OPERAŢIUNI OBLIGATORII LA ÎNCHIDEREA EXERCIȚIULUI BUGETAR

Operaţiuni obligatorii la închiderea exercițiului bugetar

Cu privire la închiderea de an, vă atragem atenția asupra următoarelor operaţiuni
specifice:
Încasarea veniturilor bugetare

✔ Sumele încasate atât în numerar, cât şi prin cont reprezentând venituri

bugetare trebuie depuse/virate în conturile de venituri bugetare până la data stabilită în
Programul calendaristic pentru efectuarea prin unităţile Trezoreriei Statului a principalelor
operaţiuni de încheiere a exerciţiului bugetar.

✔ Sumele încasate în numerar în ultima zi lucrătoare din 2021 se depun în

conturile corespunzătoare de venituri bugetare deschise la unităţile Trezoreriei Statului în
prima zi lucrătoare a anului următor şi se înregistrează ca venituri ale anului 2022.

✔ Eventualele sume încasate în conturile de disponibilităţi în ultima zi lucrătoare

din anul 2021 se virează în conturile corespunzătoare de venituri bugetare în prima zi
lucrătoare din luna ianuarie 2022 și reprezintă venituri ale bugetelor cărora se cuvin pe
anul 2021. În ordinele de plată pentru Trezoreria Statului (OPT), la rubrica „Data emiterii“
se va înscrie data încasării din anul 2021.

✔ Instituţiile publice care desfăşoară şi activităţi economice pentru care le-au

fost atribuite coduri de identificare fiscală în calitate de plătitori de TVA au obligaţia să
vireze sumele aflate în soldurile conturilor respective în conturile corespunzătoare de
venituri bugetare pentru care sumele respective se cuvin, până la data stabilită în
Programul calendaristic pentru efectuarea prin unităţile Trezoreriei Statului a principalelor
operaţiuni de încheiere a exerciţiului bugetar.

Deschiderea creditelor bugetare

✔ Deschiderea de credite bugetare şi retragerea de credite bugetare se

realizează până la data stabilită în Programul calendaristic pentru efectuarea prin unităţile
Trezoreriei Statului a principalelor operaţiuni de încheiere a exerciţiului bugetar,
asigurându-se astfel timpul necesar efectuării cheltuielilor până la finele anului.

✔ Ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de

stat şi bugetelor fondurilor speciale depun la Ministerul Finanţelor Publice cererile
pentru deschiderea de credite bugetare aferente lunii ianuarie 2022 începând
cu data stabilită în Programul calendaristic pentru efectuarea prin unităţile Trezoreriei
Statului a principalelor operaţiuni de încheiere a exerciţiului bugetar.
Dacă Legea bugetului de stat pe anul 2022 şi Legea bugetului asigurărilor sociale de stat
pe anul 2022 nu vor fi aprobate cu cel puţin 3 zile înainte de expirarea exerciţiului bugetar
al anului 2021, deschiderea creditelor bugetare din bugetul de stat, bugetul asigurărilor
sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale se efectuează în conformitate cu prevederile
art. 37 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările
ulterioare:
„Dacă legile bugetare nu au fost adoptate cu cel puţin 3 zile înainte de expirarea
exerciţiului bugetar, Guvernul îndeplineşte sarcinile prevăzute în bugetul anului
precedent, limitele lunare de cheltuieli neputând depăşi de regulă 1/12 din
prevederile bugetelor anului precedent, cu excepţia cazurilor deosebite, temeinic
justificate de către ordonatorii principali de credite, sau, după caz, 1/12 din sumele
propuse în proiectul de buget, în situaţia în care acestea sunt mai mici decât cele din anul
precedent.”.
✔ Instituţiile publice autonome, precum și instituţiile publice finanţate
integral sau parţial din venituri proprii vor depune la unităţile Trezoreriei Statului
cererile pentru deschiderea creditelor bugetare aferente trimestrului I 2022 începând cu
data stabilită în Programul calendaristic pentru efectuarea prin unităţile Trezoreriei
Statului a principalelor operaţiuni de încheiere a exerciţiului bugetar.
• Cererile vor avea la bază fundamentări justificate, se vor semna de ordonatorul de
credite şi se vor aviza de către ordonatorul de credite ierarhic superior.
• Baza legală pentru deschiderile de credite este Ordinul ministrului delegate pentru
buget nr. 501/2013 pentru aprobarea Normelor metodologice privind deschiderea
şi repartizarea/retragerea creditelor bugetare din bugetul de stat, bugetul
asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor pentru şomaj, bugetul Fondului
naţional unic de asigurări sociale de sănătate, bugetul Trezoreriei Statului, bugetul
Fondului pentru mediu şi bugetele locale.
Instituțiile publice care deschid credite bugetare în conformitate cu prevederile Normelor
metodologice privind execuția bugetelor de venituri și cheltuieli ale instituțiilor publice
autonome, instituțiilor publice finanțate integral sau parțial din venituri proprii și
activităților finanțate integral din venituri proprii, inclusiv a bugetelor creditelor interne,
bugetelor creditelor externe, bugetelor fondurilor externe nerambursabile, bugetelor
fondului de risc și bugetelor privind activitatea de privatizare, gestionate de instituțiile
publice, indiferent de modalitatea de organizare și finanțare a acestora, aprobate prin
Ordinul ministrului delegat pentru buget nr. 720/2014, cu modificările și completările
ulterioare, pot transmite scanate, pe e-mail, la unitățile teritoriale ale Trezoreriei
Statului la care își au deschise conturile cererile pentru deschiderea de credite
bugetare, cu cel puțin 5 zile lucrătoare înainte de efectuarea plăților, sau
dispozițiile bugetare privind retragerea de credite bugetare.
Adresele de e-mail de la care/la care vor fi transmise deschiderile de credite se stabilesc
de comun acord între unitățile teritoriale ale Trezoreriei Statului și instituțiile publice care
deschid, repartizează sau retrag creditele bugetare, după caz.
Încheierea exerciţiului bugetar
1. Respectați Programul calendaristic pentru efectuarea prin unităţile Trezoreriei
Statului a principalelor operaţiuni de încheiere a exerciţiului bugetar (operaţiuni şi
date-limită pentru efectuarea operaţiunilor).
2. În conformitate cu prevederile art. 52 alin. (8)-(12) din Legea nr. 500/2002, cu
modificările şi completările ulterioare, instituţiile publice care au acordat avansuri
din fonduri publice vor lua măsuri pentru recuperarea sau justificarea acestora
de către beneficiarii de avansuri.
3. La sfârşitul anului, „faceți curăţenie” în conturile de disponibilităţi şi menţineți
numai sume pentru care legislaţia în vigoare prevede reportarea sumelor
respective, cum ar fi:
• drepturi de personal ordonanţate, dar neridicate în cursul anului de către
persoanele beneficiare;
• garanţii depuse de operatorii economici pentru participarea la licitaţii, inclusiv taxa
de participare şi contravaloarea caietelor de sarcini, garanţii de bună execuţie
încasate în numerar de către instituţie şi depuse în contul deschis la trezorerie, alte
garanţii constituite conform legii;
• sume încasate de la personal reprezentând cotizaţii pentru sindicat.
4. Promotorii de proiecte/beneficiarii instituții publice și partenerii/liderii de proiect
instituții publice care au gestionat în anul 2020 fonduri europene restituie
sumele reprezentând cofinanțarea publică rămasă neutilizată la sfârșitul anului
2020 până la data stabilită în Programul calendaristic pentru efectuarea prin
unităţile Trezoreriei Statului a principalelor operaţiuni de încheiere a exerciţiului
bugetar.
5. Valuta achiziţionată pentru efectuarea de cheltuieli, rămasă neutilizată, se
schimbă în lei până la data stabilită în Programul calendaristic pentru efectuarea
prin unităţile Trezoreriei Statului a principalelor operaţiuni de încheiere a
exerciţiului bugetar, iar cu contravaloarea în lei se reconstituie plăţile de
casă, la articolele şi alineatele corespunzătoare de cheltuieli bugetare.
6. Același lucru se va întâmpla şi cu sumele reprezentând venituri bugetare
încasate în valută prin instituţiile de credit, iar sumele în lei se virează în
conturile bugetelor cărora se cuvin, deschise la unităţile Trezoreriei Statului.
 7. La finele anului, instituţiile publice vor putea păstra valută în conturile deschise
la instituţii de credit numai dacă este specificat în Normele metodologice privind
încheierea exerciţiului bugetar.
8. La finele anului bugetar, sumele transferate în cursul anului pentru
efectuarea de cheltuieli se restituie integral, pe bază de ordin de plată pentru
Trezoreria Statului (OPT), din contul de venituri bugetare corespunzător
subdiviziunii de venituri bugetare 40.15.00 „Sume utilizate din excedentul anului
precedent pentru efectuarea de cheltuieli“ în contul corespunzător de excedent al
anului precedent.
9. După efectuarea operaţiunii precedente, instituţiile publice autonome şi instituţiile
publice finanţate integral din venituri proprii îşi închid conturile de venituri şi de
cheltuieli bugetare prin contul de excedent/deficit al anului curent.
10. În cazul în care, după închiderea conturilor de venituri şi de cheltuieli bugetare,
bugetul prezintă excedent, acesta se transferă, pe bază de notă contabilă, de
unitățile teritoriale ale Trezoreriei Statului în conturile de excedent.
11. În cazul în care, la finele anului bugetar, bugetele instituţiilor publice autonome şi
ale instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii înregistrează deficit,
acesta se acoperă definitiv din excedentul anilor precedenţi, prin decizie a
ordonatorului de credite, emisă în termen de 5 zile lucrătoare de la încheierea
exerciţiului bugetar, la care va fi anexat ordinul de plată pentru Trezoreria Statului
(OPT) prin care se virează suma aprobată.
12. În primele 3 zile lucrătoare ale anului 2022, se verifica sumele din extrasele
de cont eliberate de unităţile Trezoreriei Statului prin SPV cu operaţiunile
efectuate până în ultima zi a anului precedent.
• În situaţia în care constatați că în acestea sunt reflectate corect toate operaţiunile,
confirmați prin adresă scrisă concordanţa soldurilor conturilor de credite bugetare
deschise şi repartizate, de cheltuieli bugetare şi de disponibilităţi, după caz, cu cele
din evidenţa proprie, până la data stabilită prin Normele metodologice.
• Dacă nu depuneţi adresa privind confirmarea soldurilor, soldurile conturilor se
consideră a fi acceptate tacit.
• Dacă se constată că sunt neconcordanțe și este necesară efectuarea anumitor
operaţiuni intratrezorerii şi/sau intertrezorerii în anul 2022, ca operaţiuni ale anului
2021, acestea pot fi efectuate, pe bază de ordin de plată pentru Trezoreria
Statului (OPT) depus la unităţile Trezoreriei Statului, până la data stabilită în
Normele metodologice privind încheierea exerciţiului bugetar.
INVENTARIEREA PATRIMONIULUI
I 10 Inventarierea patrimoniului – aspecte generale
Pentru instituțiile publice, documentul oficial de prezentare a situației patrimoniului aflat
în administrarea statului și a unităților administrativ-teritoriale și a execuției bugetului de
venituri și cheltuieli îl reprezintă situațiile financiare. Acestea se întocmesc trimestrial și
anual, conform normelor elaborate de Ministerul Finanțelor Publice.
Raportările trimestriale nu presupun realizarea tuturor lucrărilor de închidere – vor lipsi
cele privind inventarierea patrimoniului și regularizarea operațiilor privind diferențele de
inventar.
Pentru întocmirea situațiilor financiare anuale, în conformitate cu Legea contabilității nr.
82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se au în vedere
următoarele reguli:
• posturile înscrise în bilanț să corespundă cu datele înregistrate în contabilitate,
puse de acord cu situația reală a elementelor patrimoniale stabilite pe baza
inventarului;
• nu se admit compensări între active și datorii, respectiv, între venituri și cheltuieli,
cu excepția situațiilor prevăzute expres în lege.
Ministerul Finanțelor elaborează în fiecare an Norme metodologice de încheiere a
exercițiului bugetar, care aduc precizări suplimentare în legătură cu modalitățile și
termenele referitoare la executarea operațiunilor și evidențierea lor în contabilitate.
Astfel, ordonatorii de credite vor dispune măsuri privind angajarea fondurilor până la
sfârșitul anului, în limita creditelor bugetare aprobate și deschise și numai pentru cheltuieli
strict necesare funcționării instituțiilor. Aceste măsuri presupun, printre altele, verificarea
zilnică a operațiunilor de deschidere și repartizare a creditelor bugetare, precum și a
plăților înregistrate în extrasele de cont, iar în cazul în care unele dintre ele nu aparțin
instituției, corectarea erorilor în mod operativ.
Avansurile acordate pe baza contractelor încheiate cu furnizorii se regularizează în luna
decembrie, astfel încât la sfârșitul anului să se reflecte în bunuri achiziționate, lucrări
executate și servicii prestate; sumele rămase neutilizate trebuie restituite ordonatorilor
de credite, reconstituindu-se plățile de casă.
De asemenea, este necesar ca instituțiile publice să urmărească lichidarea imobilizărilor
de fonduri în debitori, clienți sau alte creanțe; sumele încasate reîntregesc plățile de casă
sau sunt virate la buget, dacă provin din finanțarea bugetară a anilor precedenți.
Instituțiile publice care încasează venituri pentru bugetul de stat sau bugetele locale,
după caz, prin conturi colectoare, au obligația să verse la bugetul respectiv, pe capitole
și subcapitole ale clasificației bugetare, soldurile aflate în conturile colectoare aferente,
care nu pot să apară cu sold în bilanțul de închidere.
Odată această etapă încheiată, se întocmește balanța de verificare înainte de
inventarierea patrimoniului. Balanța pregătește datele de referință necesare comparării
soldurilor din evidența contabilă (solduri scriptice) cu cele din inventarul faptic (solduri
faptice), putând fi considerată ea însăși un inventar contabil.
Urmează inventarierea patrimoniului, a cărei obligativitate este prevăzută în Legea nr.
82/1991 și care este reglementată de normele aprobate prin Ordinul nr. 2.861/2009.
Inventarierea elementelor de activ, datorii și capitaluri proprii reprezintă ansamblul
operațiunilor prin care se constată existența tuturor elementelor respective,
cantitativvaloric sau numai valoric, după caz, la data la care aceasta se efectuează.
Inventarierea are ca obiectiv constatarea faptică a existenței cantitative și calitative a
elementelor de activ și datorii ale unei instituții, a modului de executare a sarcinilor de
către gestionari, precum și stabilirea eventualelor diferențe față de evidența scriptică.
Evaluarea elementelor de activ, datorii și capitaluri proprii, la momentul inventarierii
respectă următoarele principii contabile:
• principiul permanenței metodelor potrivit căruia modelele și regulile de evaluare
trebuie menținute asigurând comparabilitatea în timp a informațiilor contabile;
• principiul prudenței conform căruia este interzisă supraevaluarea elementelor de
activ și a veniturilor, respectiv subevaluarea elementelor de datorii și capitaluri
proprii și a cheltuielilor;
• principiul evaluării separate a elementelor de activ și datorii potrivit căruia
componentele elementelor de activ sau de datorii trebuie evaluate separat;
• principiul necompensării conform căruia este interzisă compensarea între
elementele de activ și datorii, precum și compensarea între venituri și cheltuieli.
Determinarea situației reale este necesară în vederea întocmirii situațiilor financiare
anuale, care trebuie să ofere o imagine fidelă a poziției financiare și a performanței
unității pentru respectivul exercițiu financiar.
Inventarierea se efectuează cel puțin o dată în cursul exercițiului financiar pe parcursul
funcționării sau încetării activității, precum și în următoarele situații:
a. la cererea organelor de control, cu prilejul efectuării controlului, sau a altor organe
prevăzute de lege;
b. ori de câte ori sunt indicii că există lipsuri sau plusuri în gestiune, care nu pot fi
stabilite cert decât prin inventariere;
c. ori de câte ori intervine o predare-primire de gestiune;
d. cu prilejul reorganizării gestiunilor;
 e. ca urmare a calamităților naturale sau a unor cazuri de forță majoră;
f. în alte cazuri prevăzute de lege.
Regula inventarierii anuale are şi excepţii; iată câteva dintre acestea:
• Clădirile, construcţiile speciale şi celelalte bunuri aflate în gestiunea misiunilor
diplomatice şi a oficiilor consulare se inventariază o dată la 3 ani.
• Un regim specific îl au şi bunurile ce fac parte din patrimoniul cultural naţional
mobil, din fondurile de carte, valorile de muzeu şi recuzita deţinută de instituţiile
artistice de spectacole, care, datorită naturii lor speciale, se inventariază în
condiţiile speciale şi la termene stabilite de către Ministerul Culturii. De exemplu,
instituţiile publice ce deţin bunuri culturale sunt obligate să verifice existenţa şi
integritatea bunurilor pe care le deţin şi care sunt înscrise într-un document special
numit Registrul pentru evidenţa analitică a bunurilor culturale, la următoarele
intervale de timp:
a. instituţiile care deţin până la 100.000 de obiecte – o dată la 3 ani;
b. instituţiile care deţin între 100.000 şi 250.000 de obiecte – o dată la 4 ani;
c. instituţiile care deţin între 250.000 şi 500.000 de obiecte – o dată la 5 ani;
d. instituţiile care deţin peste 500.000 de obiecte – o dată la 7 ani.
Ordonatorul de credite poate dispune însă anual efectuarea verificării unui
număr de obiecte aflate în inventar.
Excepţiile de la regula inventarierii anuale trebuie să primească avizul Ministerului
Finanţelor Publice.
Inventarierea generală a patrimoniului presupune parcurgerea mai multor etape:
• declanșarea operației de inventariere;
• pregătirea inventarierii;
• efectuarea inventarierii propriu-zise;
• efectuarea regularizării plusurilor și minusurilor de inventariere.
Declanșarea operației de inventariere
Pentru declanșarea operației de inventariere, conducerea instituției emite decizia de
inventariere.
În decizia de inventariere se stabilește:
• componența comisiei de inventariere (numele președintelui și ale membrilor
comisiei);
 • modul de efectuare a inventarierii;
• gestiunile supuse inventarierii;
• data de începere și de terminare a operațiunilor.
Din comisia de inventariere fac parte persoane cu pregătire tehnică și economică, care să
asigure efectuarea corectă a inventarierii patrimoniului.
Inventarierea şi evaluarea elementelor de activ, datorie şi capital propriu se pot efectua
atât cu salariaţii proprii, cât şi pe bază de contracte de prestări de servicii, încheiate cu
persoane juridice sau fizice cu pregătire corespunzătoare, respectându-se prevederile
legislaţiei referitoare la achiziţiile publice de bunuri şi servicii.
Comisia de inventariere la instituţiile publice este unică, atribuţiile ei referindu-se atât la
patrimoniul administrat direct de aceasta, cât şi la patrimoniul instituţiilor subordonate,
fără personalitate juridică, care nu au compartimente proprii de contabilitate. În aceste
cazuri, din comisia de inventariere trebuie să facă parte, în mod obligatoriu, şi câte un
reprezentant al instituţiei fără personalitate juridică.
După primirea deciziei de inventariere, responsabilul comisiei de inventariere va ridica,
sub semnătura contabilului-șef sau a altei persoane delegate, listele de inventariere,
vizate și parafate de către acesta, după care comisia se prezintă la sediul gestiunii ce
urmează a fi inventariată.
Pregătirea inventarierii
Răspunderea pentru buna organizare a lucrărilor de inventariere revine ordonatorului de
credite sau altei persoane care are obligaţia gestionării elementelor de activ, datorie şi
capitaluri proprii şi care elaborează şi transmite comisiilor de inventariere proceduri scrise,
adaptate la specificul unităţii.
În vederea desfășurării în bune condiții a operației de inventariere, ordonatorii de credite
au obligația de a crea condiții corespunzătoare efectuării operației de inventariere.
Aceste condiții se referă la (art. 7, O.M.F.P. nr. 2.861/2009):
• organizarea depozitării bunurilor grupate pe sorto-tipodimensiuni, codificarea
acestora și întocmirea etichetelor de raft;
• ținerea la zi a evidenței tehnico-operative la gestiuni și a celei contabile și
efectuarea confruntării datelor din aceste evidențe;
• participarea întregii comisii de inventariere la lucrările de inventariere;
• asigurarea personalului necesar pentru manipularea bunurilor care se inventariază,
respectiv pentru sortare, așezare, cântărire, măsurare, numărare etc.;
 • asigurarea participării la identificarea bunurilor inventariate (calitate, sort, preț
etc.) și la evaluarea lor, conform reglementărilor contabile aplicabile, a unor
specialiști din entitate sau din afara acesteia, la solicitarea președintelui comisiei
de inventariere. Aceste persoane au obligația de a semna listele de inventariere
pentru atestarea datelor înscrise;
• dotarea gestiunii cu aparate și instrumente adecvate și în număr suficient pentru
măsurare, cântărire, cu cititoare de coduri de bare etc., cu mijloace de identificare
(cataloage, mostre, sonde etc.), precum și cu birotica necesară;
• dotarea comisiei de inventariere cu mijloace tehnice de calcul și de sigilare a
spațiilor inventariate;
• asigurarea protecției membrilor comisiei de inventariere în conformitate cu
normele de protecție a muncii;
• asigurarea securității ușilor, ferestrelor, porților etc. de la magazine, depozite,
gestiuni etc.
În vederea derulării în bune condiții a operației de inventariere și pentru respectarea
cerințelor legale, comisia de inventariere trebuie să ia o serie de măsuri organizatorice
(art. 8, O.M.F.P. nr. 2.861/2009):
a. înainte de începerea operațiunii de inventariere să ia de la gestionarul răspunzător
de gestiunea bunurilor o declarație scrisă din care să rezulte dacă:
o gestionează bunuri și în alte locuri de depozitare;
o în afara bunurilor entității respective are în gestiune și alte bunuri
aparținând terților, primite cu sau fără documente;
o are plusuri sau lipsuri în gestiune, despre a căror cantitate ori valoare are
cunoștință;
o are bunuri nerecepționate sau care trebuie expediate (livrate), pentru care
s-au întocmit documentele aferente;
o a primit sau a eliberat bunuri fără documente legale;
o deține numerar sau alte hârtii de valoare rezultate din vânzarea bunurilor
aflate în gestiunea sa;
o are documente de primire-eliberare care nu au fost operate în evidența
gestiunii sau care nu au fost predate la contabilitate;
b. să identifice toate locurile (încăperile) în care există bunuri ce urmează a fi
inventariate;
 c. să asigure închiderea și sigilarea spațiilor de depozitare, în prezența gestionarului,
ori de câte ori se întrerup operațiunile de inventariere și se părăsește gestiunea;
d. să bareze și să semneze, la ultima operațiune, fișele de magazie, menționând data
la care s-au inventariat bunurile, să vizeze documentele care privesc intrări sau
ieșiri de bunuri, existente în gestiune, dar neînregistrate, să dispună înregistrarea
acestora în fișele de magazie și predarea lor la contabilitate, astfel încât situația
scriptică a gestiunii să reflecte realitatea;
e. să verifice numerarul din casă și să stabilească suma încasărilor din ziua curentă,
solicitând depunerea numerarului la casieria entității (la gestiunile cu vânzare cu
amănuntul);
f. să controleze dacă toate instrumentele și aparatele de măsură sau de cântărire au
fost verificate și dacă sunt în bună stare de funcționare;
g. în cazul în care gestionarul nu s-a prezentat la data și ora fixate pentru începerea
operațiunilor de inventariere, comisia de inventariere sigilează gestiunea și
comunică aceasta comisiei centrale sau administratorului, ordonatorului de credite
sau altei persoane care are obligația gestionării entității, conform procedurilor
proprii privind inventarierea. Aceste persoane au obligația să îl încunoștințeze
imediat, în scris, pe gestionar despre reprogramarea inventarierii ce trebuie să se
efectueze, indicând locul, ziua și ora fixate pentru începerea operațiunilor de
inventariere.
În perioada desfășurării inventarierii, este indicat ca operațiile de predare-primire să se
sisteze, iar dacă acest lucru nu este posibil, trebuie creată o zonă în care să se efectueze
această operație. Comisia de inventariere va menționa pe documentele aferente
operațiilor efectuate în timpul inventarierii „primit sau eliberat în timpul inventarierii”.
În prevederile normelor privind organizarea și efectuarea inventarierii elementelor de
activ, datorie și capital propriu sunt specificate următoarele aspecte:
• inventarierea activelor fixe necorporale se efectuează prin constatarea existenței
și apartenenței acestora la unitățile deținătoare, iar în cazul brevetelor, licențelor,
al know-how-ului și al mărcilor de fabrică este necesară dovedirea existenței
acestora pe baza titlurilor de proprietate;
• inventarierea terenurilor se efectuează pe baza documentelor care atestă
proprietatea acestora și a schițelor de amplasare;
• clădirile se inventariază prin identificarea lor pe baza titlurilor de proprietate și a
dosarului tehnic al acestora;
 • construcțiile și echipamentele speciale, cum sunt: rețelele de energie electrică,
termică, gaze, apă, canal, telecomunicații, căile ferate și altele similare, se
inventariază potrivit regulilor stabilite de deținătorii acestora;
• activele fixe corporale, care în perioada inventarierii se află în afara entității (de
exemplu, vapoare, locomotive, vagoane, avioane, autovehicule) plecate în cursă
de lungă durată, mașinile de forță și utilajele energetice, mașinile, utilajele și
instalațiile de lucru, aparatele și instalațiile de măsurare, control și reglare și
mijloacele de transport date pentru reparații în afara entității se inventariază
înaintea ieșirii lor temporare din entitate sau prin confirmare scrisă primită de la
entitatea unde acestea se găsesc;
• toate bunurile ce se inventariază se înscriu în listele de inventariere, care trebuie
să se întocmească pe locuri de depozitare, pe gestiuni și pe categorii de bunuri;
• bunurile aparținând altor entități (închiriate, în leasing, în custodie, cu vânzare în
consignație, spre prelucrare) se inventariază și se înscriu în liste separate. Listele
de inventariere pentru aceste bunuri trebuie să conțină informații cu privire la
numărul și data actului de predare-primire și ale documentului de livrare, precum
și alte informații utile. Listele de inventariere cuprinzând bunurile aparținând
terților se trimit și persoanei fizice sau juridice, române ori străine, după caz, căreia
îi aparțin bunurile respective, în termen de cel mult 15 zile de la terminarea
inventarierii, urmând ca proprietarul bunurilor să comunice eventualele nepotriviri
în termen de 5 zile de la primirea listelor de inventariere. Neconfirmarea în acest
termen presupune recunoașterea exactității datelor înscrise în listele de
inventariere;
• disponibilitățile aflate în conturi la bănci sau la trezorerie se inventariază prin
confruntarea soldurilor din extrasele de cont emise de acestea cu cele din
contabilitatea entității. În acest scop, extrasele de cont din ziua de 31 decembrie
sau din ultima zi lucrătoare a anului, puse la dispoziție de unitățile bancare și
unitățile Trezoreriei Statului, vor purta ștampila oficială a acestora.
Efectuarea inventarierii propriu-zise
Pentru efectuarea propriu-zisă a inventarierii, se va trece la stabilirea faptică a tuturor
valorilor materiale și bănești, precum și a relațiilor cu terțele persoane, astfel:
• pentru stocuri, inventarierea se efectuează prin numărare, cântărire, măsurare sau
cubaj, după caz;
• pentru bunurile ambalate, inventarierea se face prin sondaj;
• pentru lichide, este necesară scoaterea de probe din vase;
 • pentru materialele de masă precum cimentul, oțelul beton, varul etc., inventarierea
se face cu ajutorul calculelor tehnice;
• obiectele de inventar aflate asupra angajaților se inventariază și se trec în liste
separate de inventar, menționându-se persoanele care le dețin în păstrare;
• bunurile cu grad mare de perisabilitate se inventariază primele, înlesnindu-se
desfacerea lor imediată;
• bunurile aflate temporar (custodie, leasing, închiriate etc.) în instituție se
inventariază și se trec pe liste separate, care se trimit proprietarilor pentru
confirmare;
• creanțele sau datoriile față de terți se inventariază prin verificarea extraselor,
soldurilor debitoare, respectiv creditoare, ale conturilor de clienți și furnizori;
pentru creanțele sau datoriile cu o vechime mai mare de 6 luni, se cere confirmarea
soldurilor de la terțele persoane.
Procedeele folosite la inventarierea patrimoniului sunt observarea directă (prin numărare,
cântărire, măsurare, după caz) pentru bunurile corporale și compararea pe bază de
registre sau documente justificative confirmate de terți pentru cele nemateriale.
Evaluarea elementelor patrimoniale inventariate se face la nivelul valorii actuale,
denumită valoare de inventar.
După efectuarea inventarierii fizice a tuturor elementelor de activ și datorie ale entității,
toate operațiunile de inventariere desfășurate se materializează prin înscrierea lor în
formularul „Lista de inventariere”. Acest formular se completează fără spații libere și fără
ștersături și servește ca document pentru stabilirea lipsurilor și a plusurilor de bunuri și
valori, constatate cu ocazia inventarierii, precum și pentru constatarea deprecierilor.
Listele de inventariere se semnează pe fiecare filă de membrii comisiei și de gestionar,
iar pe ultima filă gestionarul menționează dacă toate valorile materiale și bănești au fost
inventariate.
Ordonatorii de credite din învățământ, sănătate, cultură și alte domenii, ale căror cheltuieli
sunt finanțate din bugetul de stat și, parțial, din alte bugete sau din venituri proprii, vor
întocmi liste de inventariere distincte pentru stocurile de bunuri obținute din diversele
surse de finanțare, din care un exemplar se trimite ordonatorului care le-a finanțat.
După efectuarea inventarierii propriu-zise, listele de inventar se completează cu situația
fiecărui element, preluată din situația scriptică aflată în contabilitatea curentă. Între
situația scriptică și cea faptică se face diferența, determinându-se astfel diferențele în
minus sau în plus. După stabilirea diferențelor, acestea se preiau în listele de inventariere,
în variantă simplificată.
Pentru deprecierile constatate, se întocmesc liste de inventar distincte, care se preiau, de
asemenea, în listele de inventariere.
Pentru elementele patrimoniale care nu reprezintă valori materiale, este suficientă
prezentarea lor în situații analitice distincte. Din aceste situații, elementele patrimoniale
se preiau în centralizatorul listelor de inventar, după ce în prealabil acestea au fost
totalizate și a fost justificat soldul conturilor sintetice respective în care acestea sunt
cuprinse.
Datele centralizate în urma inventarierii, trecute în listele de inventar, se preiau
în Registrul-inventar. Registrul-inventar este un document contabil obligatoriu
(O.M.F.P. nr. 2.634/2015), de înregistrare anuală și de grupare a rezultatelor inventarierii
patrimoniului. În acesta se înregistrează toate elementele de activ și de datorie,
inventariate potrivit normelor legale și grupate după natura lor, conform posturilor din
bilanțul contabil.
Evaluarea elementelor patrimoniale la inventariere se face la valoarea actuală, care este
o valoare justă, de piață. Valoarea actuală este valoarea ce se va reflecta în situațiile
financiare și diferă în funcție de felul elementelor patrimoniale, astfel:
• pentru activele fixe:
valoarea actuală = valoarea de intrare (valoarea contabilă) – amortizări – ajustări
pentru depreciere + / – rezerve din reevaluare
• pentru celelalte elemente de activ:
valoarea actuală = valoarea de intrare (valoarea contabilă) – ajustări pentru
depreciere
Procedural, conform principiului prudenței:
• dacă valoarea de inventar este mai mare decât valoarea netă contabilă, în listele
de inventariere se va înscrie valoarea netă contabilă;
• dacă valoarea de inventar este mai mică decât valoarea netă contabilă, în listele
de inventariere se va înscrie valoarea de inventar.
În cazul activelor fixe corporale, precum și al celorlalte elemente de activ pentru care au
fost constituite ajustări pentru depreciere, în listele de inventariere se va înscrie valoarea
contabilă netă a acestora, care se va compara cu valoarea lor actuală, stabilită cu
ocazia inventarierii.
Se întâlnesc situațiile:
• în cazul în care valoarea netă contabilă a activului este mai mică decât valoarea
de inventar, diferențele constatate nu se înregistrează în contabilitate;
 • în cazul în care valorile de inventar ale elementelor de activ sunt mai mici decât
valorile nete contabile stabilite înainte de inventariere, comisia de inventariere
propune corectarea valorii contabile a acestora și aducerea valorii lor la nivelul
valorii de inventar, indiferent dacă rezultatul exercițiului bugetar este excedent sau
deficit.
Aceasta se realizează în funcție de tipul de depreciere astfel:
• prin înregistrarea unor amortizări suplimentare (ajustare permanentă), în cazul
deprecierilor ireversibile;
• prin constituirea sau suplimentarea unor ajustări pentru depreciere sau pierdere
de valoare, în situația deprecierilor reversibile.
Rezultatele inventarierii și modul lor de regularizare se consemnează într-un procesverbal
de inventariere, în care se înscriu:
• perioada de gestiune inventariată;
• persoanele care au făcut inventarierea;
• diferențele constatate;
• compensările efectuate;
• bunurile depreciate;
• creanțele și datoriile incerte și în litigiu;
• creanțele, datoriile și lichiditățile în devize;
• alte elemente specifice inventarierii.
Regularizarea plusurilor și minusurilor de inventariere
Se respectă procedurile de mai jos:
• pentru toate lipsurile, plusurile și pagubele determinate de expirarea termenelor
de garanție sau de prescripție (în cazul creanțelor) se cer explicații scrise de la
persoanele care răspund de gestiune;
• nu se admite compensarea plusurilor cu minusurile din gestiune atunci când există
indicii că lipsurile sunt urmarea sustragerii sau degradării bunurilor din vina
persoanei care răspunde de gestionarea acestora;
• dacă lipsurile din gestiune se datorează unei persoane, acestea se impută
vinovatului, la valoarea de înlocuire. Valoarea de înlocuire încorporează costul de
achiziție al bunului respectiv la data constatării pagubei la care se adaugă taxele
nerecuperabile, TVA, cheltuielile de transport-aprovizionare și alte cheltuieli.
Există și situații în care legea admite compensarea lipsurilor cu plusurile constatate la
inventar. Compensările se pot face în următoarele condiții:
• există riscul de confuzie între sorturile aceluiași bun material, ca urmare a
asemănărilor exterioare – spre exemplu dimensiuni, desen, culoare etc.;
• diferențele constatate în plus și în minus se referă la aceeași gestiune și la aceeași
perioadă de gestiune.
Efectuarea regularizării plusurilor și minusurilor de inventariere
Rezultatele inventarierii se reflectă în contabilitate conform prevederilor legale în vigoare
și a normelor metodologice emise de Ministerul Finanțelor Publice. Pentru toate lipsurile,
plusurile și pagubele determinate de expirarea termenelor de garanție, se solicită
explicații scrise de la persoanele care răspund de gestiune.
În cazul în care lipsurile în gestiune sunt cauzate de o persoană, acestea se impută
persoanei vinovate la valoarea de înlocuire. Prin valoare de înlocuire se înțelege costul de
achiziție al bunului respectiv la data constatării pagubei, la care se adaugă taxele
nerecuperabile, TVA, cheltuielile de transport-aprovizionare și alte cheltuieli necesare
pentru punerea în stare de utilitate sau intrarea în gestiune a bunului respectiv.
Rezultatele inventarierii trebuie înregistrate în evidența tehnico-operativă și contabilă (art.
40 alin. (2), O.M.F.P. nr. 2.861/2009), în cel mult 7 zile de la data aprobării procesului-
verbal de inventariere de către administrator, ordonatorul de credite sau persoana
responsabilă cu gestiunea entității.
După această operație, se procedează la închiderea conturilor analitice și sintetice și la
întocmirea balanței de verificare sintetică, care stă la baza întocmirii situațiilor financiare.
Particularități privind activele fixe
Regularizări efectuate pentru activele fixe
În urma inventarierii efectuate, pot rezulta minusuri de inventar la activele fixe.
Inventarierea se face, de obicei, la sfârșitul exercițiului financiar, dar dacă există indicii
de pagube sau culpe, inventarierea se poate face și în timpul anului.

Minusurile de inventar de active fixe corporale din gestiunea instituției publice pot fi
de două feluri:
• cauzate de calamități naturale și atunci acestea nu sunt imputabile;
• din vina persoanelor angajate sau terților, care sunt imputabile.
Plusurile de active fixe
Deși normele naționale (O.M.F.P. nr. 2.861/2009) nu prevăd modalitățile de
înregistrare a plusurilor la inventar constatate la active fixe, considerăm necesar
să evidențiem și o astfel de situație, chiar dacă este foarte puțin probabil ca ea să se
producă.
Recunoaşterea în contabilitate a plusurilor la inventar constatate la activele fixe diferă
în funcţie de natura activului, respectiv dacă se supune sau nu amortizării.
La inventarul efectuat la 31.12.N în cadrul unui institut de cercetări (cod sector 01 bugetul
de stat, sursa de finanţare A Integral de la buget) s-a constatat ca plus la inventar o
imprimantă (amortizabilă) evaluată la 3.000 lei:

214.00.00.01.A
„Mobilier, aparatură birotică,
echipamente de protecţie a =
valorilor umane şi materiale şi alte
active corporale”
779.01.09.01.A
„Venituri, bunuri şi servicii primite 3.000 lei
cu titlu gratuit – alte operațiuni”

La inventarul efectuat la 31.12.N la o şcoală populară de arte (cod sector 02 bugetul local,
sursa de finanţare A Integral de la buget) s-a constatat ca plus la inventar un costum
popular care a fost premiat la expoziţiile organizate în ţară (neamortizabil); costumul
popular a fost evaluat la 2.100 lei.

214.00.00.02.A
103.00.00.02.A
„Mobilier, aparatură birotică,
„Fondul bunurilor care alcătuiesc
echipamente de protecţie a = 2.100 lei
domeniul public al unităţilor
valorilor umane şi materiale şi alte
administrativ teritoriale”
active corporale”

Minusurile de inventar la activele fixe aparținând entităților publice sunt abordate

diferențiat, după cum acestea sunt urmare a calamităților naturale, respectiv cad în vina
persoanelor angajate.
Pentru minusurile de active fixe corporale aparținând entităților publice, cauzate de
calamități naturale, neimputabile, evidențierea în contabilitate este reflectată ca o
ieșire, după cum activul fix este amortizabil sau nu.
Pentru lipsurile imputabile, valoarea activelor fixe se impută persoanelor vinovate,
după care se virează suma la buget sau în conturile pentru finanțarea investițiilor, în cazul
instituțiilor ce se autofinanțează.
Când minusul de inventar este din vina unei persoane, în contabilitatea instituției publice
trebuie constituită creanța față de persoana respectivă și apoi recuperată această creanță.
Imputația se tratează diferit:
 • dacă persoana este angajata instituției, creanța se va reflecta în contul bifuncțional
428 „Alte datorii și creanțe în legătură cu personalul”;
• dacă este o persoană din afara instituției, se va utiliza contul 461 „Debitori”.
Bunurile constatate lipsă la inventar se impută persoanei vinovate, la valoarea de
înlocuire. Diferența între valoarea imputată și valoarea contabilă se constituie ca datorie
către bugetul din care a fost finanțat activul fix.
La o instituție de cultură (cod sector 01 bugetul de stat, sursa de finanţare G Venituri
proprii şi subvenţii) se evidențiază în exercițiul bugetar N-1, urmare a unei calamități
naturale – inundații, un minus la inventarierea patrimoniului aferent mobilierului
(neamortizabil) în sumă de 115.000 lei:

101.00.00.01.G = 214.00.00.01.G 115.000 lei

„Fondul bunurilor ce alcătuiesc „Mobilier, aparatură birotică,
domeniul public al statului“ echipamente de protecție
a valorilor umane și materiale și
alte active corporale“

În cadrul unei instituţii publice (cod sector 02 bugetul local, sursa de finanţare F Integral
din venituri proprii), la inventarul efectuat la predarea gestiunii, se constată ca minus la
inventar un mijloc de transport afectat de intemperiile din luna iunie a anului în curs.
Valoarea contabilă a mijlocului de transport este de 48.000 lei, iar amortizarea calculată
şi înregistrată este de 20.000 lei.

% = 213.03.00.02.F 48.000 lei

„Mijloace de
transport“ 20.000 lei
281.03.03.02.F 28.000 lei
„„Amortizarea mijloacelor
de transport“
690.00.00.02.F
„Cheltuieli cu pierderile din
calamități“

La o instituţie publică din domeniul sanitar (cod sector 01 bugetul de stat, sursa de
finanţare A Integral de la buget) se constată lipsa analizorului biochimie Prime în valoare
de 19.000 lei, imputată persoanei vinovate la valoarea de înlocuire de 21.000 lei. Valoarea
amortizată a activului fix corporal este de 9.000 lei. Instituţia utilizează
clasificaţia funcţională 66.01.05.
• Se înregistrează scoaterea din gestiune a analizorului biochimie Prime:
 % 213.01.00.01.A 19.000 lei
„Echipamente tehnologice
(mașini, utilaje și 9.000 lei
281.03.01.01.A instalații de lucru)“
„Amortizarea echipamentelor
tehnologice (mașini, utilaje și =
instalații de lucru)“
10.000 lei
691.00.00.01.A
„Cheltuieli extraordinare din
operaţiuni cu active fixe“

• Se înregistrează imputarea analizorului persoanei vinovate:

428.01.02.01.A % 21.000 lei

„Alte creanţe în legătură cu
personalul sub 1 an“ 19.000 lei
751.01.00.01.A.33.01.50
= „Venituri din prestări de servicii şi
alte activităţi”
2.000 lei
448.01.00.01.A.66.01.05.20.30.30
„Alte datorii faţă de buget“

• Se înregistrează încasarea creanţei de la persoana vinovată:

428.01.02.01.A
531.01.01.01.A.33.01.50
= „Alte creanţe în legătură cu 21.000 lei
„Casa în lei“
personalul sub 1 an“

• Se înregistrează depunerea numerarului în contul deschis la trezorerie::

581.01.01.01.A 531.01.01.01.A.33.01.50
„Viramente interne – „Casa în lei” 21.000 lei
activitatea operaţională” = 581.01.01.01.A
520.01.00.01.A.33.01.50 „Viramente interne – 21.000 lei
„Disponibil al bugetului de stat” activitatea operaţională”

• Se înregistrează plata datoriei faţă de bugetul local:

448.01.00.01.A.66.01.05.20.30.30 770.00.00.01.A.66.01.05.20.30.30
= 2.000 lei
„Alte datorii faţă de buget“ „Finanţarea de la buget“
La secţia de pediatrie a unui spital (cod sector 01 bugetul de stat, sursa de finanţare A
Integral de la buget, clasificație funcțională 66.01.06.01) se constată, la inventarul
efectuat la 31.12.N, lipsa unui calculator. Valoarea contabilă a calculatorului este de 5.000
lei, amortizarea calculată şi înregistrată este de 4.000 lei.
Calculatorul se impută şefului de secţie, la valoarea de înlocuire de 6.200 lei, reţinându-
i-se pe statul de plată a salariilor.
• Se înregistrează scoaterea din gestiune a calculatorului:

% 214.00.00.01.A 5.000 lei

„Mobilier, aparatură birotică,
echipamente de protecţie a 4.000 lei
281.04.00.01.A valorilor umane şi materiale şi alte
„Amortizarea mobilierului, active fixe corporale”
aparaturii birotice,
echipamentelor de protecţie a =
valorilor umane şi materiale şi a
1.000 lei
altor active fixe corporale”
691.00.00.01.A
„Cheltuieli extraordinare din
operaţiuni cu active fixe”

• Se înregistrează imputarea lipsei, persoanei vinovate:

428.01.02.01.A % 6.200 lei

„Alte creanţe în legătură cu
personalul sub 1 an“ 5.000 lei
751.01.00.01.A.33.01.50
= „Venituri din prestări de servicii şi alte
activităţi”
1.200 lei

448.01.00.01.A.66.01.06.01.20.30.30
„Alte datorii faţă de buget”

• Se înregistrează reţinerea imputaţiei pe statul de plată:

428.01.02.01.A
421.00.00.01.A.66.01.06.01.10.01.01
= „Alte creanţe în legătură cu 6.200 lei
„Personal-salarii datorate”
personalul sub 1 an“

• Se înregistrează plata obligaţiei la buget:

 448.01.00.01.A.66.01.06.01.20.30.30 770.00.00.01.A.66.01.06.01.20.30.30 1.200
=
„Alte datorii faţă de buget” „Finanţarea de la buget“ lei

Dacă bunul constatat lipsă este finanţat din surse extrabugetare, sumele recuperate de
la persoanele vinovate rămân la dispoziţia entităţii.
La inventarul efectuat la 31.12.N, o instituţie publică autofinanţată (cod sector 01, sursa
de finanţare F Integral din venituri proprii) a constatat lipsa unui scaner. Valoarea
contabilă a scanerului este de 2.000 lei, amortizarea calculată şi înregistrată este de 1.700
lei. Scanerul se impută gestionarului, la valoarea de înlocuire de 2.600 lei. Acesta depune
contravaloarea imputaţiei în numerar. Instituţia utilizează clasificaţia funcţională
67.10.03.04.
• Se înregistrează scoaterea din gestiune a scanerului:

% 214.00.00.01.F 2.000 lei

„Mobilier, aparatură birotică,
echipamente de protecţie a 1.700 lei
281.04.00.01.F valorilor umane şi materiale şi alte
„Amortizarea mobilierului, active fixe corporale”
aparaturii birotice,
echipamentelor de protecţie a =
valorilor umane şi materiale şi a
300 lei
altor active fixe corporale”
691.00.00.01.F
„Cheltuieli extraordinare din
operaţiuni cu active fixe”

• Se înregistrează imputarea lipsei persoanei vinovate:

428.01.02.01.F 751.01.00.01.F.33.10.50
„Alte creanţe în legătură cu = „Venituri din prestări de servicii şi 2.600 lei
personalul sub 1 an“ alte activităţi”

• Se înregistrează încasarea imputaţiei în numerar:

428.01.02.01.F
531.01.01.01.F.33.10.50
= „Alte creanţe în legătură cu 2.600 lei
„Casa în lei”
personalul sub 1 an“

• Se înregistrează depunerea numerarului în contul deschis la trezorerie:

 581.01.01.01.F
531.01.01.01.F.33.10.50
„Viramente interne –= 2.600 lei
„Casa în lei”
activitatea operaţională”

560.01.01.01.F.33.10.50
„Disponibil în lei al instituţiilor 581.01.01.01.F
publice finanţate integral din = „Viramente interne – 2.600 lei
venituri proprii – Disponibil curent activitatea operaţională”
la trezorerie”

Particularităţi privind stocurile

Minusurile de inventar la stocurile ce aparţin entităţilor publice sunt abordate diferenţiat,
după cum acestea sunt sau nu imputabile.
Lipsurile de stocuri din gestiunea entităţii pentru care nu există un vinovat sunt reflectate
în contabilitate ca o reducere a stocurilor de materiale concomitent cu creşterea
cheltuielilor corespunzătoare, în baza aprobării de către ordonatorul de credite.
Regularizări efectuate pentru stocuri
A. Înregistrarea lipsurilor neimputabile
Lipsurile de materiale consumabile din gestiunea instituţiei publice pentru care nu
există un vinovat se înregistrează ca o scădere a stocurilor de materiale,
concomitent cu o creştere a cheltuielilor corespunzătoare.

O creșă (cod sector 02, sursa de finanţare G Venituri proprii şi subvenţii)

înregistrează un minus neimputabil de alimente în valoare de 80 lei. Instituţia
publică utilizează clasificaţia 68.10.11.

602.07.00.02.G.68.10.11.20.03.01 302.07.00.02.G
= 80 lei
„Cheltuieli privind hrana” „Hrană”

B. La farmacia unui spital (cod sector 01, sursa de finanţare A Integral de la buget)
se înregistrează o lipsă neimputabilă de ser fiziologic în valoare de 30 lei:

602.09.00.01.A.68.10.11.20.04.01
302.09.00.01.A
„Cheltuieli privind
= „Medicamente şi 30 lei
medicamentele şi
materiale sanitare”
materialele sanitare”

C.
Scăderea din gestiune a materialelor constatate lipsă, neimputabile, are la bază
aprobarea ordonatorului de credite la care s-a constatat paguba şi este avizată de
ordonatorul de credite superior.
 D. Înregistrarea lipsurilor imputabile
Imputarea lipsurilor de materiale se înregistrează în contabilitate la valoarea de înlocuire.
Acestea se impută persoanelor vinovate, reflectându-se în contabilitate ca o creanţă a
instituţiei faţă de debitor, concomitent cu o creştere a datoriei instituţiei faţă de stat.
La cantina unui cămin de liceu (cod sector 02, sursa de finanţare A Integral de la
buget, clasificație funcțională 65.02.11.03) se constată, la inventarul efectuat la 31.12.N,
o lipsă de alimente în valoare de 400 lei. Aceasta se impută gestionarului cantinei, la
valoarea de înlocuire de 500 lei. Gestionarul depune contravaloarea imputaţiei în
numerar.
o Se înregistrează lipsa alimentelor:

602.07.00.02.A.65.02.11.03.20.03.01 302.07.00.02.A
= 400 lei
„Cheltuieli privind hrana” „Hrana”

o Se înregistrează imputarea lipsei persoanei vinovate:

428.01.02.02.A %
„Alte creanţe în legătură 500 lei
cu personalul sub 1 an“

= 751.01.00.02.A.33.02.28 400 lei

„Venituri din prestări de servicii şi alte
activităţi”
448.01.00.02.A.65.02.11.03.20.30.30 100 lei
„Alte datorii faţă de buget”

o Se înregistrează încasarea imputaţiei în numerar:

428.01.02.02.A
531.01.01.02.A.33.02.28
= „Alte creanţe în legătură cu 500 lei
„Casa în lei”
personalul sub 1 an“

o Se înregistrează depunerea numerarului în contul deschis la trezorerie:

 581.01.01.02.A
531.01.01.02.A.33.02.28
„Viramente interne –= 500 lei
„Casa în lei”
activitatea operaţională”

581.01.01.02.A
521.01.01.02.A.33.02.28
= „Viramente interne – 500 lei
„Disponibil al bugetului local”
activitatea operaţională”

o Se înregistrează plata obligaţiei la buget:

448.01.00.02.A.65.02.11.03.20.30 770.00.00.02.A.65.02.11.03.20.30 10
.30 = .30 0
„Alte datorii faţă de buget” „Finanţarea de la buget” lei

E. Înregistrarea plusurilor de materiale constatate la inventar

Reflectarea în contabilitatea instituţiei publice a plusurilor de materiale constatate cu
ocazia inventarierii se face pe baza reducerii cheltuielilor cu materialele consumabile.
La ferma zootehnică a unui liceu agricol (cod sector 02 bugetul local, sursa de finanţare
A Integral de la buget) se constată, la inventarul efectuat la 31.12.N, un plus de furaje în
valoare de 320 lei.

302.06.00.02.A 602.06.00.02.A.65.02.04.02.20.03.02
= 320 lei
„Furaje” „Cheltuieli privind furajele”

Particularităţi privind numerarul

Conform O.M.F.P. nr. 2.861/2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi
efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii,
plusul de casă constatat cu ocazia inventarierii numerarului din casieriile instituţiilor
publice se virează la bugetul din care este finanţată instituţia publică.
La inventarul efectuat la 31.12.N la casieria unui muzeu (cod sector 01 bugetul de stat,
sursa de finanţare A Integral de la buget), se constată un plus de numerar în sumă de 70
lei.

531.01.01.01.A.33.01.50 448.01.00.01.A.67.02.03.03.20.30.30
= 70 lei
„Casa în lei” „Alte datorii faţă de buget”

• Se înregistrează depunerea numerarului în contul deschis la trezorerie:

581.01.01.01.A
531.01.01.01.A.33.01.50
„Viramente interne –= 70 lei
„Casa în lei”
activitatea operaţională”
 581.01.01.01.A
520.01.00.01.A.33.01.50
= „Viramente interne – 70 lei
„Disponibil al bugetului de stat”
activitatea operaţională”

• Se înregistrează virarea plusului de numerar la bugetul de stat:

448.01.00.01.A.67.02.03.03.20.30.30 770.00.00.01.A.67.02.03.03.20.30.30
= 70 lei
„Alte datorii faţă de buget” „Finanţarea de la buget”

Corectarea erorilor contabile

Corectarea erorilor contabile se efectuează, în conformitate cu prevederile
reglementărilor contabile, pe seama rezultatului reportat. În cazul erorilor aferente
exercițiilor bugetare precedente, corectarea acestora nu presupune ajustarea
informațiilor comparative prezentate în situațiile financiare. Informațiile comparative
referitoare la poziția financiară, performanța financiară, respectiv modificarea poziției
financiare sunt prezentate în notele explicative.
Veniturile sau cheltuielile ce au fost omise sau înregistrate eronat la data la care au fost
ocazionate se înregistrează sau se corectează în contabilitate la data constatării lor. Dacă
eroarea este descoperită în cursul exercițiului bugetar în care aceasta s-a produs,
corectarea se face prin înregistrarea veniturilor sau cheltuielilor aferente, direct înconturile
corespunzătoare de venituri și cheltuieli.
La instituția publică X (cod sector 02, sursa de finanţare A Integral de la buget) se
constată în luna octombrie exercițiul bugetar N că nu au fost înregistrate dobânzi în sumă
de 1.750 lei pentru plata cu întârziere a unor obligații bugetare, deși acestea au
fost calculate și plătite în luna iulie, atunci când s-a efectuat plata obligațiilor bugetare
respective și care sunt obligații aferente perioadei martie – iunie ale aceluiași an.
• Corectarea erorii contabile direct în conturile de cheltuieli:

658.01.09.02.A = 448.01.00.02.A 1.750 lei

„Alte cheltuieli operaționale – alte „Alte datorii faţă de buget“
operațiuni“

La un control efectuat în anul N la entitatea publică X (cod sector 02 bugetul local,

sursa de finanţare A Integral de la buget, clasificaţie funcţională 67.02.03.02) se constată
că, în cursul anului N-2, nu au fost înregistrate salariile în contabilitate pe perioada
trimestrului III.
În urma calculelor efectuate rezultă următoarele sume ce ar fi trebuit înregistrate în
contabilitate în cursul trimestrului III al anului N-2:
✔ salarii brute 75.000 lei
✔ CAS angajat 25% 18.750 lei
✔ sănătate angajat 10% 7.500 lei

✔ contributia asiguratorie
pentru muncă 2,25% 1.688 lei
✔ impozit salarii 4.875 lei
Au fost calculate majorări de întârziere pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare
astfel: aferente anului N-2 = 3.750 lei, aferente anului N-1 = 5.000 lei, aferente anului N
= 3.500 lei.
În contabilitate, corectarea erorilor contabile aferente perioadei precedente se face pe
seama rezultatului reportat, utilizând contul 117 „Rezultatul reportat“ astfel:
• Recunoaștere salarii aferente anului N-2:

117.00.00.02.A.X = 421.00.00.02.A.67.02.03.02.10.01.01 75.000 lei

„Rezultatul reportat“ „Personal – salarii datorate“

• Recunoaștere obligații aferente angajaților:

421.00.00.02.A.67.02.03.02.10.01.01 = % 31.125 lei

„Personal – salarii datorate“
431.01.00.02.A.67.02.03.02.10.01.01 18.750 lei
„Contribuțiile asiguraților pentru
asigurări sociale“
431.04.00.02.A.67.02.03.02.10.01.01 7.500 lei
„Contribuțiile asiguraților pentru
asigurări sociale de sănătate“
444.00.00.02.A.67.02.03.02.10.01.01 4.875 lei
„Impozit pe venitul din salarii și din
alte drepturi“

• Recunoaștere contribuţie asiguratorie pentru muncă:

117.00.00.02.A.X = 431.06.00.02.A.67.02.03.02.10.03.07 1.688 lei

„Rezultatul reportat“ „Contribuția asiguratorie pentru
muncă”

• Recunoaștere majorări întârziere aferente anilor (N-2) – (N-1):

117.00.00.02.A.X = 448.01.00.02.A 8.750 lei
„Rezultatul reportat“ „Alte datorii faţă de buget“

• Recunoaștere majorări întârziere aferente anului N:

658.01.09.02.A = 448.01.00.02.A 3.500 lei

„Alte cheltuieli operaționale – alte „Alte datorii faţă de buget“
operațiuni“

• Virare datorii suplimentare de plată către bugetul general consolidat:

431.02.00.02.A.67.02.03.02.10.01.01 = 770.00.00.02.A.67.02.03.02.10.01.01 18.750 lei

„Contribuţiile asiguraţilor pentru „Finanţarea de la buget”
asigurări sociale”

431.02.00.02.A.67.02.03.02.10.01.01 = 770.00.00.02.A.67.02.03.02.10.01.01 7.500 lei

„Contribuţiile asiguraţilor pentru „Finanţarea de la buget”
asigurări sociale”

431.06.00.02.A.67.02.03.02.10.03.07 = 770.00.00.02.A.67.02.03.02.10.03.07 1.688 lei

„Contribuţia asiguratorie pentru „Finanţarea de la buget”
muncă”

444.00.00.02.A.67.02.03.02.10.01.01 = 770.00.00.02.A.67.02.03.02.10.01.01 4.875 lei

„Impozitul pe venitul din salarii şi din „Finanţarea de la buget”
alte drepturi”

448.01.00.02.A = 770.00.00.02.A.67.02.03.02.20.30.30 3.500 lei

„Alte datorii faţă de buget“ „Finanţarea de la buget”

După efectuarea înregistrărilor de mai sus, contul 117.00.00.02.A.X prezintă sold debitor
care reflectă pierderea reportată.
În urma misiunii de audit intern aferente exercițiului financiar N-1, dar efectuată în anul
N la o instituție publică (cod sector 02 bugetul local, sursa de finanţare A Integral de la
buget, clasificație funcțională 68.02.06), aceasta, ca urmare a recomandărilor auditorilor
interni, a efectuat în anul N următoarele operațiuni economico-financiare:
1. Se înregistrează factura aferentă achiziției unei imprimante în valoare
de 2.800 lei (factură omisă a fi înregistrată în contabilitate anterior):

214.00.00.02.A = 404.01.00.02.A.68.02.06.71.01.30 2.800 lei

„Mobilier, aparatură birotică, „Furnizori de active fixe sub 1 an”
echipamente de protecţie a
valorilor umane şi materiale şi alte
active fixe corporale”

2. Se înregistrează factura pentru asigurările RCA aferente mijloacelor de

transport operativ; factura are valoare de 500 lei și nu fusese
înregistrată în contabilitate:

117.00.00.02.A = 401.01.00.02.A.68.02.06.20.30.03 500 lei

„Rezultatul reportat” „Furnizori sub 1 an”

3. Se înregistrează mobilier primit prin transfer de la ordonatorul superior,

omis a fi înregistrat în contabilitate; valoarea justă a mobilierului este
de 1.800 lei:

303.01.00.02.A = 117.00.00.02.A 1.800 lei

„Materiale de natura obiectelor de „Rezultatul reportat”
inventar în magazie”

4. Se înregistrează scoaterea din evidență de uniforme uzate, în valoare de

2.000 lei, omise la înregistrarea în contabilitate:

117.00.00.02.A = 303.02.00.02.A 2.000 lei

„Rezultatul reportat” „Materiale de natura obiectelor de
inventar în folosinţă”

5. Se înregistrează o factură de renovare a sălii de consiliu, în valoare de

3.000 lei, omisă a fi înregistrată în contabilitate:

117.00.00.02.A = 401.01.00.02.A.68.02.06.20.02 3.000 lei

„Rezultatul reportat” „Furnizori sub 1 an”

6. Se înregistrează distrugerea de rechizite, în valoare de 200 lei, ca urmare

a unei inundații și omisă a fi înregistrată în contabilitate:

117.00.00.02.A = 302.08.00.02.A 200 lei

„Rezultatul reportat” „Alte materiale consumabile”

7. Se înregistrează darea în folosinţă de accesorii aferente uniformelor de

serviciu, în valoare de 1.500 lei, omise a fi înregistrate în contabilitate:

303.02.00.02.A = 303.01.00.02.A 1.500 lei

„Materiale de natura obiectelor „Materiale de natura obiectelor
de inventar în folosinţă” de inventar în magazie”

Exemple privind regularizarea rezultatelor inventarierii

La 31 decembrie N, la inventarul realizat de un institut de cercetări tehnice (cod sector
01 bugetul de stat, sursa de finanţare F Integral din venituri proprii) se constată pentru
un program informatic o valoare actuală de 40.000 lei, valoarea contabilă a acestuia fiind
de 50.000 lei. În cursul anului N+1 s-a trecut la un nou sistem contabil, iar programul
informatic nu mai corespunde cerinţelor pentru care a fost achiziţionat. La data trecerii la
noul sistem, pentru acest program s-a înregistrat o amortizare totală de 35.000 lei.
• La 31 decembrie N se înregistrează ajustarea pentru depreciere:

681.03.00.01.F = 290.08.01.01.F 10.000 lei

„Cheltuieli operaţionale privind „Ajustări pentru deprecierea
ajustările pentru deprecierea programelor informatice”
activelor fixe”

Depreciere la 31 decembrie N = 50.000 – 40.000 = 10.000 lei.

• Casarea programului informatic în cursul anului N+1:

% = 208.01.00.01.F 50.000 lei

„Programe informatice”
280.08.01.01.F 35.000 lei
„Amortizarea programelor
informatice” 15.000 lei
691.00.00.01.F
„Cheltuieli extraordinare din
operaţiuni cu active fixe”

• Concomitent, se anulează ajustarea pentru deprecierea existentă:

290.08.01.01.F = 781.03.00.01.F 10.000 lei

„Ajustări pentru deprecierea „Venituri din ajustări privind
programelor informatice” deprecierea activelor fixe”

La un ordonator secundar de credite (cod sector 02 bugetul local, sursa de finanţare A

Integral de la buget), în urma inventarierii la 31.12.N, se constată ca minus la inventar
un laptop evaluat la 3.000 lei. Valoarea laptopului se impută şefului serviciului
administrativ, reţinându-i-se suma pe statul de plată lunar, timp de 12 luni. Laptopul a
fost achiziţionat în luna decembrie N şi urma să fie amortizat începând cu luna ianuarie
N+1.
• Înregistrarea lipsei constatate la inventar:
691.00.00.02.A
„Cheltuieli extraordinare din
operaţiuni cu active fixe”
= 214.00.00.02.A 3.000 lei
„Mobilier, aparatură birotică,
echipamente de protecţie a
valorilor umane şi materiale şi
alte active fixe corporale”

• Imputarea lipsei în decembrie N:

428.01.02.02.A 751.01.00.02.A.33.02.28
„Alte creanţe în legătură cu = „Venituri din prestări de servicii şi 3.000 lei
personalul sub 1 an” alte activităţi”

• Reţinerea lunară a sumei imputate:

428.01.02.02.A
421.00.00.02.A.65.02.04.02.10.01.01
= „Alte creanţe în legătură cu 250 lei
„Personal – salarii datorate”
personalul sub 1 an”

Ultima înregistrare se repetă până la recuperarea integrală a valorii imputate.

O instituţie publică (cod sector 02 bugetul local, sursa de finanţare E Activităţi
finanţate integral din venituri proprii) a constatat, în urma inventarierii magaziei de
alimente, un plus de făină, evaluat la suma de 100 lei. Înregistrarea acestuia se realizează
astfel:

302.07.00.02.E 602.07.00.02.E.65.10.11.03.20.03.01
= 100 lei
„Hrană” „Cheltuieli privind hrana”

O instituţie publică (cod sector 02 bugetul local, sursa de finanţare G Venituri proprii şi
subvenţii) are o creanţă asupra unui client a cărei valoare contabilă este de 1.000 lei. La
inventarierea de la 31.12.N, se constată că doar 40% din creanţă se mai poate încasa. În
anul următor, societatea este declarată în faliment, dar instituţia publică îşi recuperează
întreaga valoare a creanţei, ca urmare a hotărârii judecătoreşti.
Valoare contabilă = 1.000 lei
Valoare probabilă de încasare = 400 lei
Ajustare pentru depreciere = 600 lei
• Trecerea creanţei certe la creanţe incerte:

411.01.08.02.G.33.10.19
411.01.01.02.G.33.10.19
„Clienţi incerţi sau în litigiu sub 1 = 1.000 lei
„Clienţi cu termen sub 1 an”
an”

• Înregistrarea ajustării pentru depreciere la 31.12.N:

 681.04.02.02.G
491.01.00.02.G
„Cheltuieli operaţionale privind
= „Ajustări pentru deprecierea 600 lei
ajustările pentru deprecierea
creanţelor – clienţi sub 1 an”
activelor circulante – creanţe”

• În anul N+1, recuperarea creanţei:

561.01.01.02.G.33.10.19
„Disponibil în lei al instituţiilor
publice finanţate din venituri =
proprii şi subvenţii – Disponibil
curent la trezorerie”
411.01.08.02.G.33.10.19
„Clienţi incerţi sau în litigiu sub 1 1.000 lei
an”

• Anularea ajustării pentru depreciere:

781.04.02.02.G
491.01.00.02.G
„Venituri din ajustări pentru
„Ajustări pentru deprecierea = 600 lei
deprecierea activelor circulante –
creanţelor – clienţi sub 1 an”
creanţe”

• În situaţia în care creanţa nu se mai putea recupera, atunci înregistrările aferente

anului N+1 sunt:
• Înregistrarea pierderii din creanţe:

654.00.00.02.G 411.01.08.02.G.33.10.19
„Pierderi din creanţe şi debitori = „Clienţi incerţi sau în litigiu sub 1 1.000 lei
diverşi” an”

• Anularea ajustării pentru depreciere:

781.04.02.02.G
491.01.00.02.G
„Venituri din ajustări pentru
„Ajustări pentru deprecierea = 600 lei
deprecierea activelor circulante –
creanţelor – clienţi sub 1 an”
creanţe”

• În cazul în care creanţa nu a îndeplinit termenul legal pentru prescripţie, atunci

concomitent se va înregistra şi debitarea contului 803.40.00 „Debitori scoşi din
activ, urmăriţi în continuare” (contul include codul sectorului şi sursa de finanţare).

803.40.00.02.G
Debit „Debitori scoşi din activ, urmăriţi în 1.000 lei
continuare”

• Dacă situaţia o impune, atunci reactivarea creanţei se realizează astfel:

 714.00.00.02.G.33.10.19
411.01.01.02.G.33.10.19
= „Venituri din creanţe reactivate şi 1.000 lei
„Clienţi cu termen sub 1 an”
debitori diverşi”

• Şi concomitent:

803.40.40.02.G
Credit „Debitori scoşi din activ, urmăriţi în 1.000 lei
continuare