Studiu de caz comparativ privind nivelul,

structura şi dinamica cheltuielilor publice în

România şi Italia

Student: Gâfei Ionela Gabriela

Specializarea: Administraţie publică

Grupa: 6

Profesor coordonator: Chirilă Anca Ștefania

An universitar: 2019-2020
Cuprins:
Capitolul 1: Cadrul conceptual și metodologic

1.1. Conceptul de cheltuiala publică și structura cheltuielilor publice

1.2. Indicatorii utilizați pentru aprecierea nivelului, a dinamicii și structurii cheltuielilor publice

Capitolul 2: Analiza comparativă a nivelului şi dinamicii cheltuielilor publice în România şi Italia

2.1. Ilustrare comparativă, în mărime absolută și ca pondere în PIB, a nivelului cheltuielilor publice totale
în România și Italia în perioada 2013-2017

2.2 Interpretarea nivelului și dinamicii cheltuielilor publice totale în România și Italia în perioada 2013-
2017 . Explicația cauzelor și implicațiilor diferențelor și dinamicii constante.

2.3 Ilustrarea și interpretarea valorilor coeficientului de elasticitate a cheltuielilor publice în

raport cu PIB în România și în Italia în perioada 2013-2017. Explicația factorilor de influență.

Capitolul 3. Analiza comparativă a structurii cheltuielilor publice în România și Italia

3.1. Analiza structurii economice a cheltuielilor publice în România și Italia

3.1.1. Ilustrarea comparativă a structurii economice a cheltuielilor publice în mărime absolută și ca

pondere în totalul cheltuielilor publice, în România și Italia în perioada 2013-2017

3.1.2. Grafic privind structura economică a cheltuielilor publice pentru 3 exerciții bugetare,
respectiv 2013, 2015 și 2017

3.1.3. Interpretarea ponderii cheltuielilor curente în totalul cheltuielilor publice, făcând trimitere la
măsurile fiscal-bugetare întreprinse de guvernele celor două țări, în perioada 2013-2017

3.2. Analiza structurii funcționale a cheltuielilor publice în România și Italia

3.2.1. Analiza comparativă a structurii funcționale a cheltuielilor publice în mărime absolute în România
și Italia în perioada 2013-2017

3.2.2. Analiza comparativă a greutății specifice a principalelor categorii de cheltuieli publice, potrivit
structurii funcționale din România și Italia pentru anii 2013, 2015 și 2017

3.2.3. Interpretarea ponderii cheltuielilor pentru acțiuni socio-culturale în totalul cheltuielilor publice în
România și Italia pentru anii 2013, 2015 și 2017

Concluzii

Lista tabelelor și figurilor

Bibliografie
 Capitolul 1: Cadrul conceptual și metodologic
1.1.Conceptul de cheltuiala publică și structura cheltuielilor publice

Cheltuielile publice fac referire la totalitatea cheltuielilor defășurate în domeniul public prin
interiorul institutiilor publice care se acoperă fie de la bugetul statului fie din bugetele proprii.

Cheltuielile publice exprimă procese și relații economico-sociale în formă bănească care se

manifestă între stat, pe de o parte și personae juridice sau fizice, pe de altă parte cu ocazia
alocării și utilizării resurselor financiare ale statului, în vederea îndeplinirii funcților acestora.

Prin cheltuiele publice statul asigură necesitatile publice de bunuri si servicii cunoscute ca
fiind prioritare in fiecare perioada.

Cheltuielile publice cuprind:

 cheltuieli publice înfăptuite de administrațiile centrale de stat, din fondurile bugetare și

extrabugetare;
 cheltuielilor comunităților locale ale unităților administrativ teritoriale;
 cheltuielile subvenționate din fondurile asigurărilor sociale de stat.
 Cheltuieli publice ale organismelor international

Suma cheltuielilor efectuate de tipurile diverse de administraţii publice este reprezentată de către
cheltuielile publice totale.

Din perspectiva nivelelor de organizare administrative cheltuielile publice totale

neconsolidate,conțin:

- cheltuielile publice ale administraţiei publice central

- cheltuielile administraţiei publice centrale, cu finanţare de la bugetul de stat

- cheltuieli finanţate din fondurile securităţii sociale

- cheltuielile administraţiei publice centrale finanţate din fonduri speciale.

- cheltuielile publice realizate de subdiviziunile politice şi administrative intermediare, cu

finanţare de la: bugetele statelor şi ale regiunilor membre ale federaţiei.

Ecuaţia de calcul a cheltuielilor publice neconsolidate se prezintă conform relaţiei:

 n
Cpt =∑ Cpj=Cpc+Cpi+Cpl
j =1

unde:

Cpc = Cheltuielile administraţiei publice centrale

Cpi = Cheltuielile publice ale subdiviziunilor politice şi administrative intermediare

Cpl = Cheltuielile colectivităţilor locale

Cheltuielile publice totale neconsolidate din vederea surselor formale de finanţare,conțin:

- Cheltuieli bugetare acoperite din resurse financiare, constituite în

:  Bugetul de stat ;

 Bugetul asigurărilor sociale de stat ;

 Bugetele locale

 Bugetele instituţiilor publice autonome

- Alte cheltuieli publice

- Cheltuieli acoperite din fonduri cu destinaţie specială

- Cheltuieli acoperite exclusiv din resurse financiare publice constituite în afara bugetului,
prevăzute în bugetele de venituri şi cheltuieli ale instituţiilor publice autonome

- Cheltuieli efectuate din bugetul trezoreriei statului

- Cheltuieli finanţate din alte surse, precum credite externe, fonduri externe nerambursabile.

Datorită acestei delimitări, cheltuielile publice pot fi calculate după formula :

Cpt = Cb + Acp
În care:

Cb = cheltuieli bugetare

Acp = alte cheltuieli publice

Conţinutul economic al cheltuielilor publice este în strânsă legatură cu destinaţia lor. Unele
cheltuieli publice constituie consum definitiv de PIB (plăţi materializate în cheltuieli curente) iar
altele avansare de PIB (investiţii, construcţii de drumuri, porturi, aeroporturi, clădiri etc.).

Cheltuiala publică prin definiție crește cererea solvabilă de reclamă și punerea de monedă în
circulație ajungându-se la creșterea masei monetare. O parte din cheltuielile publice au efecte
inflaționiste imediate în sensul că duc la creșterea cererii solvabile care va întrece oferta, iar
echililibrul va fi restabilit prin mărirea prețurilor.

Trebuie făcută o distincţie clară între cheltuielile publice şi cele bugetare, acestea din urmă
fiind o subcategorie. Cheltuielile publice cuprind în sfera lor: cheltuieli bugetare, cheltuieli din
fonduri cu destinaţie specială, cheltuieli extrabugetare şi cheltuieli efectuate din bugetul
trezoreriei publice.1

Clasificarea cheltuielilor publice se realizează în mai multe criterii:

 clasificaţia  administrativă  -departamentală– pe criteriul instituţiilor prin intermediul

cărora se efectuează cheltuieli publice (ministere, instituţii publice autonome, unităţi
administrativ teritoriale etc.).
 clasificaţia economică – are la bază două criterii: al scopului în care sunt îndeplinite
plăţile (cheltuieli publice curente şi cheltuieli publice de capital sau de investiţii); în
scopul naturii acțiunilor finanțate (cheltuieli pentru prestarea serviciilor publice, şi
cheltuieli publice de transfer).
 clasificaţia funcţională – pe criteriul compartimentului de activitate către care sunt
distribuite resursele financiare publice:

-în domeniul - social: învăţământ, sanitare, ocrotire socială etc.;

-cercetării;

- economic (investiţii, acordarea de subvenţii şi facilităţi);

-apărării şi siguranţei naţionale;

-administrativ public central şi local;

1
Paul Marinescu, Managementul instituțiilor publice, CAPITOLUL XV - CHELTUIELI PUBLICE
-în ceea ce priveşte dobânzile aferente datoriei publice.

 clasificaţia financiară

o pe criteriul momentului efectuării şi a efectului avut de acestea (cheltuielile

publice definitive  se finalizează cu plăţi la scadenţe hotărâte, confirmând
lichidarea absolută a angajării statului pentru efectuarea cheltuielilor previzibile în
buget; cheltuieli publice temporare: majoritatea reprezentând operaţiuni de
trezorerie fiind urmate de plăţi cu scadenţe ferme; cheltuieli publice posibile: pe
care statul le va efectua în anumite condiţii).
o şi pe criteriul forme de manifestare
 clasificaţia după rolul cheltuielilor publice în înfăptuirea reproducţia socială –fiind:
cheltuieli publice negative /reale şi cheltuieli publice pozitive/economice
 clasificaţia folosită de către instituţiile specializate ale O.N.U. – având criteriile:

a) funcţională (cheltuielile publice sunt clasificate în cheltuieli pentru: servicii publice, apărare,
educaţie, sănătate, securitate socială, locuinţe şi servicii comunale, recreaţie, cultură şi religie,
acţiuni economice, alte scopuri)

b) economică (cheltuielile publice fiind un consum final şi cheltuielile publice în vederea

formării brute de capital)

Legea bugetului de stat/ 1998 prevede în România, o clasificaţie în concordanță cu cea utilizată
de O.N.U.

Astfel, după criteriul economic cheltuielile publice se impart în:

 cheltuieli curente (de personal, de materiale şi servicii, subvenţii, prime, transferuri,

dobânzi aferente datoriei publice, rezerve);
 cheltuieli de capital
 împrumuturi acordate (pentru realizări de obiective stabilite prin convenţii, pentru
creditarea agriculturii, pentru acoperirea arieratelor către RENEL şi ROMGAZ).
 rambursări de credite şi plăţi de dobânzi şi comisioane la credite externe şi interne

După criteriul funcţional, cheltuielile publice se clasifică astfel:

 servicii publice generale

 apărare, ordine publică şi siguranţă naţională
 social-culturale
 servicii şi dezvoltare publică, locuinţe mediu şi ape
 acţiuni economice
  alte acţiuni
 transferuri
 împrumuturi acordate
 plăţi de dobânzi şi alte cheltuieli aferente datoriei publice
 fonduri de rezervă

Clasificația administrativă aranjează cheltuielile pe instițutii utilizabile de resurse financiare

publice:
- Ministere ( departamente, agenții guvernamentale );
- Instituții publice autonome;
- Unități administrative teritoriale.
Clasificația economică grupează cheltuielile în doua categorii:
1. a. Cheltuieli curente/de funcționare – fiind destinate să garanteze bunul mers al activitații
instituțiilor publice, finanțarea unor acțiuni publice, plățile realizate anumitor persoane cu
venituri reduse sau fară venituri:

- Cheltuieli de personal;

- Cheltuieli materiale și servicii;

- Subvenții;

- Prime;

- Transferuri;

- Dobanzi aferente datoriei publice;

- Rezerve.

b. Cheltuieli de capital/de investiții – sume alocate din bugetul de stat pentru producerea
unor bunuri publice cu caracter stabil, precum: construirea de autostrazi, de noi întreprinderi, de
clădiri administrative, școli, grădinițe etc..

2. a. Cheltuieli privind serviciile publice/administrative –plăți efectuate pentru serviciile,

prestațiile și furniturile necesare bunei funcționări a instituțiilor publice, achiziții de aparatură și
echipamente.

b. Cheltuieli de transfer – sunt operațiuni de redistribuire a unor sume de bani de la buget

la dispoziția persoanelor fizice, juridice și a bugetelor locale.

În categoria cheltuielilor de transfer se cuprind:

 a. cheltuieli privind asistența socială: burse, pensii, ajutoare, indemnizații;
b. subvenții acordate de stat întreprinderilor publice sau private aflate în dificultate;
c. sumele alocate sectorului educativ și cultural pentru acordarea de burse și pentru
instituțiile publice private;
d. dobanzile plătite pentru împrumuturile interne și externe contractate de stat;
e. cotizațiile externe plătite de către stat la organizațiile internationale.

„Din punct de vedere funcţional cheltuielile publice ale bugetului de stat se clasifică în:

I – Servicii publice generale

Autorităţi publice

II– Apărare, ordine publică şi siguranţă naţională

Apărare naţională
Ordine publică şi siguranţă naţională

III– Cheltuieli social-culturale

a) Învăţământ
b) Sănătate
c) Cultură, religie şi acţiuni privind activitatea sportivă şi de tineret
d) Asistenţă socială, alocaţii, pensii, ajutoare şi indemnizaţii
IV– Servicii şi dezvoltare publică, locuinţe, mediu şi ape
a) Servicii şi dezvoltarea publică şi locuinţe
b) Mediu şi ape

V– Acţiuni economice
a) Industrie
b) Agricultură şi silvicultură
c) Transporturi şi comunicaţii
d) Alte acţiuni economice
VI– Alte acţiuni
a) Cercetare ştiinţifică
b) Alte Acţiuni”2

1.2.Indicatorii utilizați pentru aprecierea nivelului, a dinamicii și structurii

cheltuielilor publice

Indicatori privind nivelul cheltuielilor publice sunt folosiți pentru a identifica tendinţele şi
orientările privind dezvoltarea cheltuielilor publice, şi, în particular, a celor bugetare, precum şi
pentru realizarea unor comparaţii internaţionale. Principalele categorii de indicatori sunt:

2
Gabriela Mihalache, Pavel Belean, Editura Economică, București 2003, pag. 195-196
  Volumul cheltuielilor publice, semnifică ansamblu cheltuielilor publice care sunt
prevăzute în bugetele care alcătuiesc sistemului bugetar
CPT = ƩCPT

a) În expresie nominală (ansamblu cheltuielilor publice formulate în preţurile actuale ale

anului de calcul)
CPTn = ƩCPTn

b) În expresie reală (totalitatea cheltuielilor publice exprimate în preţurile permanente ale

unei perioade de bază)
CPTn
CPTr=
IP

 Ponderea cheltuielilor publice în P.I.B fiind partea din produsul intern brut efectuat
intr-un an care se utilizează pentru acoperirea necesităților colectiveale societăţii
CPT
%CPT PIB = x 100
PIB

 Cheltuielile publice medii pe locuitor, exprimă suma alocată fiecărui locuitor în urma
redistribuirii fondurilor publice pe destinaţii, potrivit politicii financiare promovată de stat. Se
poate reda în monedă naţională sau intr-o monedă care să asigure compatibilitatea datelor.
CPT
CP loc=
Populaţie

 Ponderea fiecărei categorii de cheltuieli ce exprimă modul de alocare a cheltuielilor

publice, în funcţie devaloarea nevoilor sociale
CPi
gi= x 100
CPT
 Schimbarea absolută a cheltuielilor publice exprimă suma care modifică volumul
cheltuielilor publice de la o perioadă la alta:
∆CP=CP 1-CP 0

a) În expresie nominală ( reprezintă suma cu care se schimbă volumul cheltuielilor publice

exprimate în preţurile curente ale perioadelor luate în considerare
∆ CP n=CP n 1 - CP n 0

b) În expresie reală (suma cu care se modificăvolumul cheltuielilor publice formulate în

preţurile constante ale unei perioade de bază şi surprinde în același timp influenţele stabilite de
modificarea preţurilor)
∆ CP r =CP r 1-CP r 0
  Modificarea relativă a cheltuielilor publice reprezintă procentul cu care cheltuielile
publice variază de la o perioadă la alta:
CP1−CP 0
%∆ CP= x 100
CP 0

a) În expresie nominală exprimă modificarea procentuală a cheltuielilor publice prezentate

în preţuri curente ale perioadelor analizate
CPn 1−CPn 0
%∆ CP n=
CP n 0

b) În expresie reală exprimă modificarea procentuală a cheltuielilor publice exprimate în

preţuri constante
CPr 1−CPr 0
%∆ CP r = x 100
CPr 0

 Modificarea ponderii cheltuielilor publice în PIB, aceasta exprimă modificarea

proporţiei de alocare a PIB fiind destinată acoperirii neceităților colective
CP 1 CP 0
∆%CP PIB =( - ) x 100
PIB 1 PIB 0

 Modificarea cheltuielilor publice medii pe locuitor ce exprimă modificarea gradului

de alocare a cheltuielilor publice pe cap de locuitor.
CP 1 CP 0
∆ CP loc .= -
Populaţie 1 Populaţie 0

 Modificarea structurii cheltuielilor publice care exprimă modificarea alocării

cheltuielilor publice în funcţie de importanţa socială
CPi 1 CPi 0
∆ gi =( - ) x100
CPT 1 CPT 0

 Indicatorul privind corespondenţa dintre modificarea cheltuielilor publice şi

modificarea P.I.B (indicatorul putând lua valori de >1, atunci când există un raport supraunitar
între indicele cheltuielilor publice şi cel al produsului intern brut , o modificare imdiată în raport
cu PIB; =1,atunci când seminifică modificarea cu aceeaşi mărime a cheltuielilor publice şi a PIB;
<1, semnificând o modificare a cheltuielilor publice subalternă modificării PIB)
CP1
x 100
CP0 I cp
k CP1 PIB= =
PIB 1 I
x 100 PIB
PIB 0
  Elasticitatea cheltuielilor publice în raport cu P.I.B aceasta exprimă modificarea
procentuală a chelttuielilor publice la modificarea cu 1% a produsului intern brut. Coeficientul de
elasticitate şi indicatorul de corespondenţă trebuie să fie în acelaşi interval, comparativ cu 1.
Modul de interpretare a coeficientului de elasticitate este identic cu cel prezentat la indicatorul de
corespondenţă.

∆ CT CT 1−CT 0
CT 0 CT 0
e= =
∆ PIB PIB 1−PIB0
PIB0 PIB0

Capitolul 2: Analiza comparativă a nivelului şi dinamicii cheltuielilor publice

în România şi Italia

2.1. Ilustrare comparativă, în mărime absolută și ca pondere în PIB, a nivelului cheltuielilor publice
totale în România și Italia în perioada 2013-2017

Tab. Nr. 1 Nivelul cheltuielilor publice totale în mărime absolută și ca pondere în PIB în
România și în Italia în perioada 2013-2017

Țara/Anul 2013 2014 2015 2016 2017

Mărimea absolută a nivelului cheltuielilor publice totale
Italia 821.721,0 827.625,0 832.927,0 830.749,0 845.054,0

Romania 50.916,9 53.157,3 57.900,3 58.850,1 63.060,2

Ponderea în PIB a nivelului cheltuielilor publice totale

Italia 51,0 50,9 50,3 49,0 48,7

Romania 35,4 35,3 36,1 34,5 33,6

Sursă: conform datelor furnizate de Eurostat (2019)

 Ponderea în PIB a cheltuielilor publice totale
60

50

40
Italia
România
30

20

10

0
2013 2014 2015 2016 2017

2.2 Interpretarea nivelului și dinamicii cheltuielilor publice totale în România și Italia în

perioada 2013-2017. Explicația cauzelor și implicațiilor diferențelor și dinamicii constante.

Potrivit informațiilor de mai sus putem observa următoarea situație a nivelului și dinamicii
cheltuielilor publice în România și Italia:

 Pe parcursul celor 5 ani în Italia, s-a înregistrat o situație relativ constantă în ceea ce privește
nivelul și dinamica cheltuielilor, nesesizându-se creșteri sau scăderi semnificative, valorile
aflându-se între 8217210-8450540
  Iar în România spre deosebire de Italia asistăm la o creștere treptată a cheltuielilor publice
totale în perioada 2013-2017. În anul 2017 se înregistrează o creștere importantă de până la 13
milioane de euro, în anul 2017 ( 63.060,2 ) spre deosebire de anul 2013 ( 50.916,9 ).

Între cele două țări există diferențe considerabile în ceea ce privește nivelul și dinamica chieltuielilor
publice în intervalul 2013-2017, Italia situându-se mult mai sus, la acest capitol, față de România ( în
domeniul asistenței sociale și cheltuielilor cu personalul ), din cauza nivelului de dezvoltare mult mai
ridicat din Italia față de România.
Nivelul de trai mult mai ridicat din Italia arată faptul că această țară are cheltuieli mult mai mari, ca
pondere în PIB spre deosebire de România

2.3. Ilustrarea și interpretarea valorilor coeficientului de elasticitate a cheltuielilor publice

în raport cu PIB în România și în Italia în perioada 2013-2017. Explicația factorilor de
influență.

Tabel Nr.2 Mărimea absolută a PIB, în România și în Italia în perioada 2013-2017(Mil. Euro)

Țara/Perioada 2013 2014 2015 2016 2017

Italia 1.612.751,3 1.627.405,6 1.655.355,0 1.695.590,1 1.736.601,8

România 143.801,6 150.458,0 160.297,8 170.393,6 187.772,7
Sursă: conform datelor furnizate de Eurostat (2019)

Tabel Nr. 3 Evoluția cheltuielilor publice și a produsului intern brut, în mărime absolută, în România , în
perioada 2013-2017(Mil. Euro)

Ani/ Indicatori Mărimea absolută a cheltuielilor Mărimea absolută a PIB

publice
2013 50.916,9 143.801,6
2014 53.157,3 150.458,0
2015 57.900,3 160.297,8
2016 58.850,1 170.393,6
2017 63.060,2 187.772,7
Sursă: conform datelor furnizate de Eurostat (2019)
Tabel Nr. 4 Evoluția cheltuielilor publice și a produsului intern brut, în mărime absolută, în Italia , în
perioada 2013-2017(Mil. Euro)

Ani/ Indicatori Mărimea absolută a cheltuielilor Mărimea absolută a PIB

publice
2013 821.721,0 1.612.751,3
2014 827.625,0 1.627.405,6
2015 832.927,0 1.655.355,0
2016 830.749,0 1.695.590,1
2017 845.054,0 1.736.601,8
Sursă: conform datelor furnizate de Eurostat (2019)

Tabel Nr. 5 Elasticitatea cheltuielilor publice bugetare ale României în raport cu PIB, în perioada 2013-
2017

Perioada/Indici Indicele modificării Indicele modificării Ke

relative nominale al relative nominale al =( ΔCP/Cp0)/
cheltuielilor publice PIB (ΔPIB/PIB0)*100 (ΔPIB/PIB0)
(ΔCP/Cp0)*100 (%) (%)
2014/2013 4,40 4,62 0,95
2015/2014 8,92 6,53 1,36
2016/2015 1,64 6,29 0,26
2017/2016 7,15 10,1 0,70
Sursă: conform datelor furnizate de Eurostat (2019)

1. M rnCP2014/2013=(CPn 2014 - CPn 2013)/CPn2013*100=(53.157,3

-50.916,9)/50.916,9*100=2240,4/50.916,9*100=0,044*100=4,40

2. M rnCP2015/2014=(CPn 2015 - CPn 2014)/CPn2014*100=(57.900,3-53.157,3)/

53.157,3*100=4743/53.157,3*100=0,089*100=8,92

3. M rnCP2016/2015=(CPn 2016 - CPn 2015)/CPn2015*100=(58.850,1-57.900,3)/

57.900,3*100=949,8/57.900,3*100=0,016*100=1,64
4. M rnCP2017/2016=(CPn 2017 - CPn 2016)/CPn2016*100=(63.060,2-58.850,1)/
58.850,1*100=4210,2/58.850,1*100=0,071*100=7,15

5. M rnPIB2014/2013=(PIBn 2014 - PIBn 2013)/PIBn2013*100=(150.458,0-143.801,6)/

143.801,6*100=6656,4/143.801,6*100=0,046*100=4,62

6. M rnPIB2015/2014=(PIBn 2015- PIBn 2014)/PIBn2014*100=(160.297,8-150.458,0)/

150.458,0*100=9839,8/150.458,0*100=0,065*100=6,53

7. M rnPIB2016/2015=(PIBn 2016- PIBn 2015)/PIBn2015*100=(170.393,6-160.297,8)/

160.297,8*100=10095,8/160.297,8*100=0,062*100=6,29

8. M rnPIB2017/2016=(PIBn 2017- PIBn 2016)/PIBn2016*100=(187.772,7-170.393,6)/

170.393,6*100=17379,1/170.393,6*100=0,10*100=10,1

9. Ke2014/2013=(M rnCP2014/2013)/(M rnPIB2014/2013)=4,40/4,62=0,95

10. Ke2015/2014=(M rnCP2015/2014)/(M rnPIB2015/2014)=8,92/6,53=1,36

11. Ke2016/2015=(M rnCP2016/2015)/(M rnPIB2016/2015)=1,64/6,29=0,26

12. Ke2017/2016=(M rnCP2017/2016)/(M rnPIB2017/2016)=7,15/10,1=0,70

Tabel Nr. 6 Elasticitatea cheltuielilor publice bugetare ale Italiei în raport cu PIB, în perioada 2013-2017

Perioada/Indici Indicele modificării Indicele modificării Ke

relative nominale al relative nominale al =( ΔCP/Cp0)/
cheltuielilor publice PIB (ΔPIB/PIB0)*100 (ΔPIB/PIB0)
(ΔCP/Cp0)*100 (%) (%)
2014/2013 0,7 0,9 0.77
2015/2014 0,6 1,7 0,35
2016/2015 -0,2 2,4 -0,08
2017/2016 1,7 2,4 0,70
Sursă: conform datelor furnizate de Eurostat (2019)

1. M rnCP2014/2013=(CPn2014-CPn2013)/CPn2013*100= (827.625,0-
821.721,0)/821.721,0*100=5904/821.721,0*100=0,007*100=0,7

2. M rnCP2015/2014=(CPn2015-CPn2014)/CPn2014*100= (832.927,0-827.625,0)/
827.625,0*100=5302/827.625,0*100=0,006*100=0,6
3. M rnCP2016/2015=(CPn2016-CPn2015)/CPn2015*100= (830.749,0-832.927,0)/ 832.927,0*100=
-2178/832.927,0*100= -0,002*100= -0,2

4. M rnCP2017/2016=(CPn2017-CPn2016)/CPn2016*100= (845.054,0-830.749,0)/ 830.749,0*100=

-14308/830.749,0*100= 0,017*100= 1,7

5. M rnPIB2014/2013=(PIBn 2014 - PIBn 2013)/PIBn2013*100=(1.627.405,6-1.612.751,3)/

1.612.751,3*100=14.654,3/1.612.751,3*100= 0,009*100 = 0,9

6. M rnPIB2015/2014=(PIBn 2015 - PIBn 2014)/PIBn2014*100=(1.655.355,0 - 1.627.405,6)/

1.627.405,6*100=27.924,4/1.627.405,6*100= 0,017*100 = 1,7

7. M rnPIB2016/2015=(PIBn 2016 - PIBn 2015)/PIBn2015*100=(1.695.590,1-1.655.355,0)/

1.655.355,0*100=40.235,1/1.655.355,0*100= 0,024*100 = 2,4

8. . M rnPIB2017/2016=(PIBn 2017 - PIBn 2016)/PIBn2016*100=(1.736.601,8-1.695.590,1)/

1.695.590,1*100=41.011,7/1.695.590,1*100= 0,024*100 = 2,4

9. Ke2014/2013=(M rnCP2014/2013)/(M rnPIB2014/2013)=0,7/0,9=0,77

10. Ke2015/2014=(M rnCP2015/2014)/(M rnPIB2015/2014)=0,6/1,7=0,35

11. Ke2016/2015=(M rnCP2016/2015)/(M rnPIB2016/2015)= -0,2/2,4= -0,08

12. Ke2017/2016=(M rnCP2017/2016)/(M rnPIB2017/2016)=1,7/2,4=0,70

 Capitolul 3. Analiza comparativă a structurii cheltuielilor publice în România și Italia

3.1. Analiza structurii economice a cheltuielilor publice în România și Italia

3.1.1. Ilustrarea comparativă a structurii economice a cheltuielilor publice în mărime absolută și ca

pondere în totalul cheltuielilor publice, în România și Italia în perioada 2013-2017

Tabelul Nr.7 Greutatea specifică a categoriilor publice (potrivit structurii economice) în totalul
cheltuielilor din bugetele generale consolidate în România și în Italia în perioada 2013-2017

Cheltuiala 2013 2014 2015 2016 2017

publică/Țara/Anul Mil.euro % Mil.euro % Mil.euro % Mil.euro % Mil.euro %
1.Cheltuieli curente

Bunuri și Italia 11,1 11,0 11,2 11,5 11,68

sevicii 91.900,0 8 91.796,0 9 92.794,0 6 96.208,0 8 98.746,0
România 16,1 17,1 16,4 16,1 15,42
8.241,9 8 9.101,5 2 9.509,5 2 9.507,5 5 9.729,7
Cheltuieli Italia 166.780, 20,2 19,9 163.919, 19,6 19,9 166.810, 19,73
de personal 0 9 165.228,0 6 0 7 166.038,0 8 0
România 22,9 22,2 21,6 26,0 29,31
11.695,1 6 11.832,1 5 12.528,7 3 15.324,9 4 18.483,7
Subvenții Italia 26.889,0
3,27
29.481,0
3,56
27.582,0
3,31
28.909,0
3,47
25.779,0
3,05

România 780,6
1,53
581,1
1,09
666,6
1,15
575,9
0,97
662,1
1,04

Dobânzi Italia 77.887,0

9,47
74.540,0
9,0
68.093,0
8,17
66.233,0
7,97
65.297,0
7,72

România 2.525,4 4,95 2.483,8 4,67 2.619,3 4,52 2.555,1 4,34 2.362,6 3,74
Asistență Italia 363.438, 44,2 44,8 376.862, 45,2 45,8 386.710, 45,76
socială 0 2 371.325,0 6 0 4 380.789,0 3 0
România 33,0 32,4 31,7 33,2 34,59
16.850,0 9 17.256,7 6 18.375,6 3 19.591,8 9 21.812,9
2.Cheltuiel Italia 40.574,0 4,93 37.925,0 4,58 40.036,0 4,80 38.732,0 4,66 37.866,0 4,48
i de capital România 12,6 12,1 14,3 10,5 7,66
6.427,2 2 6.438,5 1 8.328,6 8 6.220,9 7 4.834,3
Alte Italia 54253 6,64 57330 6,95 63641 7,55 53840 6,51 63843 7,58
cheltuieli
România 4396,7 8,67 5463,6 10,3 5872 10,1 5074 8,64 5174,9 8,24
7
Total Italia 821.721, 100 100 832.927, 100 100 845.054, 100
0 827.625,0 0 830.749,0 0
România 50.916,9
100
53.157,3
100
57.900,3
100
58.850,1
100
63.060,2
100

Sursă: calcule proprii conform datelor furnizate de Eurostat(2019)

3.1.2.Grafic privind structura economică a cheltuielilor publice pentru 3 exerciții
bugetare, respectiv 2013, 2015 și 2017

Tabel Nr. 8 Greutatea specifică categoriilor de cheltuieli publice, potrivit structurii economice,
pentru 3 exerciții bugetare 2013, 2015 și 2017.

Țara 2013 2015 2017

Cheltuială publică
Anul
Bunuri și sevicii Italia 11,18% 11,26% 11,68%
România 16,18% 16,42% 15,42%
Cheltuieli de Italia 20,29% 19,67% 19,73%
personal România 22,96% 21,63% 29,31%
Subvenții Italia 3,27% 3,31% 3,05%
România 1,53% 1,15% 1,04%
Dobânzi Italia 9,47% 8,17% 7,72%
România 4,95% 4,52% 3,74%
Asistență socială Italia 44,22% 45,24% 45,76%
România 33,09% 31,73% 34,59%
Cheltuieli de capital Italia 4,93% 4,80% 4,48%
România 12,62% 14,38% 7,66%
Alte cheltuieli Italia 6,64% 7,55% 7,58%
România 8,67% 10,17% 8,24%
 100%
90%
80%
70%
60%
Alte cheltuieli
50% Cheluieli de capital
40% Asistență socială
30% Dobânzi
Subvenții
20%
Cheltuieli de capital
10% Bunuri și servicii
0%
3 5 7 13 15 17
2 01 2 01 2 01 20 20 20
ia ia ia
ân ân ân
m m m lia lia lia
Ro Ro Ro Ita Ita Ita

3.2. Analiza structurii funcționale a cheltuielilor publice în România și Italia

3.2.1. Analiza comparativă a structurii funcționale a cheltuielilor publice în mărime absolute în România
și Italia în perioada 2013-2017

Cheltuiala 2013 2014 2015 2016 2017

publică/Țara/Anul Mil.euro % Mil.euro % Mil.euro % Mil.euro % Mil.euro %
Servicii publice Italia
generale România
Apărare Italia
 națională România
Ordine publică Italia
și siguranță România
națională
Acțiunile Italia
economice România
Protecția Italia
mediului România
Locuințe,servici Italia
i și dezvoltare România
publică
Sănătate Italia
România
Recreere,cultură Italia
și religie România
Educație Italia
România
Protecția socială Italia
România
Total Italia
România
Sursă: calcule proprii conform datelor furnizate de Eurostat(2019)