UNIVERSITATEA DUNĂREA DE JOS DIN GALAȚI,

FACULTATATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR

SPECIALIZAREA: CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

Consecințele creșterii cheltuielilor publice

COORDONATOR STUDENT
Asist.drd. Forțea Costinela Adina Florean

Galați, 2022
Cuprins
1.1.Date generale.............................................................................................................................3

1.2.Factorii care influențează creșterea cheltuielilor publice......................................................4

2.Consecințele creșterii cheltuielilor publice...................................................................................5

3.Concluzii.......................................................................................................................................7

Bibliografie......................................................................................................................................7

2
 1.1.Date generale
Cheltuielile publice exprimă relații economico-sociale în formă bănească ,care se manifestă între
stat ,pe de o parte ,și persoane fizice și juridice ,pe de altă parte,cu ocazia repartizării și utilizării
resurselor financiare ale statului în scopul îndeplinirii funcțiilor acestuia.
Cheltuielile publice se finalizează în plăți efectuate de stat din resurse mobilizate pe diferite
căi ,pentru achiziții de bunuri sau prestări de servicii necesare pentru îndeplinirea diferitelor
obiective ale politicii statului:servicii publice generale ,acțiuni socio-culturale ,întreținerea
armatei și a întregii activități desfășurate în domeniul militar ,ordinea publică internă ,securitatea
socială,acțiuni economice.
Conținutul economic al cheltuielilor publice se află în strânsă legătură cu efectul produs de
acestea pe destinațiile lor .Astfel ,unele cheltuieli exprimă un consum definitiv de produs intern
brut ,reprezentând valoarea plăților pe care le efectuează instituțiile publice în formele specifice
ale cheltuielilor curente ,iar alte cheltuieli publice exprimă o avansare de produs intern
brut ,reprezentând participarea statului la finanțarea formării brute a capitalului atât în sfera
producției materiale cât și în sfera nematerială.
Cheltuielile publice trebuie analizate nu numai prin prisma domeniului în care sunt efectuate ,ci
și din punctul de vedere al influenței pe care o pot avea asupra procesului general al repartiției
sociale.
Cheltuielile publice înglobează:
 Cheltuielile efectuate din fondurile constituite la nivelul bugetelor administrațiilor
publice publice centrale (bugetul de stat ,bugetul asigurărilor sociale de stat ,bugetul
fondului pentru ajutorul de șomaj,bugetele instituțiilor publice ,autonome și altele );
 Cheltuielile efectuate din fondurile constituite în bugetele administrațiilor publice
locale ,pe trepte ,ale acestora;
 Cheltuielile efectuate din intrările anuale de credite externe ;
 Cheltuielile efectuate din fonduri externe nerambursabile constituite la nivelul
organismelor internaționale și distribuite pe programe ,statelor beneficiare.
Cheltuielile publice se referă la totalitatea cheltuielilor efectuate prin intermediul instituțiilor
publice (aparat de stat ,instituții social-culturale ,cercetare științifică) care se acoperă fie de la
buget ,fie din veniturile proprii ale instituțiilor ,obținute de acestea.Cheltuielile bugetare se referă
numai la acele cheltuieli care se acoperă de la bugetul de stat ,din bugetele locale ,din bugetul
asigurărilor sociale de stat.
Deci,cheltuielile bugetare au o sferă mai restrânsă decât cheltuielile publice .Cheltuielile
bugetare sunt cheltuieli publice ,dar nu toate cheltuielile publice sunt bugetare . 1
1
“Finanțe Publice” Iulian Văcărel,Editura didactică și pedagogică,R.A. București
3
Cheltuieli publice : (Delimitarea cheltuielilor publice în raport cu cele bugetare )
 Cheltuieli bugetare acoperite din resurse financiare ,constituite în :
a. Bugetul de stat;
b. Bugetul asigurărilor sociale de stat;
c. Bugetele locale ;
d. Bugetele instituțiilor publice autonome .
 Cheltuieli acoperite din fonduri cu destinație socială;
 Cheltuieli acoperite exclusiv din resurse financiare publice constituite în afara
bugetului ,prevăzute în bugetele de venituri și cheltuieli ale instituțiilor publice autonome
.
 Cheltuieli efectuate din bugetul trezoreriei statului ;
 Cheltuieli finanțate din alte surse decât cele bugetare (credite externe ,fonduri externe
nerambursabile)
Dimensionarea cheltuielilor publice totale și repartizarea lor pe destinații și beneficiari rezultă
direct din necesitatea satisfacerii nevoilor publice ,prezentându-se din acest punct de vedere mai
întâi ca o chestiune politică de maximă importanță și apoi ca o chestiune economică ,de colectare
a resurselor bănești necesare pentru acoperirea lor .

1.2.Factorii care influențează creșterea cheltuielilor publice

Tratarea la modul general al factorilor care conduc la creșterea cheltuielilor publice impune o
delimitare a acestora în următoarele categorii:
a. Factorii demografici,care se referă la creșterea populației și la modificarea structurii
acesteia pe vârste și categorii socio-profesionale .O astfel de evoluție determină creșterea
cheltuielilor publice pentru învățământ ,sănătate ,securitate socială ,ordine publică etc.
precum și a celor legate de sporirea numărului de locuri de muncă în sectorul public .
b. Factorii economici ,referitori la dezvoltarea economiei și la modernizarea acesteia pe
baza cercetării științifice ,a noiilor cerințe ale utilizării resurselor și a creării de bunuri
materiale și servicii .Pe lângă faptul că pe seama bugetului de stat se asigură finanțarea
unor acțiuni economice costisitoare ,redistribuirea resurselor financiare publice ajută la
repararea prejudiciilor create de repartiția concurențială în economia de
piață .Astfel ,bugetul joacă rol de filtru și asigură redistribuirea pe principii mai
echilibrate și bazate pe eficiență.
c. Factori sociali .Creșterea venitului mediu pe locuitor în societate antrenează preocuparea
statului statului ca ,prin efort financiar ,să aloce resurse pentru armonizarea veniturilor

Pag. 127-128 , 148-149

4
 categoriilor sociale cuprinse în sectorul public ,inclusiv a persoanelor în vârstă sau care
necesită asistență socială.
d. Urbanizarea .Aceasta reprezintă un factor de creștere a cheltuielilor publice ,antrenând
resurse financiare atât pentru crearea și dezvoltarea centrelor urbane ,cât și pentru
finanțarea unor utilități publice caracteristice domeniului respectiv.
e. Factori militari,care prin pregătirea sau purtarea războie ,conduc la creșterea
cheltuielilor legate de apariția unor conflicte armate sau de eliminarea efectelor
nefavorabile ale acestora pe plan economic și social ;
f. Factori politici,care se referă la creșterea considerabilă a complexității sarcinilor statului
contemporan ,la transformarea concepției politice cu privire la funcțiile statului ,pentru
îndeplinirea cărora este necesară sporirea cheltuielilor publice .
g. Factori de ordin istoric ,care acționează prin transmiterea de la o perioadă la alta a
nevoiilor sporite de cheltuieli și de suportare a poverii celor făcute în anii anteriori prin
împrumuturi publice .La fel se explică și propagarea în timp și spațiu a fenomenului
inflaționist sau preluarea ,de către noul regim ,instalat în urma revoluției a datoriilor
contractante în vechiul regim.

2.Consecințele creșterii cheltuielilor publice

Creșterea continuă a cheltuielilor publice ridică probleme de ordin politic ,de ordin financiar și
de ordin științific.
Problemele de ordin politic se referă la influența creșterii cheltuielilor publice asupra
structurilor politice.Astfel,creșterea cheltuielilor publice face necesară gruparea unor state pentru
a efectua împreună anumite cheltuieli de interes comun ,cărora statele respective ,luate în mod
individual ,nu ar putea face față .
Problemele de ordin financiar se referă la corelațiile dintre tendințele de creștere a cheltuielilor
publice și cele ale creșterii avuției naționale și ale produsului intern brut.Punctul optim al acestui
raport este definit pe de o parte de ,de limita maximă a proporției impozitelor în PIB,care nu
poate fi atinsă ,iar pe de altă parte de avantajele sociale ale creșterii cheltuielilor publice.Primul
aspect se referă la proporția în care produsul intern brut poate fi redistribuit prin cheltuieli
publice.Cel de-al doilea aspect vizează proporția cheltuielilor publice în PIB,care trebuie
determinată din punctul de vedere al utilității acestora .
Probleme de ordin științific privesc dimensionarea corectă a cheltueililor publice imperios
necesare pentru satisfacerea nevoiilor sociale și se referă la instituțiile finanțelor publice ,modul
de abordare a cercetării domeniului și de apreciere a rezultatelor ,de aplicare a soluțiilor
descoperite în cercetarea științifică financiară.
5
În vederea cuantificării nivelului optim al cheltuielilor publice, pe lângă factorii obiectivi care
contribuie la modificarea acestora, trebuie să se ţină seama şi de consecinţele creşterii
cheltuielilor publice. Aceste efecte pot fi apreciate ca favorabile sau nefavorabile, în funcţie de
specificul fiecărei ţări şi de modul concret în care sunt efectuate cheltuielile publice. Dintre
consecinţele nefavorabile ale creşterii cheltuielilor publice enumerăm:
 extinderea sectorului public şi, implicit, a puterii statului;
 atenuarea temerilor provocate de perspectiva şomajului, îmbolnăvirii, bătrâneţii;
 dezvoltarea unei mentalităţi a bunăstării pe seama creşterii dependenţei cetăţenilor de
sprijinul statului;
 creşterea fiscalităţii şi a împrumuturilor de stat pentru finanţarea cheltuielilor publice în
creştere;
 inhibarea stimulentului pentru muncă, iniţiativă şi economisire, ca efect al creşterii ratei
fiscalităţii;
 creşterea datoriei publice pe seama împrumutării statului, ceea ce se repercutează asupra
nivelului ratei dobânzii şi ofertei de capital în economie (apariţia efectului de evicţiune);
 afectarea nefavorabilă a creşterii economice prin transferul de resurse din sectorul
particular spre cel public, pentru furnizarea de servicii sociale;
 reducerea capacităţii productive şi a potenţialului de export al unei economii, deoarece
bunurile şi serviciile publice (inclusiv transferurile) nu sunt exportabile şi nu aduc valută
din exterior;
 afectarea negativă a balanţei de plăţi prin reducerea exporturilor atunci când guvernul
trebuie să achite serviciul datoriei externe (rambursarea împrumuturilor şi a dobânzilor
aferente);
 inflaţia rezultată din injectarea cheltuielilor publice în fluxul de venituri ale unei ţări
afectează negativ atât standardul de viaţă, cât şi economia în ansamblu; etc.
Ca urmare a creşterii cheltuielilor publice se pot manifesta şi unele consecinţe favorabile, printre
care:
 creşterea prosperităţii unei ţări, în condiţiile în care cheltuielile publice finanţează într-o
proporţie ridicată proiecte de dezvoltare economică;
 sporirea standardului de viaţă al cetăţenilor, în general, şi al anumitor grupuri, în special,
prin furnizarea de bunuri şi servicii publice;
 posibilitatea de utilizare a cheltuielilor publice la stabilizarea economiei prin contractarea
inflaţiei;
6
  creşterea eficienţei în furnizarea bunurilor publice ca urmare a utilizării mai eficiente a
banului public, în încercarea de a ţine sub control cheltuielile publice;
 reducerea diferenţelor accentuate în nivelul consumului dintre membrii societăţii, prin
intermediul avantajelor acordate celor defavorizaţi, concomitent cu aplicarea unei
fiscalităţi progresive;
 posibilitatea sporirii nivelului ocupării forţei de muncă pe seama creşterii cheltuielilor
publice; dacă însă, ca urmare a creşterii cheltuielilor publice are loc o accentuare a
inflaţiei, gradul de ocupare a forţei de muncă se poate reduce.

3.Concluzii
În concluzie cheltuielile publice pot ajuta o societate să evolueze mult mai rapid și pot rezolva
anumite probleme sociale precum șomajul, disparitățile dintre diferitele clase sociale și multe
altele, dar în același timp pot avea și consecințe negative o dată cu creșterea acestora precum
creșterea datoriei publice, a fiscalității, etc. În consecință cheltuielile publice sunt niște unelte
foarte eficiente pe care statul le poate folosi câtă vreme sunt utilizate responsabil.

Bibliografie
Văcărel, Iulian. (2004). Finanțe Publice Ediția a IV-a. București: Editura didactică și
pedagogică,R.A. București.
https://administrare.info/domenii/economie/9825-factori-de-influen%C5%A3%C4%83-
%C5%9Fi-consecin%C5%A3ele-cre%C5%9Fterii-cheltuielilor-publice?
fbclid=IwAR1enPTXhiJc4kWL7K8_g7HZKidNAl1LrWrL18SET4SQiqoLHVB9MAitHw8 9
(accesat pe 18.04.22,ora 12:00)