Principii Bugetare

I. Principiul universalitatii prevede ca veniturile si cheltuielile publice trebuie inscrise in buget cu sumele lor globale si realizarea lor sa se faca numai in cadrul acestuia, avantajele acestui principiu sunt : -Cunoasterea exacta si reala a volumului total al veniturilor si cheltuielilor publice si a corelatiei dintre anumite venituri si cheltuieli aflata in stransa conexiune -Permite controlul parlamentului asupra cuantumului total de venituri si cheltuieli al bugetului de stat II. Principiul unitatii bugetare, conform caruia toate veniturile si cheltuielile publice se inscriu intr-un singur document . III. Principiul anualitatii care inseamna elaborarea si aprobarea bugetului in fiecare an. In practica bugetara internationala anul bugetar coincide sau nu cu anul calendaristic. Inceperea anului bugetar este influentata de caracterul economiei, nivelul de dezvoltare, perioada de lucru a parlamentului, traditii etc. O alta semnificatie a anualitatii este perioada in care se executa bugetul public care poate fi aceiasi sau nu cu cea pentru care s-a aprobat bugetul. In functie de aceasta executia bugetului poate fi organizata in : a)Sistem de exercitiu bugetar cand veniturile si cheltuielile se executa in conturile deschise pentru fiecare an bugetar b)In sistem de gestiune bugetara in contabilitatea publica se inregistreaza numai operatiuni care au exegibilitatea incasarilor si platilor in anul bugetar in derularare IV . Principiul echilibrului bugetar prevede ca veniturile trebuie sa acopere cheltuielile inscrise in buget V. Neafectarea veniturilor bugetare, conform caruia veniturile bugetare se

depersonalizeaza servind la acoperirea cheltuielilor publica in ansamblul lor. VIl. Specializarea bugetara inseamna inscrierea in buget a veniturilor pe surse de provenienta si a cheltuielior pe destinatii si in functie de continutul lor economic Cheltuielile sunt inscrise in limite maxime care nu pot fi depasite VIII . Publicitatea bugetului care inseamna aducerea la cunostinta opiniei publice a prevederilor bugetare inca in faza de proiect , pe timpul dezbaterlior parlamentare si dupa adoptare prin publicarea in monitorul oficial. Pe langa aceste principii in elaborarea bugetelor locale mai regasim : 1 principiul autonomiei locale care inseamna dreptul autoritatilor publice locale de a elabora, apropba si executa propiile bugete 2 principiul realitatii care inseamna evidentierea nivelului efectiv al resurselor ce pot fi procurate pe plan local astfel incat sa fie acoperite nevoile colectivitatii,

Bugetul de stat
Procesul bugetar priveste elaborarea, aprobarea ,executia bugetului precum si incheierea exercitiului bugetar, Particularitati ale procesului bugetar: a) este un proces decizional care consta in alocarea de resurse bugetare limitate pentru satisfacerea unor nevoi publice tot mai presante b) este un proces predominant politic deoarece alocarea resurselor nu este determinata de actiunea fortelor pietei si de interesele grupurilor politice prin mecanismul reprezantativitatii c) este un proces complex cu foarte multi participanti (institutiile publice) d) este un proces ciclic desfasurat intr-o ordine temporala bine determinata. In ceea ce priveste initiativa bugetara,practica finantelor publice cunoaste trei sisteme: Primul dintre ele este sistemul initiativei guvernamentale - In care guvernul initiaza masurile de elaborare si adoptare a proiectului de buget de supunere a acestuia spre examinare si aprobare parlamentului si de executie bugetara. Al doilea sistem, sistemul mixt prin care ministerul de finante intocmeste o schita de buget pe baza centralizarii propunerilor de venituri si chleltuieli ale ministerelor, apoi guvernul echilibreaza si definitiveaza acest proiect pe care ulterior ministerul de finante il prezinta spre aprobare parlamentului in numele sefului statului. Sistemul american, al treilea sistem al initiativei bugetare in care initiativa apartine presedintelui printr-un serviciu special care funcitioneaza pe langa presedintie .

Operatiunuile de elaborare a proiectului bugetului de stat in romania sunt sub coordonarea ministerului de finante care centralizeaza propunerile din prioectele de buget ale ministerelor, ale celorlalte organe centrale precum si din proiectele bugetelor locale. Elaborarea proiectului de buget se bazeaza pe: -Prognozele indicatorilor macroeconomici si sociali din anul bugetar pentru care se intocmeste bugetul -Politicile fiscale si bugetare - Prevederile memorandumurilor de finantare incheiate cu organismele internationale , -Politicile si strategiile sectoriale si prioritatile stabilite in proiectele de buget ale ordonatorilor principali de credite. -Propunerile de cote si sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat precum si transferurile consolidabile intre bugete. -Posibilitatile de finantare a deficitului bugetar.
Calendarul bugetar Legea finantelor publice 500/2002

Veniturile si Cheltuielile Bugetare

Competente privind executia bugetelui de stat Administrativ, de executia bugetului de stat se ocupa urmatoarele institutii: a) Compartimentele financiar contabile. b) Ordonatorii de bugete c) Ministerul finantelor publice d) Guvernul d) Conducerea generala a executiei bugetare este sarcina permanenta a guvernului care este autorizat prin legea bugetara anuala : -sa contracteze imprumuturi pentru finantarea deficitului bugetar, -sa aprobe actiunile si categoriile de cheltuieli pentru care se pot efectua in avans plati din fondurile publice in vederea acccelerarii procesului investitional, imbunatatirii infrastructurii achizitionarii de bunuri, etc - sa propuna rectificarea bugetara atunci cand intervin schimbari in evolutia indicatorilor macroeconomici. - sa aprobe lansarea de emisiuni de titluri de valoare pe pietele financiare internationale la propunerea ministerului de finante cu avizul bancii nationale - sa analizeze contul anual general al executiei bugetare si sa-l propuna spre aprobare parlamentului. c) De realizarea preventiva a prevederilor bugetare, de asigurarea echilibrului financiar si de luarea masurilor pentru cheltuirea eficienta a fondurilor publice se ocupa sau raspunde ministerul finantelor publice caruia prin lege ii revin urmatoarele competente: - repartizeaza veniturile si cheltuielile bugetare pe trimestre si pe capitolele clasificatiei bugetare.

- deschide credite bugetare si alimteaza cu fonduri conturile bancare ale ordonatorilor principali de credite. - efectueaza transferuri catre unitatile administrativ teritoriale in cadrul limitelor prevazute in buget si in funcite de necesitatile executiei bugetare. - elaboreaza lucrari privind contul general anual al executiei bugetare si propune includerea in acesta si a sumelor rezultate din activitatea financiara a anului bugetar incheiat . -intocmeste contul general al datoriei publice, care este apoi anexat contului general anual al executiei bugetare. b) Ordonatorii de credite, raspund de respectarea dispozitiilor legale in utilizarea creditelor repartizate de realizarea veniturilor si de efectuarea cheltuielilor conform prevederilor bugetare. Executia de casa a bugetului de stat, presupune incasarea propriu zisa a veniturilor, deschiderea creditelor bugetare si efectuarea de plati din buget in contul cheltuielilor Derularea fluxurilor banesti bugetare cu sau fara numerar, are loc prin doua sistme organizatorice, bancar si al trezoreriei statului Executia de casa prin sistemul bancar consta in efectuarea de operatiuni de incasari si plati si de finantare/ refinantare a deficitului bugetar prin intermediul bancilor imputernicite sa asigure fluxurile monetare cu bugetul de stat. Acest sistem, are avantajul vastei retele de caserii si conturi ale bancilor ca si cel al unui control al bancii centrale asupra masei monetare aflata in fluxul bugetar . Executia de casa prin sistem trezoreriei publice are loc prin intermediul celer doua functii ale acestuia, cea de casier public si cea de banca a statului. In calitate se casier public trezoreria efectuaza printre altele: -toate operatiunile de incasari si plati ale bugetului de stat. -gestiunea zilnica a echilibrului bugetar , sincronizarea platilor si incasarilor legate de finatarea deficitului si serviciului datoriei publice Din postura de banca a statului, trezoreria publica gestioneaza datoria publica privind imprumuturile de finantare a deficitului, platile in contul serviciului datoriei

publice si operatiunile de refinatare a datoriei publice. Aflata in relatii directe cu sistemul bancar si detianand un cont corespondent la banca centrala, trezoreria integreaza disponibilitatile banesti ale sectorului public in circuitul economic si monetar ceea ce ii permite sa acumuleze lichiditatile necesare fara a mai apela la imprumuturi in situatii conjuncturale Incheierea executiei bugetului de stat presupune efectuarea de anumite acte si operatiuni dupa care se procedeaza la elaborarea contului general anual al executiei bugetare. Astfel in ultimul trimestru , este necesara urmarirea recuperarii veniturilor bugetare restante si efectuarea cheltuielilor in raport de evolutia reala a necesitatilor fiecarei entitati publice . Actele si operatiunile de venituri si cheltuieli bugetare de la sfarsitul exercitiului financiar se infaptuiesc avandu-se in vedere ca: -orice venit neincasat pana la 31/12 se va incasa contul bugetulul pe anul urmator - orice cheltuiala neefectuata pana 31/12 se va efectua in anul urmator . Concomitent, are loc completarea inventarelor, a evidentei contabile si verificarea continutului si conformitatii soldurilor contabile. Apoi, pe baza darilor de seama contabile prezentate de ordonatorii de credite si pe baza conturilor privind executia de casa a bugetului de stat, ministerul de finante elaboreaza lucraruile privind contul general anual de executie a bugetului de stat, pe care le prezinta guvernului.

Intocmirea contului general anual se face pe structura bugetului aprobat, inclusiv anexele.

Bugetul asigurarilor sociale de stat

Bugetul asigurarilor sociale de stat reflecta costituirea si utilizarea fondurilor banesti necesare acoperirii cheltuielilor cu pensiile , asistenta sociala si ajutoarele sociale, el se intocmeste distinct de bugetul de stat si se aproba de parlament prin lege separata. Este elaborat si administrat de ministerul muncii si cuprinde veniturile si cheltuielile grupate conform clasificatiei bugetare. Veniturile B.A.S.S. sunt asigurate prin: - venituri curente fiscale si nefiscale dobanzi si rambursari de imprumuturi acordate - venituri fiscale curente: Contributii - asigurari sociale de stat - contracte individuale cu casa de pensii - contributia cu bilete de tratament Cheltuielile B.A.S.S in clasificatia functionala cuprind: - cheltuieli social culturale sau cu asistenta sociala , pensii ajutoare si indemnizatii, (ajutoare pentur incalzirea locuintelor) -alte cheltuieli : *de administrare a fondului. *cheltuieli ocazionate de plata drepturilor *cheltuieli cu imprumuturi, La legea B.A.S.S se ataseaza si urmatoarele fonduri speciale. 1) Fondul pentru plata pensiilor si celorlalte drepturi de asigurari sociale ale agricultorilor 2) Fondul pentru plata ajutorului de somaj Este elaborat si administrat de ministerul muncii si este aprobat prin lege speciala de parlament

Bugetele locale
Elaborarea proiectelor bugetelor locale este de competeneta primarilor in ceea ce priveste bugetele comunelor, oraselor si municipiilor si a presedintilor de consilii judetene in ceea ce priveste bugetele judetelor, dar in materie de finante publice competentele cele mai largi le au consiliile locale Elaborarrea proiectelor bugetelor locale se face cu sprijunil organelor fianciare de specialitate, pornindu-se de la propunerile proprii ale organismelor administratiei locale Procesul bugetar *vezi bugetul de stat Calendarul *vezi legea 273/2006 Aprobarea lui se face de consilii. Executia bugetelor locale se face prin finantarea ordonatorilor principali si secundari de credite prin operatinunile de deschidere de credite, repartizarea lor pe destinatiile stabilite si executia propriu zisa a cheltuielilor. Lunar ministerul de finante primeste executarea operativa a bugetelor locale pe ansamblu, le analizeaza si propune masurile de remediere a unor eventuale disfunctionalitati. Trimestrial , se face darea de seama contabila. Avand in vedere faptul ca, de regula, executia bugetelor locale se soldeaza cu excedent destinatia acestuia este urmatoarea: - rambursarea imprumuturilor din anii precedenti ajunse la scadenta - constituirea fondului de rulmet propriu care poate fi folosit pentru echilibrarea trezoreriei proprii pe parcursul exercitiului bugetar (golurile de casa) Acest fond se constituie in limita a 5% din veniturile proprii realizate in anul respectiv, se pastreaza in cont distinct la trezoreria statului (publica) si la sfarsitul anului trebuie sa se regaseasaca reintregit .

Executia de casa a bugetelor locale se efectueaza de catre trezoreriile publice pe veniturile fiecarei unitati administrtiv teritoriale precum si pentru transferurile si subventiile primite de la bugetul de stat, executia partii de cheltuieli a bugetelor locale se bazeaza pe perocedeul creditelor bugetare si pe efectuarea cheltuielilor prin procedura cunoscuta .

Metode de fundamentare a veniturilor si cheltuielilor.

1)Metoda automata-> fundamenteaza veniturile si cheltuielile pentru anul bugetar N pe baza veniturilor si cheltuielilor din anul N2 al carui exercitiu s0a incheiat. Metoda este usor de aplicat fara un volum mare de lucrari dar fundamentarea nu poate tne cont de evolutiile conditiilor politice economice si sociale produse in timp. 2) Metoda ajustarii se bazeaza pe aplicarea ritmului mediu de crestere, sau de descrestere a veniturilor si cheltuielilor pe anteriorii 5 ani la nivelul veniturilor si cheltuielilor anului in curs 3) Evaluarea directa are la baza executia preliminara a bugetului pe anul in curs si a previziunilor economice sociale si politice pentru anul bugetar de fundamentat In tara noastra baza o constituie metoda automata. Fundamentarea veniturilor si cheltuielior se face de catre ministerul de finante si de catre consilile locale si ordonatorii de credit pentru institutiile publice

Imprumuturi de stat. -Creditul public

Imprumutul de stat reprezinta sub raport juridic o intelegere intre o persoana fizica sau juridica si stat, prin care prima comsinte sa puna la dispozitia statului o suma de bani pe o perioada de timp determinata iar statul se angajeaza sa o ramburseze la termenul stabilit si sa achite dobanda si celelalte costuri cuvenite. Sub aspect financiar, imprumutul de stat este un venit bugetar extraordinar la care se recurge mai ales in caz de dezechilibru fianciar, dar este si un instrument prin care statul repartizeaza intre genratiile prezente si viitoare sarcinile rezultate dintr-o cheltuiala publica ce nu poate fi acoperita din veniturile ordinare Caracteristicile imprumutului de stat. 1. Caracter contractul care exprima acordul de vointa al partilor - Desi statul stabileste conditiile de imprumut fara a consulta eventuali imprumutatori sau subscriptori, acestia pot accepta sau nu in bloc conditiile stabilite dar nu pot solicita un tratament preferential 2. Caracter rambursabil- suma imprumutata se restituie la un termen fixat mai apropiat sau mai indepartat. 3. Caracter renumerator.-sunt purtatoare de dobanda, de castiguri sau de o forma combinata a acestora. Destinatia o constituie in principal: - necesitatile de trezorerie ce pot aparea in cursul executiei bugetare, - necesitati de echilibru bugetar: finantarea si sau refinatarea deficitului bugetar.

Conform legii datoriei publice, contractarea imprumuturilor de stat se poate face si pentru: - sustinerea balantei e pret si consolidarea rezervei in devize. - finantarea proiectelor de investitii in dezvoltare sectoarelor prioritare ale economiei nationale. - finantarea importurilor de materii prime si resurse de investitii. - indepliniea obligatiilor legate de garantiile de stat pentru imprumuturi, Tipuri de imprumuturi de stat In functie de piata pe care se contracteaza avem imprumuturi interne si imprumuturi externe. Imprumuturile interne au ca sursa: capitalurile temporar disponibile ale agentilor economci, economiile populatiei, capitalurile si rezervele bancilor si institutiilor financiare nebancare. Imprumuturile interne sunt reale cand sunt acoperite efectiv cu capital intern si formale cand capitalurile subscrise provin din afara tarii Imprumutrile interne pot fi angajate direct de catre stat prin ministerul finantelor publice sau garantate de stat Cele directe se contracteaza pe baza de titluri de stat emise de ministerul de finante si autoritatile locale si prin conventie incheiata cu banca centrala prin care aceasta, acorda imprumuturi trezoreriei statului cu dobanda pietei pana la nivelul a 7% din veniturile bugetuluiu de stat realizate in anul precedent . Imprumuturile directe mai pot fi contractae si prin memorandurile semnate cu institutii financiare sau cu guverne ale altor tari. Imprumutile garante de stat sunt contractate de societati comerciale, regii autonome, companii nationale si unitati administrativ teritoriale pe baza scrisorilor de garantie emise de minsterul de finante in numele si in contul statului sau de autoritati ale administratiei publice locale Imprumutuile externe sunt contractate pe piata financare internationala de catre tarile ce nu au disponibilitati in interior sau atunci cand acestea au dobanda prea ridicata

Tehnica Imprumutului de stat. Elementele principale ale imprumutului public: - denumirea imprumutului-> arata scopul si destinatia lui (ex inzestrarea armatei, refacerea economiei) - valoarea totala a imprumutului este suma pana la concurenta careia se primesc subscrieri, din acest punct de vedere avem imprumut limitat si imprumut nelimitat. - valoarea nominala a inscrisurilor exprima marimea creantei pe care detinatorul titlului de valoare trebuie sa o incaseze la scadenta - valoarea reala este suma la care tranzactioneaaz pe bursa inscrisul respectiv -cursul, sau pretul cu care se vand si se cumpara titlurile de stat fata de valoarea lor nominala, el este determiant de raportul cerere oferta, de dobanda si celelalte avantaje ale capitalului de imprumut. -dobanda - este forma pretului platit de stat creditorilor sai pentru folosirea sumelor imprumutate. In general la imprumuturile de stat rata dobanzii are un nivel apropiat de cea a creditelor bancare. Termenul de rambursare: - fixe - perpetuee. Operatiunile prilejuite de imprumutul de stat. Emisiunea sau plasarea imprumuturilor care are loc sau care se poate face pe mai multe cai:

- subscriptie publica - vanzarea prin banci sau consortii bancare -vanzarea la bursa. Plasarea imprumuturilor prin subscriptie publica comporta doua situatii. a) cand nu se limiteaza quantumul imprumutului contractat, caz in care fiecare subscribtor efectueaza varsaminte pentru intreaga suma subscrisa b) cand cuantumul imprumutului este limitat. caz in care fie se lasa subscrierile sa se desfasoare pana la expirarea termenului de subscriere.fie se stabilesc de la inceput limite de subscriere pentru fiecare plasator. Plasarea prin consortii sau sindicate bancare se realizeaza fie prin preluarea in comision a obligatiunilor imprumutului fie prin cumpararea efectiva a acestora. In prima situatie statul intra in posesia sumelor imprumutate pe masura plasarii inscrisurilor, consortiul neraspunzand pentru inscrisurile neplasate. In a doua ipoteza consortiul plaseaza inscrisurile pe piata incasand diferenta de curs si pastrand in portofoliu inscrisurile neplasate pe piata. Din punct de vedere financiar, plasarea imprumuturilor prin consortii bancare este mai costisitoare decat prin subscribtie publica dar este mai comoda din punct de vedere tehnic. Vanazarea la bursa este o modalitate discreta, comoda si foarte utin costisitoare dar care nu poate fi aplicata pe scara larga pentru ca poate atrage dupa sine reducerea cursului inscrisurilor, si deci micsorarea randamentului imprumutului. Modificare nivelului dobanzii sau conversiunea este operatiunea prin care statul proune detinatorilor de titluri sa aleaga intre rambursarea imprumuturilor la valoarea nominala si o reducere a dobanzii. Conversiunea este determinata de micsorarea dobanzii curente sub nivelul celei practicate la respectivul imprumut . Conversiunea poate fi: - fortata, care insemna inlocuirea titlurilor vechi cu unele noi, intr-un interval de timp anunat dupa expirare caruia titlurile vechi isi pierd valabilitatea - facultativa care inseamna inlocuirea benvola a titlurilor vechi cu unele noi fara ca cele vechi sa isi piarda valabilitatea.

- anticipata care inseamna inlocuirea titlurilor vechi cu altele noi cu optiunea de ale preschimba sau rascumpara - modificarea termenului de ramburasare(consolidarea) -> transformarea unui imprumut pe termen scurt in unul pe termen lung fara consimtamantul detinatorului de titluri pentru rascumpararea titlurilor ajunse la scadenta. - arozarea este operatiunea inversa conversiunii, practicata atunci cannd cursul bursier al operatiunilor de stat, scade dramatic, iar creditorii nu-si mai pot recupera nici macar suma subscrisa. Atunci statul emite noi insccrisuri cu dobanda majorata care sa le inlocuiasca pe cele vechi mentinand astfel interesul creditorilor - rambursarea imprumuturilor de stat.Rascumpararea titlurilor de valoare de la detinatorii lor. Modalitati de rambursare. -Prin anuitati, folosita atunci cand sunt putini creditori si consta in achitarea dobanzilor si a unei parti din sumele subscrise incepand cu al doilea sau a al treilea an de la contractarea imprumuturilor. -Prin tragere la sorti , practicata atunci cand numarul creditorilor este foarte mare si consta in stabilirea valorii obligatiunilor amortizabile in fiecare an. -Prin rascumparare la bursa. Imprumuturile interne contractate de stat in nume propriu sunt angajate prin ministerul de finante care emite titluri de stat in moneda nationala sau devize pe care le plaseaza pe piata interna de capital prin intermediul institutiilor financiar-bancare, al trezoreriilor locale sau BVB. Titlurile de stat sunt instrumente financiare sub forma de bonuri de tezaur certificate de trezorerie, certificate de depozit, obligatiuni emise in forma materializata sua dematerializata nominative sau la purtator, cu dobanda sau cu discount. Rambursarea acestor imprumuturi se face din: -sume prevazute cu aceasta destinatie in bugetul de stat -imprumuturi pe piata interna, -disponibilul contului general al trezoreriei statului , alte surse.

Imprumuturile interne contractate de autoritatile locale se angajeaza de consiliile locale cu votul a cel putin din membri fara garantie guvernamentala dar cu informarea prealabila a ministerului de finante. Aceste imprumuturi iau forma titlurilor de valoare, acordurilor de imprumut cu institutii specializate. si mai pot lua forma imprumuturilor fara dobanda din disponibilul Contului general Trezoreriei Statului in limita a 5% din totalul veniturlir estimate a fi incasate in anul bugetar in care se face imprumutul dar nu mai mare decat fondurile pe care le poate rambursa intr-un exercitiu bugetar respectivul consiliului local. titlurile se emit de autoritatile locale si se lanseaza prin intermediul institutiilor specializate , rambursarea se face din bugetul local cu exceptia transferurilor de la bugetul de stat. Imprumuturile in deviza pe piata interna, au caracter exceptional, sunt destinate/ finantarii/ refinantarii deficitelor bugetare/ si se realizeaza de ministerul de finante prin intermediul bancii centrale/ bancilor comerciale, Cec-ul, ca agenti ai statului. Rambursarea se face in deviza straina in care au fost emise titlurile de stat. Ratele imprumutului se asigura din alte imprumuturi iar dobanda si celelalte costuri se suporta de la bugetul de stat. Plata in devize a acestor titluri de stat se face de catre BNR careia MFP ii plateste a doua zi sumele datorate in lei Imprumuturiel interne garantate de stat. pot fi contractate de orice autoritate a administratiei publice desemnate prin hotarare de guvern, garantia se acorda la cerere de catre MF, doar daca garantul accepta conditiile de imprumut din contractul incheiat cu banca creditoare, rambursarea se face din resurse proprii fara a afecta bugetul general consolidat. garantia inceteaza atunci cand garantul isi ramburseaza in intregime creditul acordat Imprumuturile externe Etape: a) prezentarea in sedinta catre guvern de catre ministerul de finante a memorandumului de angajre a imprumutului si a proiectului de mandat pentru negocierea acestuia . Memorandumul este insotit de o documentatie care sa ateste necesitatea imprumutului, oportunitatea si eficienta destinatia acestuia.

b) aprobarea mandatului de negociere MFP c) analizarea si aprobarea acordului de imprumut si daca este cazul, ratificarea lui de catre parlament. d) semnarea acordului de imprumut cu creditorul extern de catre ministerul de finante. Pentru proiectele de investitii finantate partial din bugetul de stat, eliberarea fondurilor imprumutate catre beneficiari se face pe baza unei documentatii de fundamentare si a studiilor de fezabilitate privind respectiva investitie . Rambursarea imprumuturilor externe se face din: - sume prevazute in bugetul de stat cu aceasta destinatie - fondul de rezerva bugetara la dispozitia guvernului. - imprumuturi externe pentru refinantare - disponibilul contului general al trezoreriei statului. - recuperarea de creante ale statului.