SUBIECETE EXAMEN FINANTE

1. UNITATEA BUGETULUI
Se impune elaborarea in fiecare an, a unui buget unic de stat, in care sa fie inscrise toate veniturile si
cheltuielile publice ale statului
Abateri:
a. Bugete extraordinare – in situatii deosebite, cand apar cheltuieli neprevazute pentru acoperirea
carora se introduc venituri speciale sub forma unor impozite, se apeleaza la imprumuturi speciale
b. Bugete anexe – bugete proprii pe care le intocmesc unele institutii publice sau servicii publice ale
statului care nu au personalitate juridica, dar au autonomie financiara
c. Conturile speciale de trezorarie – conturi deschise la trezoraria publica prin care se realizeaza
executia de casa a bugetului

2. ANUALITATEA BUGETULUI
Defineste notiunea in timp a bugetului si in practica ridica doua probleme:
a. Data inceperii anului bugetar – stabilita prin constitutie si legea organica a Finantelor Publice si
difera de la o tara la alta
o 1.01-31.12
o 1.04-31.03
o 1.07-30.06
o 1.10-30.09
b. Durata exercitiului bugetar – perioada de timp in care executivul trebuie sa incaseze veniturile si
sa efectueze cheltuieli aprobate de parlament
a. Sistem de gestiune-durata anului bugetar se incheie la 21.09, iar in buget sunt evidentiate
numai veniturile incasate si cheltuielile efectuate
b. Sistem de exercitiu-durata exercitiului bugetar se prelungeste cu 3 pana la 6 luni peste durata
anului bugetar

3. ECHILIBRAREA BUGETULUI
Intocmirea si aprobarea unui buget echilibrat, dar si incheierea acestuia cu sold 0, egalitatea intre
venituri si cheltuilei
Metode:
a. Metoda fondului de rezerva – in anii de prosperitate ai ciclului economic din excedentul
inregistrat, urmand sa fie utilizat pentru acoperirea cresterii cheltuielilor publice in perioadele
nefavorabile ale ciclului economic
b. Metoda fondului de egalizare – recurge la imprumuturile publice pentru acoperirea cheltuielilor in
faza de prosperitate cand cresc veniturile si se constituie un fond de egalizare pe seama caruia sa
se ramburseze imprumuturile rambursarilor anterioare
 c. Amortizarea alternativa a daatoriei publice – obtinerea de catre stat a acordului subscriitorilor la
imprumuturile publice ca rambursarea sa se faca atunci cand va fi posibil

4. SPECIALIZAREA BUGETARA
Aprobarea de catre parlament si inscrierea in bugetele anuale a veniturilor bugetare pe surse de
provenienta si a cheltuielilor publice pecategorii de activitate
Abateri:
a. Transferuri – treceri ale unor sume de bani de la unii ordonatori de credite la altii, in cadrul
aceluiasi capital
b. Viramente de credite bugetare – reducerea prevederilor initiate la unele capitaluri de cheltuieli si
majorarea altor capitaluri in cadrul aceluiasi titlu si la acelasi ordonator de credite
c. Credite globale – sume neprevazute in buget fara o destinatie precisa, urmand sa fie folosite
pentru acoperirea unor cheltuieli neprevazute
d. Fonduri speciale – credite bugetare la dispozitia primului ministru care le poate atribui unor
ministre pentru acoperirea unor actiuni sau cheltuieli publice

5. REALITATEA BUGETULUI
Impune a fi avute in vedere cu ocazia intocmirii proiectului de buget a variantelor celor mai apropiate
de realitate
Metode:
a. Metoda autonoma sau a penultimei – evaluarea aproximativa a veniturilor si cheltuielilor bugetare
pentru anul urmator pe baza rezultatului obiectului in penultimul an al carui exercitiu bugetar este
incheiat
b. Metoda majorarii sau diminuarii – luarea in calcul a cifrelor bugetare pe ultimii 5 ani pe baza
carora se determina rata de crestere sau scadere a veniturilor si cheltuielilor bugetare care apoi se
aplica asupra cifrelor bugetare ale anului in curs
c. Metoda evaluarii directe – determinarea marimii fiecarui venit si fiecare alocatie bugetara pe baza
executiei preliminate a bugetului pe anul in curs a caror marime se influenteaza tinand cont de
factorii care este posibil sa se manifeste in anul urmator

6. NEAFECTAREA VENITURILOR BUGETARE

Pe baza acestui principiu, prin perceperea lor la veniturile bugetare se depersonalizeaza, adica servesc
la acoperirea cheltuielilor publice in totalitatea lor, nefiind admisa perceperea sau incasaraea unui
venit public pentru finantarea unei anumite cheltuieli publice
 Abateri:
a. Scoaterea inafara bugetului a incasarilor provenite din anumite surse pentru finantarea anumitor
servicii publice
b. Lasarea la dispozitia ministerelor a unor cote-parti din unele venituri sau a sumei totale aferente
unor incasari directe pentru acoperirea chelt aferete unor activit specifice
c. Intocmirea bugetelor extraordinare, anexe si autonome si a conturilor speciale de trezorarie
d. Garantarea unor imprumuturi publice cu anumite venituri bugetare sigure
e. Indicarea destinatiei incasarii provenite din introducerea unor noi impozite
f. Posibilitatea utiliz sumelor varsate benevol la buget, pt acoperirea unor chelt de interes public

7. DEFINIREA SI TRASATURILE PROCESULUI BUGETEAR

Reprezinta un ansamblu de operatiuni care se succed anual si privesc elaborarea si aprobarea
proiectului legii bugetare anuale, executia curenta a bugetului, incheierea si aprobarea conturilor de
executie bugetara si controlul bugetelor
Trasaturi: unul de decizie, predominant politic, caract complex, ciclic, strict reglementat

8. FAZELE PROCESULUI BUGETAR SI CONTINUTUL ACESTORA

1. Elaborarea proiectului legii anuale – intocmirea proiectului legii bugetare se realizeaza de org dif
in fct de competentele stabilite prin lege in ceea ce priveste initiativa bugetara
a. Sist initiativei guvernamentaele – abilit guv de a stabili sau sprijini masurile ce viseaza aprob
chelt publive sau instit de venituri publice
b. Sist mixt – asumarea initiativei bugetare de catre parlament cat si de guvern, iar ministerul
finantelor are rolul indrumarii metodelor a operatiunilor de elaborare a proiectului de buget
c. Sist initiativei prezidentiale (SUA) – proiectul bugetului federal este elab de catre presedintele
tarii, iar in acest scop fct un birou bugetar special, care centralizeaza si revizuieste propunerile de
dep si le prezinta presedintelui

2. Aprobarea legii bugetare anuale -proiectul legii bugetare anuale si cifrele bugetare previzionate
pentru noul an sunt supuse dezbaterii si aprobarii legislative din fiecare tara, iar procedura
parlamentara de aprobare a legii bugetare publice difera de la o tara la alta in fct de org
parlamentului si calendarul de lucru al acestuia
 In sit in care legea bugetului nu a fost adoptata pana la inceperea anului nou bugetar, se recurge
la:
1. Douasprezecimile bugetare provizorii – sunt bugete al caror cuantum de venit si chelt repr
1/12 din cifrele prevazute in proiectul de buget si care se aproba lunar prin hot de guvern
2. Increderea guvernului sa indrume executia bugetara pe baza cifrelor bugetare din anul
precedent

3. Executia bugetului de stat – se realizeaza printr o succesiune de acte si operatiuni care

formeaza procedura exec bugetare si care cuprinde urm faze:
 a. Repartizarea pe trimestre a ven si chelt bugetare care se aproba de ministerul finantelor publice pe
capitole la propunerea ministerelor a celorlalte organe centrale de stat si de ordonatorii de credite
b. Executia de casa a bugetului
c. Executia partii de venit a bugetului de stat (4 etape): asezarea impozitului,lichidarea, emiterea
titlului de percepere a impozitului, perceperea prop-zisa a impozitului

4. Inchiderea si aprobarea contului de executie bugetara – executia bugetului presupune inreg

tuturor operatiunilor de incasari si plati, la ven si chelt bugetare, in centrul ordonatorilor de
credite, inregistrari care sunt reflectate in darile de seama contabile trimestriale si anuale, pe
care acestia le intocmesc si le prezinta ministerului finantelor publice
5. Controlul executiei bugetului de stat – urm forme:
a. Controlul politic se exercita de catre parlament prin dezabatera si aprobarea proiectului
legii bugetare anuale si a contului general de executie bugetara cat si prin controalele
exercitate in cursul executiei bugetare
b. Controlul jurisdictional se exercita de curtea de conturi in vederea stabilirii raspunderii
juridice a subiectilor implicati in executia bugetara
c. Controlul administrativ include atat controlul exercitat de MFP cat si controlul propriu
realizat in interiorul fiecarei inst publice sub 2 forme: Control financiar preventiv si
Control financiar intern

9. EXECUTIA PARTII DE CHELT A BUGETULUI DE STAT: ETAPE

Presupune 4 etape:
a. Angajarea – asumarea de catre un organism public, a obligatiei de a plati unei terte pers., o
anumita suma de bani repartizat din bugetul de stat, pentru livrarea de bunuri, prestarea de
servicii sau executia de lucrari
b. Lichidarea – operatiuni prin care se verifica si se constata realitatea si leg oblig asumate si se
stabileste cuantumul sumei datorate
c. Ordonantarea – emiterea unui ordin de plata sau document prin care se dispune plata sumei
datorate
d. Plata – operatiunea prin care are loc strangerea obligatiilor banesti a statului fata de pers care si-
au indeplinit oblig fata de buget

10. EXECUTIA PARTII DE VENITURI A BUGETULUI DE STAT: ETAPE

a) Aşezarea impozitului - se referă la stabilirea obiectului impunerii, la constatarea existenţei materiei
impozabile de care dispune o persoană fizică sau juridică, precum şi la evaluarea mărimii acesteia.
b) Lichidarea - este operaţiunea prin care se determină cuantumul impozitului datorat de o persoană
fizică sau juridică. Pe baza acestei operaţiuni are loc deschiderea rolului pentru fiecare persoană fizică
sau juridică desemnată de lege, prin care se înscrie suma datorată cu titlu de impozit în debitul
fiecărei persoane contribuabile.
c) Emiterea titlului de percepere a impozitului - constă în înscrierea cuantumului impozitului datorat,
calculat prin operaţiunea de lichidare anterioară, într-un act sau dispoziţie, pe baza căreia se
autorizează perceperea sa ca venit al bugetului de stat, la nivelul administraţiei centrale (federale) sau
la nivel local
11. FACTORII CARE INFLUENTEAZA VENITURILE BUGETARE
a. Factori economici – se bazeaza pe evo. cresc. PIB
b. Factori monetari – repr de credit, dobanda si masa monetara
c. Factori sociali – se manifesta in legatura cu accentuarea rolului statului in eco
d. Factori demografici – sporirea nr de contribuabili
e. Factori politici – punerae in practica a deciziilor macroeco
f. Factori militari – au in vedere consumul de res fin pt inzestrarea si mentinerea fortelor armate
g. Factori de natura fin – sinteza influentarii tuturor celorlalti factori si care se concretizeaza in
nivelul ven bugetar, mobilitatea la buget pt acoperirea chelt publice

12. CLASIFICAREA VENITURILOR BUGETARE

a. Dpdv al continutului economic
 Venituri cu caracter fiscal (impozite taxe cotributii directe)
 Emisiunea baneasca fara acoperire
 Resurse de trezorarie
 Resurse financiare din imprumutul public
b. In statele de tip unitar
 Resurse publice ale bugetului central
 Resurse ale bugetelor locale
c. Prin prisma bugetului general consolidat
 Resurse financiare ale bugetului de stat
 Resurse financiare ale asig soc de sta
 Resurse financiare cu destinatie speciala
 Resurse financiare ale UAT
d. Ritmicitatea sau frecventa incasarii la buget
 Resurse ordinare sau curente
 Resurse extraordinare sau incidentale sau intamplatoare
e. In functie de provenienta
 Resurse externe
 Resurse de provenienta interna

13.FACTORII CARE INFLUENTEAZA CRESTEREA CHELTUIELILOR PUBLICE

a. Demografici – leg de cresterea populatiei si modificarea str acesteia pe varste si categ socio-cult
b. Economici – dezv eco si moderniarea acesteia
c. Sociali – generati de cresterea venitului mediu
d. Urbanizarea – antreneaza res fin suplimentare pentru crearea si dezv centrelor urbane si
finantarea unor utilit publice specifice
e. Militari – generati de purtarea razboaielor si aparitia conflictelor armate
f. Factori de ordin istoric – actioneaza prin transmiterea de la o perioada la alta a nev sporite de
chelt si suportarea poverii celor facute anterior de impr publice
g. Politici – se referea la cresterea complexitatii sarcinilor staului contemporan
14. ELEMNTE TEHNICE ALE VENITURILOR BUGETARE
 denumirea venitului bugetar;
 subiectul venitului bugetar (contribuabilul);
 plătitorul venitului bugetar;
 obiectul venitului bugetar sau materia impozabilă;
 unitatea de impunere;
 baza impozabilă;
 asieta sau modul de aşezare, calcul şi vărsare a venitului bugetar;
 termenele de plată (vărsare) la bugetul public;
 facilităţile acordate la stabilirea şi plata obligaţiilor către bugetul
 public;
 obligaţiile şi răspunderile subiecţilor venitului bugetar;
 dreptul de contestaţie al subiecţilor venitului bugetar şi modul de
 soluţionare a contestaţiilor.

15. CRITERIILE DE GRUPARE A CHELTUIELILOR PUBLICE

a. Clasificatia administrativa – are la baza criteriul institutional prin care se efectueaza chelt publice,
acest criteriu este folosit la repartizarea alocarii buegetare pe ordonatori de credite bugetare
b. Clasificatia economica
a. Chelt curente sau de functiune care asigura intretinerea si buna functionare a institutiilor
publice, majorarea reprezinta un cosnum definitiv de pib
b. Chelt de capital sau de investitii care se concretizeaza in achizitia de bunuri de folosinta
indelungata si le repr o avansare a pib
c. Chelt privind serv publice sau administrative se refera la serviciile si prestatiile bunei
functionari a inst publice
d. Chelt de transfer – treceri ale unor sume de bani intre div inst publive sau bugete locale
c. Clasificarea functionala – folosirea drept criteriu a domeniilor, ramurile si sectoarele de activitate
spre care sunt alocate res finaciare publice

16. PRINCIPALII INDICATORI AI CHELTUIELILOR PUBLICE

a. Nivelul cheltuielilor publice:
 Volumul chelt pub in expresie nominala (preturile curente ale anului analizat)
 Volumul chelt pub in expresie reala (se recalc in preturi constante cu ajutorul
pib)
 Ponderea chelt pub in pib – caract a niv chelt pub si a dinamicii lor
 Volumul chelt pub ce revine in medie pe un locuitor
b. Structura chelt pub – analiza chelt poate fi efectuata si din pdv al str pe dif categorii
potrivit unui criteriu de clasificare, iar in acest scop se det ponderea sau greutatea
specifica a fiecarei categ de chelt
c. Dinamica chelt pub
 cresterea nominala si reala a chelt pub
 modificarea ponderii chelt pub in pib
 modificarea vol mediu al chelt pub ce revin pe un locuitor
 modifciarea str chelt pub
 elasticitatea chelt pub fata de pib
 indicele privind coresp dintre cresterea chelt pub si pib
17. ELEMENTELE IMPOZTIULUI
a. Subiectul impozitului – pers fizica sau juridica obligata prin lege la plata acestuia
b. Suportatorul – pers care suporta impozitul
c. Obeictul impunerii – venitul realizat, bunul livrat, serviciul prestat, bunul importat/exportat
d. Sursa impozitului – din ce anume se plateste; venit sau avere
e. Unitatea de impunere – unitate de masura utilizata pt evaluarea marimii obiectului impozabil
f. Cota de impunere – impozitul afaerent unei unitati de impunere
g. Modul de asezare a impozitelor – totalitatea masurilor intreprinse de org fiscal in leg cu
fiecare obiect impozabil identificat, ob impozabil
h. Termenul de plata a impozitarii – data pana la care trebuie platit impozitul si masurile de
sanctionare in cazul in care acesta nu se plateste pana la termen

18. PRINCIPIILE MODERNE DE ECHITATE FISCALA ALE IMPUNERII; CONTINUT

Impunere diferentiala a veniturilor si averilor in functie de puterea contribuitiva a fiecarui
contribuabil, stabilirea unui minim neimpozabil, o impunere generala care sa cuprinda toti
contribuabilii carea realizeaza venituri din aceeasi sursa sau detin acelasi gen de avere, iar sarcina
fiscala a unei persoane sa fie stabilita in comparatie cu sarcina fiscala a altei persoane din aceeasi
categorie.
Un rol deosebit in respectarea principiului il are modul de asezarea a impozitului, in practica
intalnindu-se urm situatii:
a. Impozituele stabilite in sume fixe care nu tin cont de marimea veniturilor sau averea detinuta
de contribuabil
b. Impunerea in cote procentuale in cadrul careia se pot utiliza mai multe cote: cote
proportionale (cota ramane nemodificata indiferent de modificarea marimii materiei
impozabile) si cote progrsive(in cazul carora nivelul cotei creste pe masura cresterii
volumului materiei impozabile)
c. Impunerea regresiva – intalnita in cazul impozitarii indirecte cand impozitul pe unitate de
produs este invers propotional cu venitul contribuabilului

19. PRINCIPIILE MODERNE DE POLITICA FINANCIARA ALE IMPUNERII; CONTINUT

Se refera la cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca un impozit astfel: impotiul sa aiba un
randament fiscal ridicat trebuie sa indeplineasca urm conditii:
- Impozitul – caracter univeral, sa fie platit de toate persoanele care realizeaza venituri din
aceeasi sursa sau detin acelasi gen de avere
- Sa nu dea posibilitatea sustragerii de la impunere a unei parti din materia impozabila pe
cai legale sau ilegale
- Cheltuielile ocazionale de asieta acestuia sa fie de un volum cat mai mare

20. METODE DE EVALUARE A MATERIEI IMPOZABILE

a. Metode declarative (doua variante)
- Metoda de evaluare prin intermediul declaratiilor fiscale ale contribuabililor care se
bazeaza pe sinceritatea declaratiilor contribuabililor si de control ulterior al organului
fiscal
- Evaluaraea prin intermediul clasificarii fiscale, facute de terte personale care cunosc
marimea veniturilor realizate de contribuabil si care calculeaza si retin impozite
 b. Evaluarea forfetara – se bazeaza pe acordul dintre contribuabil si organul fiscal in ceea ce
priveste marimea obiectului impozabil.
- Forfeta legala – valabila pt toti contribuabilii care realizeaza venituri din aceeasi
sursa si in aceleasi conditii
- Forfeta individuala sau conventionala – tine cont de particularitatea activitatii
desfasurate de fiecare contribuabil
- Forfeta colectiva – combina evaluarea veniturilor pe baza declaratiilor
contribuabililor cu evaluarea forfetara a chelt
c. Evaluari corective – procedeu prin care se restabilesc in mod curent sau se determina in
situatia de exceptie valoarea impozabila si cuantumul legal al impozitului
- Procedura de corectare a evaluarii anterioare – se aplica in cazul contribuabililor care
conduc evidenta contabila, calculeaza, platesc si declara impozit, dar uneori constata
anumite erori in calcularea acestora
- Procedura de evaluare din oficiu – se declanseaza de catre organul fiscal in sit in care
contribuabilul nu conduce evidenta, nu calculeaza si nu declara impozitul sau exista o
disproportie vadita intre datele declarate si influenta organului fiscal
21. PROCEDEE DE AJUSTARE A CUANTUMULUI IMPOZITULUI
a. Abaterile – prin care se diminueaza baza impozabila prin eliminarea din calcul a acestiea
b. Deducerea – diminuarea bazei impozabile prin scaderea din aceasta fie a unei sume fixe, fie a
unei sume rezultate prin aplicarea unei cote procentuale ale acestuia
c. Reducerile si majorarile – spre deosebire de abateri si deduceri care privesc materia
impozabila se acorda dupa calcularea impozitului
22. MODALITATI DE PERCEPERE A IMPOZITELOR UTILIZATE IN TRECUT SI PREZENT
In trecut:
a. Strangerea impozitului de catre unul din contribuabilii fiecarei comunitati
b. Incasarea impozitului prin intermediul unor concesionari sau ariendasi
c. Perceperea impozitului de catre aparatul fiscal al statului
In prezent:
a. Incasarea impozitului prin aparatul fiscal propriu al statului care cunoaste 2 variante: impozit
portabil (platitorul se deplaseaza la organul fiscal) si impozit cherabil (organul fiscal se
deplaseaza la contribuabil)
b. Stopajul la sursa – sit in care platitorul venitului caluculat retine si plateste la buget impozit
datorat de contribuabil care a realizat venitul
c. Perceperea prin aplicarea de timbre fiscale mobile – in cazul obtinerii unor acte certificate,
documente sau legalizari ale acestuia

23. CLASIFICAREA IMPOZITELOR

a. Impozit real sau obiectiv: financiar, pe cladiri, pe activit industriale, pe capitaluri banesti
b. Impozit de tip personal sau subiectiv: impozit pe venit, impozit pe avere
c. Impozit direct si indirect

24. TRASATURILE IMPOZITELOR DIRECTE SI CLASIFICAREA ACESTORA

Impozitele directe se platesc la buget de contribuabili care obtin venituri din vanzarea unor bunuri,
prestarea unor servicii, executarea de lucrari, importul/exportul de bunuri, dar sunt suportate de
cunsumatorul final al bunurilor si serviciilor fiind incluse in pretul sau tariful acestora
 Impozitele directe cuprind:
a. Taxe de consumatie
b. Monopoluri fiscale
c. Taxe vamale
d. Taxe si contributii

25. IMPOZITUL PE VENITURILE PERSOANELOR FIZICE: CARACT. SI CLASIFICARE VEN

IMPOZABIL
Impozitul pe veniturile persoanelor fizice (PFA) este o formă de impozit care se aplică asupra
veniturilor pe care le obțin indivizii într-un an fiscal. Acest impozit este aplicat la nivelul veniturilor
personale, care pot proveni din diverse surse, cum ar fi salarii, dividende, chirii, venituri din investiții sau
alte surse de venit.
Produsul fiscal prin care se realizează impunerea venitului realizat de persoanele fizice este numit în
mod general impozit pe venit, în practică impunerea venitului net putându-se realiza printr-un singur
impozit sau prin două impozite aplicate la aceeaşi bază impozabilă.

Caracterizare:
- Venitul impozabil este un venit global, acesta include totalitatea veniturilor şi câştigurilor
indiferent de sursa de provenienţă, cu excepţia veniturilor exonerate integral sau parţial prin lege,
prin convenţii internaţionale şi a celor care privesc regimuri speciale;
- Venitul impozabil este un venit net, în structura sa intră ansamblul veniturilor nete ale
contribuabilului care formează venitul global, cuantumul venitului impozabil fiind influenţat de
regimul fiscal al deficitelor specifice anumitor categorii de venituri, de elementele deductibile
care privesc anumite obligaţii personale sau familiale şi de măsuri de politică economico-socială
promovate de state;
- Venitul impozabil este un venit disponibil, venitul devine disponibil din momentul în care
depinde de voinţa persoanei fizice de a-l încasa sau nu;
- Cuantumul venitului impozabil este influenţat de caracterul impozitului (personal sau pe cămin
fiscal), acesta putând avea un caracter mai pronunţat personal sau mai pronunţat familial

Clasficare:
In funcţie de natura surselor din care provin veniturile realizate sau dispuse de persoanele fizice,
legislaţia fiscală stabileşte următoarele grupe de venituri impozabile:
1. Veniturile capitalurilor mobiliare, cuprind:

 venitul acţiunilor şi părţilor sociale distribuite sub formă de dividende de societăţile obligate la
plata impozitului pe societate;
 venitul titlurilor financiare obligatare cu rata dobânzii fixă, variabilă şi revizuibilă;
 venitul titlurilor negociabile pe termen scurt;
 veniturile valorilor mobiliare străine.
2. Beneficii obţinute din activităţi sau profesiuni de natură industrială, comercială, artizanală şi
afaceri diverse, în această categorie fiscală fiind incluse beneficiile realizate de asociaţii societăţilor
de persoane care, fie ca urmare a regimului fiscal de bază, fie ca urmare a dreptului de opţiune
acordat de stat, aceste societăţi intră sub incidenţa impozitului pe venit, pentru determinarea
beneficiului realizat la nivelul societăţii putându-se alege între două regimuri: utilizarea beneficiului
real sau aplicarea regimului forfetar.
3. Beneficii şi venituri din profesiuni liberale şi alte activităţi asimilabile, sub incidenţa impozitului pe
venit intrând veniturile realizate de persoanele fizice care:

 exercită profesiuni liberale în mod independent

 exercită activităţi asimilabile, de pe urma cărora obţin venituri fie aceştia, fie moştenitorii lor
legali
4. Beneficiile agricole, respectiv cele obţinute din exploatarea bunurilor rurale de către:

 asociaţii societăţilor agricole de persoane;

 proprietarii terenurilor exploatate;
 fermieri;
 proprietari şi arendaşi.
5. Venituri funciare, care cuprind:

 veniturile proprietăţilor construite

 veniturile proprietăţilor care nu sunt construite, de orice natură
6. Venituri salariale, pensii şi rente viagere, în această categorie se includ:

 veniturile salariale, cuprinzând salariile propriu-zise şi avantajele accesorii primite de o persoană

indiferent dacă aceasta desfăşoară o activitate în sectorul public sau privat şi indiferent de natura
contractului de muncă încheiat;
 pensiile de invaliditate, pensiile pentru munca depusă, pensiile alimentare, rentele viagere şi
temporare.
7. Drepturi salariale acordate administratorilor şi asociaţilor de către societăţi, acestea nu reprezintă o
categorie fiscală distinctă, însă sunt supuse unor tratamente fiscale extrem de variate, în funcţie de
tipul de societate care le acordă şi de natura venitului.
8. Plusvalorile impozabile, care se pot grupa în două categorii:

 plusvalorile şi minusvalorile profesionale, realizate fie de societăţi de capital, fie de societăţi de

persoane, fie de persoane independente, care au caracterul unor beneficii excepţionale;
 plusvalorile şi minusvalorile realizate de particulari, care sunt generate de gestiunea patrimoniului
privat al acestora.

26. IMPOZITUL PE VENITURILE PERSOANELOR FIZICE: ETAPE PARCURSE IN DET

VENITULUI IMPOZABIL
Determinarea venitului impozabil pentru calcularea impozitului pe venit se face prin deducerea
din suma veniturilor de care dispune contribuabilul în cursul unui an a cheltuielilor pentru obţinerea şi
conservarea venitului, venitul impozabil fiind un venit anual, disponibil, net şi global.
 a) Determinarea venitului global - Principiul general pentru determinarea venitului global constă în
însumarea veniturilor nete stabilite la nivelul fiecărei categorii fiscale de venituri, conform
regulilor stabilite pentru fiecare, obţinându-se astfel venitul global sau venitul brut
b) Determinarea venitului brut global - Prin scăderea din venitul global sau venitul brut a deficitelor
care pot fi imputate asupra sa, precum şi a altor sume pentru evitarea dublei impuneri, se obţine
venitul brut global sau venitul brut ajustat.
c) Determinarea venitului net global - Prin scăderea din venitul brut global sau brut ajustat a
elementelor deductibile fiscal reprezentând obligaţii personale şi abateri cu caracter social, se
obţine venitul net global sau venitul net
d) Determinarea venitului net impozabil - Venitul net impozabil se determină prin scăderea din
venitul net global a abaterilor speciale, care sunt determinate de obiectivele de politică socială şi
economică urmărite de state.

27. IMPOZIT PE VENIT IN ROMANIA: CATEGORII DE VENITURI IMPOZABILE SI COTE DE

IMPOZIT UTILIZATE
a. Legea 31/1991 privind impunerea pe salarii in vigoare de la 1.01.1991 care a inlocuit
impunerea pe fonduri totale de salarii
b. Incepand cu 1.01.1988 OG nr 85/1997 a fost introdus un nou sistem de impozitare pentru
persoanele fizice romane care realizeaza venituri prin orice sursa si din orice activitate pe
teritoriul romaniei
c. Incepand cu 1.01.2000 OG nr 73/1999 a fost introdus impozitul pe venit global
d. Prin OG nr 7/2001 incepand cu 01.01.2002 au fost aduse unele modificari si imbunatatiri
reglementarilor anterioare privind impozitul pe venit
e. Incepand cu 1.01.2004 a intrat in vigoare codul fiscal aprobat prin legea 71/2003 care aduce o
serie de noutati in ceea ce priveste impozitul veniturilor fizice
f. Incepand cu 01.01.2005 prin OUG 138/2004 se trece la cote impozate pe transe de venit, cota
unica 16%
g. Incepand cu 01.01.2016 s a introdus cota de 10% potrivit noului cod fiscal abordat prin legea
227/2005
h. Incepand cu 01.01.2018 prin OUG nr 79/2017 s a schimbat sistemul de impozitare deoarece
contributiile obligatorii au trecut prin sarcina angajatorului in sarcina angajatiilor
Impozit pe venit potrivit codului fiscal:
a. Contribuabili
b. Sfera de cuprindere a impozitului
c. Scutiri
d. Categorii de venituri supuse impozitului pe venit:
 Venituri din salarii
 Venituri din cedarea folosirii bunurilor
 Venituri din investitii
 Venituri din pensii
 Venituri din activit agricole
 Venituri din premii si jocuri de noroc
 Venituri din alte surse
e. Venituri neimpozabile
f. Reguli generale aplicabile veniturilor realizate din operatii de fiducie
 g. Cote de impozitare – 10%
 activități independente;
 drepturi de proprietate intelectuală;
 salarii și asimilate salariilor;
 cedarea folosinței bunurilor;
 investiții;
 pensii;
 activități agricole, silvicultură și piscicultură;
 premii;
 alte surse.
h. Perioada impozabila – anul fiscal
i. Desf ven din activ indep
j. Plati anticipate ale impozitului
k. Stabilirea ven net anual pe baza normelor de venit

28. IMPUNEREA VENITURILOR DIN SALARII, MODALITATEA DE IMPUNERE IN

SISTEMUL VALABIL PANA LA 31.12.2004 SI IN ACTUALUL SISTEM DE IMPUNERE

Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani și/sau în natură obținute de o persoană
fizica rezidentă ori nerezidentă ce desfășoară o activitate în baza unui contract individual de muncă, a
unui raport de serviciu, act de detașare sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la
care se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizațiile pentru
incapacitate temporară de muncă acordate persoanelor care obțin venituri din salarii și asimilate salariilor

29. IMPOZITUL PE PROFITUL PERSOANELOR JURIDICE: TEHNICI DE IMPUNERE,

DETERMINAREA PROFITULUI IMPOZABIL SI CALCULAREA IMPOZITULUI PE
PROFIT
a. Tehnica autonoma care nu tine seama de modul de distribuire a profitului si nu face nici o
diferenta intre beneficiile puse in rezerva, beneficiile reinvestite sau distribuite sub forma de
dividente
b. Tehnica integrarii totale care urmareste integrarea totala a impunerii societatii in impozitarea pe
venitul pers fiz
c. Tehnica integrarii partiale consta in impunerea beneficiului realizat si asigurarea evitarii dublei
impuneri a beneficiilor distribuite prin utilizarea a 2 procedee:
- procedeul cotelor diferentiate sau a dublelor cote fiscale
- Procedeul imputatiei sau al creditului fiscal

Det prof impozabil

a. Conform teoriei bilantului – cand beneficiul financiar se det prin compararea a doua bilanturi
succesive a caror elemente de A si P sunt evaluate la valoarea din ziua stabilirii bilanturilor
b. Teoria contului de exploatare – suma rezultata din contul de profit si pierdere stabilita ca
diferenta dintre venituri si cheltuielile soc
Calc imp pe profit
In practica fiscala se utilizeaza 2 variante:
a. Tehnica integrarii partiale si procedeul imputatiei
b. Procedeul dublelor cote fiscale
Referitor la impunerea prop zisa a profitului net se intalnesc urm sit
a. Cote de impunere diferentiate in fct de proprietarul cap soc
b. Cote de impunere diferentiate in fct de natura activit din care se obtine profit
c. Nivelul cotelor de impunere in fct de CA
d. Cote de impozit dif in fct de bugetul la care se varsa impozitul
e. Utiliz unei sg cote de impunre

30. IMPOZITUL PE PROFIT IN ROMANIA: DET REZ ECO, REZ FISCAL SI CALCULAREA
IMPOZITULUI PE PROFIT
Determinarea rezultatului economic în contextul impozitului pe profit implică calcularea diferenței
dintre veniturile și cheltuielile implicate în activitatea unei întreprinderi. Acest rezultat reprezintă baza pe
care se aplică cota de impozit pentru a determina suma impozitului pe profit datorat. Iată pașii generali
pentru determinarea rezultatului economic:
Rez fiscal se det trimestrial si anual cumulat de la inceputul anului ca dif intre V-C inreg in
contabilitate din care se scad V neimpozabile si sumele deductibile fiscale si la care se adauga ch
nedeductibile fiscale
Pentru calcularea impozitului pe profit în România:
a. Determinarea Veniturilor Impozabile: Veniturile impozabile sunt calculate pe baza veniturilor din
activități economice desfășurate de o entitate. Acestea includ veniturile din vânzarea de bunuri,
prestarea de servicii, veniturile din investiții și altele.
b. Stabilirea Cheltuielilor Deductibile: Se scad cheltuielile deductibile din veniturile impozabile.
Cheltuielile deductibile pot include cheltuieli cu salariile, cheltuieli de producție, cheltuieli de
publicitate, dobânzi, amortizare, și altele.
c. Calculul Profitului Impozabil: Se calculează profitul impozabil prin scăderea cheltuielilor
deductibile din veniturile impozabile.
d. Aplicarea Cotei de Impozit pe Profit: Cota standard de impozit pe profit în România este de 16%,
însă pot exista cote diferite pentru anumite tipuri de activități sau pentru anumite perioade (de
exemplu, cote reduse pentru IMM-uri). Cota se aplică asupra profitului impozabil.
e. Calculul Impozitului pe Profit:Impozitul pe profit este calculat multiplicând profitul impozabil cu
cota de impozit pe profit.
f. Plata Impozitului și Depunerea Declarației: Contribuabilii sunt obligați să plătească impozitul pe
profit trimestrial sau anual, în funcție de anumite criterii. De asemenea, trebuie să depună
declarații fiscale corespunzătoare în termenele stabilite.
g. Verificarea și Auditul Fiscal: Autoritățile fiscale pot efectua verificări și audituri pentru a asigura
conformitatea cu legislația fiscală.

31. IMPOZITELE PE AVERE: FORME SI CONTINUT

a. Impozite asupra averii prop-zise: impoz pe prop imob si impoz asupra activului net
b. Impozite pe circulatia averii: impoz pe succesiuni/donatii/acte de vz-cump/hartii de val
c. Impozite pe sporul de avere: impoz pe sporul de avere dobandit pe timp de razboi
32. METODE DE EVITARE A DUBLEI IMPUNERI
a. Procedeul exonerarii sau scutirii de la imnpunere care are in vedere materia impozabila
- Procedeul exonerarii totale si progresive
b. Creditarea fiscala are in vedere impozitul calculat
- Metoda creditarii ordinare
- Procedeul creditarii totale

33. CLASIFICAREA TAXELOR DE CONSUMATIE

a. Impozite asupra chelt globale de consum denumite si taxe generale pe vanzari care se
intalnesc sub forma impozitarii pe CA astfel:
 In functie de veriga la care se incaseaza acest impozit pe CA: impoz cumulativ/impoz
pe CA unic
 In functie de modul de determinare a bazei de calcul: impoz pe CA bruta/impoz pe
CA neta
b. Imprumuturi speciale
 Bunuri de prima necesitatea
 Bunuri de lux
 Bunuri de consum curent

34. ACCIZELE: PRODUSE SUPUSE IMPUNERII, BAZE DE CALCUL, DETERMINARE