Expertiza contabila si consultanta fiscala………………………CIG 3

EFECTUAREA EXPERTIZEI CONTABILE JUDICIARE

1. Metodologia efectuării expertizei judiciare

Procedura efectuării expertizei presupune examinarea materialului documentar,

examinarea unor documente aflate la părţi sau la terţi, analiza explicaţiilor părţilor şi a
martorilor, analiza actelor de control şi de expertiza anterioare, studierea concluziilor
experţilor tehnici, etc.
În vederea întocmirii raportului de expertiză contabilă, expertul contabil trebuie să
studieze materialul documentar adecvat. Studierea materialului documentar adecvat
constituie premisa şi condiţia necesare întocmirii unui raport de expertiză contabilă
temeinic fundamentat, bazat pe documente justificative şi evidenţieri contabile, şi nu pe
prezumţii, declaraţii ale părţilor şi/sau ale martorilor.
Documentarea lucrărilor privind expertizele contabile are un caracter particular şi
se limitează strict la ceea ce este necesar pentru a răspunde la obiectivele (întrebările,
punctele) fixate expertului contabil de către organul în drept să dispună expertiza
contabilă judiciară, prin Încheiere de şedinţă (în dosarele civile) sau ordonanţă a
organului de urmărire şi cercetare penală (în dosarele penale), sau la obiectivele
contractului privind expertiza extrajudiciară.
Procedural, efectuarea expertizei contabile presupune: examinarea materialului
documentar aflat la dosarul cauzei; examinarea unor documente, acte, evidenţe aflate
la părţi sau terţi (expertiza la faţa locului); analiza explicaţiilor părţilor şi
martorilor; analiza actelor de control financiar şi expertiza contabilă
anterioară în aceiaşi cauză; studierea concluziilor expertizei tehnice.
Lucrările expertului contabil se menţionează într-un raport de expertiză
contabilă care se înaintează instanţei.
Termenul de depunere a lucrării se fixează de organul care a dispus efectuarea
expertizei.
În funcţie de situaţia constatată cu ocazia expertizei contabile, expertul întocmeşte
actele:
Expertiza contabila si consultanta fiscala………………………CIG 3

-raportul de expertiză contabilă;

-decontul de cheltuieli privind costul expertizei;
-nota de deficienţe;
-răspunsuri în scris la observaţiile şi obiecţiunile formulate de părţi;
-suplimentul de expertiză;
-proces verbal de imposibilitate a efectuării expertizei contabile.

Decontul de cheltuieli - documentul pe baza căruia îşi încasează expertul,

onorariul.
Procesul verbal - când documentele societăţii nu sunt puse la dispoziţie de agentul
economic.

2. Documentele care se pot încadra ca „material documentar” în cazul unei

expertize judiciare

Orientativ, materialul documentar într-o expertiză contabilă judiciară se compune din:

-Dosarul cauzei, aflat la instanţa de judecată care a dispus proba cu expertiza contabilă;
-Documentele justificative şi registrele de contabilitate aflate în păstrarea părţilor
implicate în proces;
-Procesele verbale întocmite de organele de control abilitate;
-Particularizat, in cazul expertizelor contabile dispuse in dosarele penale, expertul contabil
are dreptul sa ia cunostinta despre continutul dosarului penal numai cu incuviintarea
organului de cercetare si urmarire penala(politie, parchet) sau a instantei de judecată;
- Explicatiile date de catre parti (chiar in scris) nu constituie material
documentar. Expertul contabil trebuie sa aibe in vedere explicatiile partilor, dar trebuie
sa le analizeze in raport cu actele justificative si contabile expertizate, mentionand in
raportul de expertiza contabila concordanta sau neconcordanta dintre explicatiile partilor
si actele examinate.In cazul expertizelor contabile dispuse in dosarele penale, partile
implicate pot da explicatiile necesare numai cu incuviintarea si in conditiile stabilite
de organul de urmarire penala sau de instanta de judecata.
Materialul documentar examinat de expertul contabil nu poate fi ridicat de catre
acesta de la partile care il au in pastrare.

3. Conţinutul raportului de expertiză contabilă

În finalul cercetărilor, expertul contabil întocmeşte raportul de expertiză contabilă.

Pentru a fi administrată ca probă în justiţie, expertiza contabilă trebuie să prezinte un
nivel calitativ ridicat, să contribuie efectiv la soluţionarea cauzei respective.
Expertiza contabila si consultanta fiscala………………………CIG 3

 Raportul de expertiză contabilă judiciară conţine de regulă trei capitole:

Capitolul I. Partea introductivă trebuie să cuprindă cel puţin următoarele paragrafe:
 identificarea expertului numit să efectueze expertiza contabilă judiciară –
nume, prenume, domiciliu, număr carnet, poziţia din Tabloul Corpului;
 identificarea organului care a dispus efectuarea expertizei: numărul si data
încheierii de şedinţă (în cazul dosarelor civile) sau al Ordonanţei de numire (in
cauzele penale), identificarea părţilor din proces si a calităţii procesuale a lor
(reclamant, pârât, inculpat) iar in cazul expertizelor contabile extrajudiciare in
acest paragraf se identifică clientul cu adresa, domiciliu, număr contract;
 identificarea împrejurărilor in care a luat naştere litigiul in care s-a dispus ca
mijloc de probă expertiza contabilă (procesele civile si penale) sau a condiţiilor
in care a fost contractată expertiza contabilă;
 enumerarea obiectivelor expertizei contabile; în cazul celor judiciare aceste
obiective se preiau ad literam din încheierea de şedinţă iar in cazul celor
extrajudiciare formularea se preia din contract;
 identificarea perioadei si a locului in care s-a efectuat expertiza contabilă;
 nominalizarea materialului documentar care are legătură cu obiectivele
expertizei;
 menţionarea datei de depunere a raportului de expertiză contabilă, dacă s-au
solicitat alte termene decât cel stabilit de instanţă si dacă in cauză au mai fost
efectuate alte expertize contabile;
 precizarea onorariului provizoriu stabilit de instanţa de judecată si dacă in
acelaş dosar au mai fost efectuate si alte expertize contabile judiciare, cu
indicarea numelui expertului/experţilor;
 dacă părţile care au participat la expertiză au dat explicaţii în cursul expertizei.
În acest capitol sunt identificate următoarele: datele de identificare ale
expertului contabil - experţii trebuie să se autoidentifice prin nume, prenume, domiciliul
stabil, numărul carnetului de expert contabil şi poziţia în Tabloul Corpului -, organul care
a dispus efectuarea expertizei - denumirea şi data actului de numire al
expertului, numărul dosarului şi părţile implicate în proces, precum şi calitatea
procesuală a părţilor -, circumstanţele care au determinat litigiul în cauza -
acestea rezultă, de regulă, din acţiunea civilă şi/sau plângerea penală; se menţionează
obiectul dosarului judiciar şi partea care a solicitat proba cu expertiză contabilă judiciară
admisă de organul judecătoresc -, obiectivele (întrebările) expertizei - în redactarea
acestui paragraf, rolul expertului este pasiv, acesta nefiind abilitat să schimbe formularea
obiectivelor organului juridic care a dispus expertiza -, materialul documentar folosit
- materialul documentar de bază rezultat din obiectul dosarului judiciar în care s-a dispus
expertiza şi din ansamblul obiectivelor fixate expertizei contabile judiciare -, perioada
de editare a raportului de expertiză şi data stabilită pentru depunerea
Expertiza contabila si consultanta fiscala………………………CIG 3

raportului - data depunerii trebuie să fie cu cel puţin 5 zile înainte de termenul de
judecată.
Capitolul II. Desfăşurarea expertizei contabile cuprinde:
 descrierea în amănunt a operaţiilor de efectuare a expertizei contabile;
 obiecţiile sau explicaţiile părţilor;
 analiza obiecţiilor ori explicaţiilor părţilor în lumina celor constatate de expertul
contabil.
Sunt redate în paragrafe distincte obiectivele expertizei, explicitarea modului de
soluţionare - prin specificarea materialului documentar analitic expertizat pe care se
fundamentează concluzia - şi răspunsul dat de expertul contabil pentru fiecare obiectiv,
acesta trebuie să fie clar, concis şi fără ambiguităţi la obiectivul stabilit.
Capitolul II Desfăşurarea expertizei contabile trebuie să cuprindă cel
puţin următoarele paragrafe:
- Fiecare obiectiv (întrebare) al expertizei, cu descrierea amănunţită a
operaţiilor efectuate de expertul contabil cu privire la structura materialului documentar,
a actelor şi faptelor analizate, a surselor de informaţii utilizate;
- Fiecare paragraf trebuie să se încheie cu concluzia (răspunsul) expertului
contabil la obiectivul (întrebarea) formulată, care trebuie să fie precis, concis, fără
ambiguităţi redactat într-o manieră analitică, ordonată şi sistematizată şi fără aprecieri
ale expertului asupra calităţii documentelor justificative. Este de menţionat că expertul
analizează evenimente şi tranzacţii şi nu încadrarea juridică a acestora. În cazuri
deosebite, în care expertul contabil, în executarea misiunii sale, se confruntă cu acte şi
documente care nu întrunesc condiţiile legale, care exprimă situaţii nereale sau care sunt
suspecte, el nu trebuie să le ia în considerare în stabilirea concluziilor sale la obiectivele
expertizei contabile, dar trebuie să menţioneze aceasta în raportul de expertiză contabilă.
În fiecare astfel de paragraf trebuie prezentat ansamblul calculelor şi interpretarea
rezultatelor acestora. Dar dacă aceste prezentări ar îngreuna înţelegerea
expunerii de către beneficiarul raportului de expertiză contabilă, este
recomandabil ca ansamblul calculelor să se facă în anexe la raportul de
expertiză contabilă, iar în textul expertizei contabile să se prezinte doar rezultatele
calculelor şi interpretarea acestora.
- Daca raportul de expertiză este întocmit de mai mulţi experţi care au opinii diferite,
într-un paragraf al capitolului II fiecare expert trebuie să-şi motiveze detaliat şi
documentat opinia pe care o susţine.
Pentru fiecare constatare se menţionează materialul documentar pe care se
sprijină şi dispoziţiile legale în limita cărora a fost făcută constatarea, cu indicarea textelor
corespunzătoare.
Examinarea problemelor se face în raport cu materialul documentar şi dispoziţiile
legale avute în vedere de organele care au stabilit anterior un prejudiciu (de exemplu,
Expertiza contabila si consultanta fiscala………………………CIG 3

organele de control), motivându-se documentat şi legal deosebirile de opinii ale

expertului contabil faţă de cele ale organului de control. Actele dubioase, fictive
sau suspecte nu se iau în considerare de către expert la calcularea prejudiciului, dar se
menţionează în raportul de expertiză contabilă. Constatările consemnate în raportul de
expertiză contabilă se redactează în aşa fel încât, din coroborarea cu actele anterioare
prin care s-a constatat prejudiciul, să se obţină concluzii în conformitate cu faptele şi
dispoziţiile normative.
În raportul de expertiză contabilă se menţionează şi eventualele documente noi
utilizate de expert, care n-au fost avute în vedere de către organul care a stabilit iniţial
prejudiciul.
Capitolul III. Concluzii
În acest capitol se înscriu răspunsurile la întrebările puse şi părerea expertului
contabil asupra obiectului expertizei. Răspunsurile la obiective se formulează clar, concis
şi precis.
Capitolul trebuie să conţină câte un paragraf distinct cu concluzia (răspunsul)
la fiecare obiectiv (întrebare) al (a) expertizei contabile preluat(ă) în maniera în
care a fost formulat(ă) în Capitolul II Desfăşurarea expertizei contabile.
În conformitate cu examinările materialului documentar menţionat în introducerea
şi cuprinsul prezentului raport de expertiză contabilă, formulăm următoarele concluzii
(răspunsuri) la obiectivele (întrebările) fixate acesteia:
La obiectivul nr. 1 __________________________________
La obiectivul nr. 2 __________________________________
La obiectivul nr. n __________________________________
(Se vor relua răspunsurile din Capitolul II Desfăşurarea expertizei
contabile)
OBSERVATIE!!!!!!
În unele situaţii raportul poate să cuprindă şi Capitolul IV Consideraţiile personale
ale expertului contabil.
Acest capitol cuprinde consideraţii sau precizări suplimentare vis a vis de
obiectivele fixate expertizei, cu precizarea că acest paragraf poate fi introdus numai
dacă expertul contabil consideră ca i-ar fi util organului judiciar. Acest paragraf
trebuie uzitat cu precauţie deoarece simpla lui existenţă într-un raport de
expertiză judiciară vine în contradicţie cu principiul deontologic privind secretul
profesional şi confidenţialitatea în misiunile privind expertizele. Practic, expertul relevă
mai mult decât i se cere, fapt pentru care se recomandă a fi evitat acest capitol
final.
 Alte aspecte privind întocmirea raportului de expertiză contabilă
Atunci când există necesitatea de documentare a unei constatări din raportul de
expertiză contabilă care implică o prezentare mai detaliată se întocmesc anexe.
Expertiza contabila si consultanta fiscala………………………CIG 3

Anexele trebuie să fie corecte şi corelate cu datele din raport.

Raportul de expertiză contabilă se semnează de expertul contabil pe fiecare filă,
inclusiv pe anexe. Orice modificare de cifre este autentificată de expert prin semnătura
sa.
În situaţia în care expertiza contabilă se efectuează de mai mulţi experţi
(inclusiv cei recomandaţi de părţi), se întocmeşte un singur raport de
expertiză.
Dacă sunt deosebiri de păreri, opiniile separate se consemnează în cuprinsul
raportului sau într-o anexă. Dacă între experţi este dezacord total, fiecare expert
contabil întocmeşte raport de expertiză separat.
Experţii contabili şi experţii tehnici numiţi în aceeaşi cauză se pot consulta
reciproc, dar redactează rapoarte de expertiză separate, deoarece întocmirea unui
raport comun presupune asumarea răspunderii pentru toate concluziile raportului, adică
şi cele din afara specialităţii.
În raportul de expertiză contabilă este obligatorie menţionarea privind efectuarea
sau nu de alte expertize contabile în aceeaşi cauză, deoarece dacă s-au mai efectuat
expertize contabile în aceeaşi cauză, cu obiective (întrebări) similare şi/sau corelative,
atunci expertul contabil trebuie să-şi motiveze concluziile (răspunsurile) şi
vizavi de concluziile expertizelor contabile anterioare. Mai mult dacă concluziile
expertizelor contabile consecutive sunt diferite şi/sau contradictorii, în spiritul colegialităţii
şi al respectului reciproc, este recomandabil ca experţii contabili implicaţi să se întâlnească
pentru a discuta concluziile la care au ajuns. Aceasta deoarece expertizarea profesională
a aceluiaşi material documentar ar trebui să conducă la concluzii relativ similare,
eventual doar nuanţate.
Dacă în aceeaşi cauză s-a dispus o nouă expertiză contabilă care ajunge la concluzii
diferite faţă de prima din cauza utilizării altor criterii si metode de investigaţie, organul
în drept care le-a dispus are posibilitatea de a se opri la aceea pe care o consideră mai
fundamentată sub aspect ştiinţific, respectiv de mai bună calitate. Nici expertizele
contabile extrajudiciare nu trebuie să facă rabat din punct de vedere al calităţii.
Independenţa si competenţa profesională a expertului contabil trebuie să asigure o
documentare si o fundamentare ştiinţifică si expertizelor contabile extrajudiciare.
În raportul de expertiză contabilă, prezentarea materialului trebuie să fie completă,
să răspundă la toate întrebările puse, iar concluziile să fie suficient motivate, pentru ca
instanţa să fie în măsură să aprecieze asupra valorii acestor concluzii.
Concluziile expertizei contabile constituie numai elemente de convingere, lăsate la
libera apreciere a judecătorului, ca toate celelalte probe. Indiferent dacă foloseşte sau nu
concluziile expertizei contabile instanţa are obligaţia să motiveze poziţia sa.
 Anexele raportului de expertiză contabilă
Expertiza contabila si consultanta fiscala………………………CIG 3

Anexele raportului de expertiză contabilă, indiferent de tipul acestuia (obişnuit, cu

observaţii sau cu imposibilitatea efectuării expertizei contabile), fac parte integrantă din
raportul de expertiză contabilă şi se întocmesc de către experţii contabili cu scopul de a
detalia o constatare cuprinsă în raportul de expertiză contabilă. Prin întocmirea acestora
se degrevează conţinutul raportului de expertiză contabilă de prezentări ample, cifre
multiple sau alte elemente de natură similară.
Anexele la raportul de expertiză contabilă trebuie întocmite atunci şi numai atunci
când există necesitatea de documentare a unei constatări din raportul de expertiză
contabilă. Nu pot constitui anexe la raportul de expertiză contabilă documentele
justificative sau registrele contabile originale sau reproduse prin tehnici de multiplicare.
####Anexele raportului de expertiză contabilă sunt un produs al muncii experţilor
contabili.
 Condiţiile de redactare a raportului de expertiză contabilă
În redactarea raportului de expertiză contabilă este necesar să se asigure:
 redactarea corectă şi clară a problemelor date spre rezolvare expertului;
 analiza cu competenţă a tuturor întrebărilor formulate de organul care a dispus
efectuarea expertizei contabile, a materialului documentar pus la dispoziţia
expertului;
 argumentarea constatărilor expertului pe bază de documente legale;
 întemeierea analizei efectuate de expert pe materialele ce i-au fost puse la
dispoziţie şi nu pe presupuneri, asimilări sau aprecieri care nu au la bază
documente legale şi date reale din contabilitate;
 corelarea datelor documentare cu alte elemente ce influenţează situaţia analizată;
 neluarea în considerare a actelor nevalabile prezentate de părţi direct expertului
contabil, ocolindu-se organul care a dispus efectuarea expertizei;
 necomiterea de către expertul contabil a unor imixtiuni în atribuţiile organului
judiciar;
 aplicarea în mod corespunzător a actelor normative;
 folosirea concluziilor expertizei tehnice, în cazul în care s-a dispus în cauza
respectivă efectuarea unei astfel de expertize;
 prezentarea cauzelor diferenţelor stabilite faţă de rapoartele de expertiză
anterioare sau actele de control în situaţia în care s-au mai efectuat expertize
contabile sau control în aceeaşi cauză;
 concordanţa deplină între constatările făcute şi concluziile raportului de expertiză
contabilă;
 stabilirea precisă a valorii prejudiciului;
 contribuţia efectivă a concluziilor expertului contabil la elucidarea obiectivelor
supuse expertizei.
 Formele de completare a expertizei contabile sunt:
Expertiza contabila si consultanta fiscala………………………CIG 3

 Explicaţiile verbale:
– desluşiri orale pe care expertul contabil le prezintă organului care a dispus
efectuarea expertizei, în faţa căruia este chemat;
– reprezintă o audiere a expertului contabil care, în calitate de specialist, prezintă
organului judiciar concluzii asupra cazului supus cercetării.
 Lămuriri suplimentare în scris
Această formă de completare a raportului de expertiză contabilă se dispune atunci
când sunt necesare clarificări contabile care, implicând unele examinări în plus, nu pot fi
efectuate printr-un simplu dialog oral al organului care a dispus efectuarea expertizei cu
expertul contabil.
 Suplimentul de expertiză contabilă
Se dispune de organul de urmărire penală sau instanţă de judecată când constată,
la cerere sau din oficiu, că expertiza nu este completă, şi anume:
– concluziile raportului de expertiză contabilă nu satisfac integral cerinţele
organului juridic;
– nu s-a răspuns la toate întrebările;
– sunt întrebări care n-au fost suficient clarificate;
– concluzia la o întrebare este în contradicţie cu materialul probator pus la
dispoziţia expertului;
– pe parcursul soluţionării cauzei au apărut noi obiective – obiecţiuni;
– s-au omis, de către organul beneficiar al expertizei, întrebări cu importanţă
pentru clarificarea justă a cauzei.
Poate fi efectuat de acelaşi expert sau de altul.
Are caracterul unei Expertize în continuare, limitată însă la obiectivele adăugate
sau neclarificate. Se redactează separat, ca o lucrare de sine stătătoare şi nu ca o
continuare a raportului de expertiză, dar urmează aceleaşi reguli ca raportul iniţial.
Organul beneficiar poate dispune din oficiu completarea raportului de expertiză
contabilă, pentru stabilirea adevărului, peste voinţa părţilor, în scopul evidenţierii tuturor
împrejurărilor esenţiale ale cauzei. Această completare din oficiu contribuie la prevenirea
oricărei erori în cunoaşterea, dovedirea şi caracterizarea situaţiilor constante. În acest fel
se stabileşte relaţia exactă între concluzii şi realitatea obiectivă. Pentru părţi, completarea
expertizei contabile constituie o garanţie procesuală pentru aflarea adevărului.
Formele de completare sunt adaosuri la lucrarea de bază, fac parte integrantă din
raportul de expertiză contabilă şi au putere de expertiză.
În cazul în care organul de urmărire penală sau instanţa de judecată are îndoieli
cu privire la exactitatea raportului de expertiză contabilă, dispune efectuarea unei noi
expertize contabile, de către alt expert contabil.

4. Actele de expertiză contabilă judiciară – conţinut şi valorificare

Expertiza contabila si consultanta fiscala………………………CIG 3

Pentru a fi administrată ca probă în justiţie, expertiza contabilă trebuie să prezinte

un nivel calitativ ridicat, deoarece contribuie efectiv la soluţionarea cauzei respective. În
vederea asigurării nivelului său calitativ ridicat, raportul de expertiză contabilă nu este
considerat satisfăcător din oficiu, ci este supus în prealabil unei exigente aprecieri critice.
Expertiza contabila judiciara nu are forta probanta absoluta, ponderea ei
in rezolvarea cauzei fiind egala cu orice alt mijloc de proba, deci eficienta ei ca mijloc de
proba este determinata de contributia sa la solutionarea cauzei.
În sistemul de neierarhizare a probelor, expertiza contabilă nu este acceptată
ca superioară altor probe. Caracterul ştiinţific şi aportul expertizei contabile la
rezolvarea cauzei, rezultă după analiza amănunţită a întregului material din dosar.
În consecinţă, eficienţa raportului de expertiză contabilă, ca mijloc de probă cu
fundamentare ştiinţifică, depus la dosarul cauzei, este determinată de contribuţia sa la
soluţionarea cauzei.
Capacitatea de a evalua plenar concluziile raportului de expertiză contabilă revine
organului care a dispus efectuarea expertizei, deoarece aceasta răspunde de hotărârea
ce se pronunţă pe baza probelor.
Valorificarea expertizei contabile în activitatea judiciară presupune însuşirea
concluziilor acesteia de către organul beneficiar. Sunt, însă, cazuri în care, după
examinarea de către organul de urmărire penală sau instanţa de judecată, care a dispus
efectuarea expertizei contabile, a raportului de expertiză contabilă, se ajunge la
concluzia că acesta este necorespunzător.
În asemenea situaţii, organul care a dispus efectuarea expertizei poate
dispune, la cererea părţilor sau din oficiu, măsuri de refacere sau completare
a expertizei contabile.