etc. Mobilizarea acestor venituri la bugetul statului atrage
după sine schimbarea formei de proprietate, mijloacele băneşti trecând din proprietatea cooperatistă în
proprietatea statului;
- venituri bugetare care se încasează de la întreprinderile mixte, private şi de la întreprinzătorii
particulari, cum sunt: impozitul pe profit, taxa pe valoarea adăugată, taxe, contribuţii pentru asigurările
sociale, etc. Aceste venituri, o dată încasate, devin proprietate publică;
- venituri bugetare care se încasează de la populaţie, şi anume: impozitul pe veniturile populaţiei,
impozitul pe salarii, impozitul pe veniturile agricole, impozitele şi taxele locale, etc. Populaţia poate
contribui şi voluntar la formarea veniturilor bugetare, pe următoarele cai: prin participarea la Loteria
Naţională, prin subscrierile la împrumuturile de stat, prin creşterea şoldului general al depunerilor la CEC,
prin donaţii, etc. Încasarea acestor venituri duce la transformarea lor în proprietate publică;

6
Grosu O. (2004), Impozitul, sursă de venit pentru bugetul de stat. Buletin ştiinţific
 - venituri care provin din împrumuturi externe. În anumite cazuri, statul poate să apeleze şi la
împrumuturile externe, însă ponderea acestor venituri în totalul veniturilor statului nu trebuie să depăşească
anumite limite;

3. Evoluţia veniturilor fiscale în România în perioada de analiză 2016-2020

În continuare am realizat o analiză comparativă și o evoluţiei veniturilor fiscale din România pe o perioadă
de analiza de 5 ani pe baza datelor extrase din bugetele anuale consolidate și a execuţiei bugetare pentru perioada
2016-2020 de către Ministerul Finanțelor Publice.
 EXECUTIA BUGETARA RELIZATA 2016-20207
milioane lei 
  2016 %PIB 2017 %PIB Δ 2018 %PIB Δ 2019 %PIB Δ 2020 %PIB Δ
Produs intern brut PIB 758.500,0 842.500,0 949.600,0 1.040.800,0 1.040.800,0
VENITURI TOTALE 223.721,9 29,5 251.819,7 29,9 12,6 295.118,2 31,1 17,2 321.131,4 30,9 8,8 322.518,1 31,0 0,4
Venituri curente 215.618,8 28,4 233.804,0 27,8 8,4 267.738,6 28,2 14,5 294.933,6 28,3 10,2 287.918,3 27,7 -2,4
Venituri fiscale 136.406,1 18,0 140.245,8 16,6 2,8 142.515,6 15,0 1,6 156.366,7 15,0 9,7 151.279,2 14,5 -3,3
Impozitul pe profit,
salarii, venit si 44.781,6 5,9 46.900,6 5,6 4,7 41.506,1 4,4 -11,5 44.651,1 4,3 7,6 43.476,1 4,2 -2,6
castiguri din capital
Impozitul pe profit 15.442,0 2,0 14.732,1 1,7 -4,6 15.652,5 1,6 6,2 17.720,2 1,7 13,2 15.988,1 1,5 -9,8
Impozitul pe salarii si
27.756,4 3,7 30.143,1 3,6 8,6 22.679,0 2,4 -24,8 23.201,4 2,2 2,3 24.333,8 2,3 4,9
venit
Alte impozite pe venit,
profit si castiguri din 1.583,3 0,2 2.025,4 0,2 27,9 3.174,7 0,3 56,7 3.729,5 0,4 17,5 3.154,2 0,3 -15,4
capital
Impozite si taxe pe
5.898,1 0,8 5.361,8 0,6 -9,1 5.469,4 0,6 2,0 6.191,9 0,6 13,2 5.935,9 0,6 -4,1
proprietate
Impozite si taxe pe
84.127,1 11,1 86.192,6 10,2 2,5 93.776,0 9,9 8,8 103.552,0 9,9 10,4 99.824,5 9,6 -3,6
bunuri si servicii
TVA 51.675,1 6,8 53.543,7 6,4 3,6 59.609,0 6,3 11,3 65.420,6 6,3 9,7 60.816,9 5,8 -7,0
Accize 26.957,0 3,6 26.604,1 3,2 -1,3 28.518,1 3,0 7,2 31.463,3 3,0 10,3 30.715,3 3,0 -2,4

Alte impozite si taxe pe

2.250,3 0,3 3.107,8 0,4 38,1 3.945,8 0,4 27,0 5.238,8 0,5 32,8 4.523,2 0,4 -13,7
bunuri si servicii

Taxa pe utilizarea
3.244,6 0,4 2.937,0 0,3 -9,5 1.703,0 0,2 -42,0 1.429,4 0,1 -16,1 3.769,1 0,4 163,7
bunurilor

Impozitul pe comertul 0,
882,7 0,1 933,3 0,1 5,7 1.050,1 0,1 12,5 1.159,9 10,5 1.119,6 0,1 -3,5
exterior (taxe vamale) 1

Alte impozite si taxe

716,7 0,1 857,4 0,1 19,6 713,9 0,1 -16,7 811,8 0,1 13,7 923,2 0,1 13,7
fiscale
Contributii de 61.274, 71.710, 17, 98.100, 10, 36, 111.473, 13, 112.250, 10, 0,
8,1 8,5 10,7
asigurari 4 5 0 8 3 8 4 6 7 8 7
Venituri nefiscale 17.938,3 2,4 21.847,7 2,6 21,8 27.122,3 2,9 24,1 27.093,4 2,6 -0,1 24.388,4 2,3 -10,0
Sursa: mfinante.gov.ro, insse.ro

7
După cum observăm, în anul 2017, veniturile fiscale ale bugetului general consolidat au fost în sumă de 140,20 miliarde lei, reprezentând 16,6% din PIB
comparativ cu 18,0% din PIB în 2016. Procentual, veniturile au fost cu 2,8% mai mari, față de anul 2016. În anul 2018 veniturile fiscale, în sumă de
142,5 miliarde lei, au reprezentat 15% din PIB, comparativ cu 16,6% din PIB în 2017.

În anul 2019 veniturile fiscal ale bugetului general

Evolutia veniturilor fiscale
consolidate, raportat la PIB, nu au înregistrat o creștere
160,000.0 20.0
18.0
156,366.7
18.0 nominală ramanand de 15% față de nivelul înregistrat în
155,000.0 16.6
15.0 15.0
151,279.2 16.0 anul 2018. Însă au înregistrat o crestere valorică
150,000.0 14.5 14.0
12.0 semnificativa în raport cu anul precedent, ca urmare a
145,000.0 142,515.6
140,245.8 10.0 cresterii presiunii fiscal asupra agentilor economici din
140,000.0 8.0
136,406.1
6.0
România.
135,000.0
4.0
130,000.0
2.0
125,000.0 0.0
1 2 3 4 5

Venituri fiscale %PIB

 În anul 2020, veniturile fiscale s-au redus cu 3,3% față de anul 2019 datorită pandemiei de COVID care a
afectat întreaga țară. Anul 2020 este marcat de criza generată de pandemia COVID-19, cel mai mare lockdown făra
precedent in istoria modernă, cu implicații severe și foarte specifice pe aproape toate palierele economice și
sociale.
În continuare, vom analiza eolutia fiecarui venit fiscal separate pentru a evidentia impactul politicii fiscale
derulate î perioada de analiză asupra colectarii veniturilor.

3.1 Evoluția veniturilor din Taxa pe valoarea adaugata în perioada 2016-2020

TVA În ceea ce privește încasările

70,000.0 65,420.6
59,609.0 60,816.9 din TVA, acestea au înregistrat în 2016
60,000.0 53,543.7
51,675.1
50,000.0 o scădere față de anul 2015, pe fondul
40,000.0 reducerii cotei standard de TVA de la
30,000.0
24% la 20% începând cu 1 ianuarie
20,000.0
10,000.0 2016. Cota redusă de 9% la alimente s-
0.0 a aplicat pentru tot anul 2016 faţă de
2016 2017 2018 2019 2020
2015, când s-a aplicat doar de la 1
iunie8. Gradul de realizare al TVA față
de programul stabilit pentru 2016 a fost influențat negativ de nerealizarea programului de încasări privind
obligațiile restante la bugetul general consolidat, dar și de rambursările din luna decembrie, care au fost peste
media anuală.

Începând cu luna mai 2018, se constată o îmbunătățire a colectării veniturilor din TVA, astfel, acestea au
crescut cu 11,3% față de realizările anului 2017, ajungând la o valoare de 59,6 miliarde lei pe întreg anul 2018.
Comparativ cu anul 2018, în anul 2019 se constată o creștere cu 11% a veniturilor brute din TVA (exclusiv
restituiri) și cu 14,5% a restituirilor din TVA (18,8 mld lei în anul 2019) în condițiile în care baza macroeconomică
relevantă (cifra de afaceri în comerț, servicii și industrie) s-a majorat cu 10,4% în medie în 2019. De asemenea,
evoluția încasărilor din TVA în 2019 a fost afectată negativ de extinderea aplicării cotei reduse de TVA de 5% (de
la 9% pentru serviciile de restaurant și de catering, livrări de produse alimentare de înaltă valoare calitativă, servicii
de cazare in cadrul sectorului hotelier).
Încasările nete din TVA au înregistrat 60,82 mld lei în 2020, în scădere cu 7,0% comparativ cu nivelul
înregistrat în anul precedent. Evoluția lunară reflectă însă o recuperare însemnată în decembrie. Evoluția încasărilor
din TVA în anul 2020 a fost influențată negativ de:
- creșterea rambursărilor de TVA cu 14,5%, cu scopul de a asigura companiilor un nivel de lichiditate suplimentar
pe perioada crizei;
- posibilitatea restructurării/reeșalonării obligațiilor fiscale;

8
Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal
- evoluțiile nefavorabile din sectoarele economice începând cu luna martie (cu precădere industrie, servicii pentru
populație și comerțul cu autovehicule).

3.2 Evoluția veniturilor din Accize în perioada 2016-2020

În anul 2018, veniturile din
Accize
accize înregistrează o crestere, fiind in
32,000.0 31,463.3
31,000.0 30,715.3 suma de 28,5 miliarde lei (3% din
30,000.0
PIB) cu 7,2% mai mari comparativ cu
29,000.0 28,518.1
28,000.0 anii precedenti.
26,957.0
27,000.0 26,604.1
26,000.0
25,000.0 Însă cea mai mare valoare a
24,000.0
2016 2017 2018 2019 2020 veniturilor din accize au înregistrat în
anul 2019, prezentând o creștere de
10,3% față de încasările înregistrate în anul 2018. În raport cu programul inițial, încasările au fost mai mari cu 0,39
mld lei (grad de realizare de 101,3%), reflectând în principal creșterea cu 16% an/an a veniturilor din luna
decembrie 2019. Comparativ cu încasările din anul 2018, veniturile din accize pentru produse energetice au crescut,
în condițiile unui nivel majorat al accizei pentru carburanți în anul 2019. Veniturile din accizele pentru produsele
din tutun au înregistrat o creștere semnificativa comparativ cu anul 2018, reflectând în principal majorarea nivelului
accizei la țigarete cu 8%.

Veniturile din accize au însumat 30,72 mld lei în anul 2020, în scădere cu 2,4% (an/an) față de nivelul
înregistrat în anul precedent. Dinamica nefavorabilă din anul 2020 este explicată de contracția încasărilor din
accizele pentru produse energetice, în special ca urmare a reducerii consumului de carburanți în conjunctura
economică actuală (limitarea consumului anumitor servicii – turism și creșterea incidenței muncii la domiciliu). În
schimb, veniturile din accizele pentru produsele din tutun au înregistrat o creștere, susținută și de majorarea
nivelului accizei la țigarete.

3.3 Evoluția veniturilor din impozitul pe venit și a contribuțiilor asigurărilor sociale în perioada 2016-2020
În anul 2018 se înregistrează cea mai mare creștere în această perioadă de analiză față de anul precedent este
în cazul încasărilor din contribuțiile de asigurări (+36,8%). Încasările din contribuțiile de asigurări au fost
influențate de creșterea efectivului de salariați din economie, a câștigului salarial mediu brut, a salariului minim pe
economie, dar și de condițiile legislative privind transferul contribuțiilor din sarcina angajatorului în sarcina
angajatului9.

9
OUG nr. 79/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.
 Impozitul pe salarii și contribuții
Impozitul pe salarii si venit Contributii de asigurari
120,000.0 111,473.4 112,250.7
98,100.8
100,000.0
80,000.0 71,710.5
61,274.4
60,000.0
40,000.0 27,756.4 30,143.1
22,679.0 23,201.4 24,333.8
20,000.0

0.0
2016 2017 2018 2019 2020

În schimb s-au înregistrat scăderi ale încasărilor din impozitul pe salarii și venit cu 24,8% pe fondul
reducerii, începând cu 1 ianuarie 2018, a cotei impozitului pe venit de la 16% la 10%, măsură care s-a reflectat în
încasări începând cu luna februarie 2018.
Încasările din impozitul pe venit au înregistrat 23,20 mld lei în anul 2019 şi prezintă o creștere nominală de
2,3% față de anul 2018 (însă o scădere a ponderii în PIB de la 2,4% în 2018 la 2,2% în anul 2019). Această
dinamică anuală a reflectat, în principal, efectul de bază al încasărilor din luna ianuarie 2019 față de ianuarie 2018
(impact de 1,2 mld lei) prin transferului contribuțiilor sociale din sarcina angajatorului în sarcina angajatului și
reducerea cotei de impozitare de la 16% la 10% (OUG nr. 79/2017). Comparativ cu programul inițial, încasările au
fost mai reduse cu 0,46 mld lei corespunzător unui grad de realizare de 98%. Dinamica anuală a încasărilor din
impozitul pe venit din salarii reflectă în principal dinamica fondului de salarii din economie (câștigul salarial mediu
brut a înregistrat o majorare) și impactul negativ annual generat de scutirea de la plată impozitului pe venit a
salariaților din domeniul construcțiilor şi a unor sectoare industriale (potrivit OUG 114/2018).
De asemenea, evoluția încasărilor din această sursă în luna decembrie 2019 a fost afectată negativ de
efectul de bază al încasărilor aferente Declarației unice efectuate de către persoane fizice independente şi
regularizările înregistrate în luna decembrie 2018.
Încasările din impozitul pe salarii și venit au înregistrat 24,33 mld lei în anul 2020, consemnând o creștere
de 4,9% (an/an). Un aport însemnat la acest avans l-a avut dinamica încasărilor din impozitul pe veniturile pensii, a
celor aferente Declarației unice, respectiv impozitul pe dividende.

Contribuțiile de asigurări au totalizat 112,25 mld lei în 2020, înregistrând o creștere marginală de 0,7% (an/an).
Evoluția încasărilor din contribuții sociale a fost influențată de:

- posibilitatea restructurării/eșalonării obligațiilor bugetare cu termen de plată până la 25 decembrie 2020,

- modificarea bazei de calcul a CAS și CASS datorată de salariații cu contract individual de muncă cu timp parțial și
- scutirea de la plată a contribuției asiguratorii în muncă (pentru șomajul tehnic)10.

10
OUG nr. 30/2020, modificată prin OUG nr. 32/2020
 3.4 Evoluția veniturilor din Impozitul pe profit în perioada 2016-2020
Veniturile din impozitul pe profit au înregistrat cea mai mare creștere de 17,72 mld lei în anul 2019 şi
prezintă o creștere nominală de 13,2% față de anul 2018, în principal, ca urmare a avansului cu 70% a încasărilor
din impozitul de profit datorat de băncile comerciale. De asemenea, această evoluție a contribuit la înregistrarea
unor încasări anuale.

Impozitul pe profit
20,000
17,720.2
18,000 15,988.1
15,442.0 15,652.5
16,000 14,732.1
14,000
12,000
10,000
8,000
6,000
4,000
2,000
0
2016 2017 2018 2019 2020

4. Politica fiscală pentru orizontul anului 2021

Având în vedere obligaţia Guvernului de a conduce politica fiscal-bugetară în mod prudent care să asigure
sustenabilitatea poziţiei fiscale pe termen mediu şi lung, apare necesitatea păstrării echilibrelor bugetare prin
adoptarea de măsuri menite să limiteze creşterea cheltuielilor bugetare permanente precum și necesitatea
respectării recomandării Comisiei Europene stabilită în cadrul procedurii de deficit excesiv declanşată pentru
România. Principalele obiective ar fi11:
 să mobilizeze resursele financiare de care statul are nevoie pentru finanțare și să le direcționeze țintit si eficient
în funcție de priorități ;
 să susțină un mediu de afaceri favorabil și predictibil, pentru redresare economică și o creștere economică
sustenabilă;
 să contribuie la realizarea recuperării contracției economice din anul 2020 și să asigure stabilitatea economiei
românești, prin atenuarea impactului nefavorabil care poate apărea în evoluția ciclurilor economice.
Principalele măsuri fiscale avute în vedere pentru a sustine obiectivele propuse sunt:
◊ În domeniul impozitului pe profit – revizuirea sistemului de provizioane aplicabile domeniilor de activitate.

◊ În domeniul impozitului pe venit, contribuţiilor sociale obligatorii, impozitului pe veniturile obţinute din
România de nerezidenţi şi impozitului pe reprezentanţele firmelor străine înfiinţate în România:

- Elaborarea unui studiu de impact privind posibile facilităţi fiscale în vederea reformării impozitării muncii, inclusiv
reducerea contribuţiilor şi impozitelor pe echivalentul salariului minim, şi începând cu anul 2022 pilotarea pentru
doi ani pe un sector al economiei cel mai bine plasat în urma studiului de impact. Prelungirea şi/sau generalizarea
măsurii va fi determinată de rezultatele înregistrate în urma pilotării la doi ani de la intrarea în vigoare în condiţiile
unui deficit sub 3% sau doi ani de creştere economică peste potential;
11
Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2021 – 2023
- Continuarea demersurilor privind ratificarea de către partea română a Convenției multilaterale pentru
implementarea în cadrul tratatelor fiscale a măsurilor legate de prevenirea erodării bazei impozabile și transferul
profiturilor.

◊ În domeniul TVA:

- Implementarea unui sistem obligatoriu de facturare electronică care să asigure creșterea eficienţei şi eficacităţii în
colectarea impozitelor și taxelor, precum și prevenirea și combaterea fraudei/a evaziunii în domeniul TVA.

◊ În domeniul procedurii fiscale:

Măsurile fiscale din domeniul procedurii fiscale, luate în anul 2020 în vederea stopării efectelor negative
ale pandemiei, în vederea sprijinirii populației și al mediului de afaceri vor continua și în anul 2021; astfel,
principalele obiective pe termen mediu sunt următoarele:

- solicitarea la rambursare prin deconturile cu sumã negativã de taxã pe valoarea adãugatã cu opțiune de rambursare,
depuse în cadrul termenului legal de depunere, se va face cu efectuarea ulterior a inspecției fiscale, pânã la data de
31 martie 2021;

- vor continua mãsurile de acordare a unor facilitãți fiscale care vizeazã toți contribuabilii care au datorii restante la
31 martie 2020 (persoane fizice, juridice, persoane fizice care desfãșoarã activitãți economice sau profesii libere,
entitãți fãrã personalitate juridicã, instituții publice, etc.) respectiv de anulare a accesoriilor datorate cu condiția
achitãrii obligațiilor bugetare principale și a obligațiilor bugetare;În acest caz cererea de anulare a accesoriilor se
poate depune pânã la 31 martie 2021;

- se va menține flexibilizarea condițiilor de accesare a restructurãrii obligațiilor bugetare, prin adoptarea unor
prevederi prin care sã se reglementeze: includerea în sfera obligațiilor bugetare pentru care se poate acorda
restructurarea obligațiilor bugetare restante pânã la 31 decembrie 2020, prelungirea termenului de depunere a
notificãrilor privind intenția de a beneficia de restructurarea obligațiilor bugetare pânã la 31 martie 2021, iar
cererea de restructurare sã poatã fi depusã pânã la data de 30 iunie 2021;

- va continua procedura simplificată de acordare a eșalonãrii la platã pentru cel mult 12 luni, pentru obligațiile
bugetare principale și accesorii a cãror scadențã/termen de platã se împlinește dupã declarãrii stãrii de urgențã pânã
la data eliberãrii certificatului de atestare fiscalã, dacã sunt îndeplinite anumite condiții; Cererea de acordare a
eșalonãrii se poate depune pânã la 31 martie 2021;

- finalizarea implementarii sistemului  informatic național de supraveghere și monitorizare a datelor fiscale, în

vederea conectãrii aparatelor de marcat electronice fiscale și astfel, diminuarea evaziunii fiscale în acest domeniu.
 Bibliografie
1. Cristina T. (2007), Fundamentarea și efectuarea cheltuielilorr din bugetele locale
2. Dascălu E. D., Ruşanu D. R. (2009), Finanţe publice. Editura Fundaţiei “România de Mâine”
3. Dobrotă G. (2010), Fiscalitate, Academica Brâncuși
4. Grosu O. (2004), Impozitul, sursă de venit pentru bugetul de stat. Buletin ştiinţific
5. Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2021 – 2023
6. Vacarel I. (2004), Finante publice, Ed. Didactica si Pedagogica
7. Vieriu A. A. M. (2019). Politici fiscale. Colecția de working papers, ABC-ul Lumii Financiare
8. ***Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal
9. ***OUG nr. 30/2020, modificată prin OUG nr. 32/2020
10. ***OUG nr. 79/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.
11. ***www.insse.ro
12. ***www.mfinante.gov.ro