Studiu Privind Cheltuielile

STUDIU PRIVIND CHELTUIELILE PUBLICE
ELENA FLORIȘTEANU
STUDIU PRIVIND
CHELTUIELILE PUBLICE
 Editura Academiei Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu”

Sibiu, 2017
1

CUPRINS
OBIECTIVELE GENERALE ȘI SPECIFICE ________________ 5
PARTEA I:
CADRU TEORETIC PRIVIND CHELTUIELILE PUBLICE __ 7
I. Definirea şi conţinutul cheltuielilor publice _______________ 7
II. Eficienţa cheltuielilor publice _________________________ 9
III. Clasificarea cheltuielilor publice _____________________ 16
IV. Cheltuielile bugetare ______________________________ 21
PARTEA A II-A:
CALCULUL ȘI ANALIZA CHELTUIELILOR PUBLICE ____ 22
I. Calculul cheltuielilor publice _________________________ 22
II. Analiza cheltuielilor publice _________________________ 26
III. Probleme pentru dezbatere și rezolvare ________________ 58
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ ___________________________ 60
3
OBIECTIVELE GENERALE ȘI SPECIFICE
OBIECTIVE
‒ formarea deprinderilor practice de calcul
și analiză a cheltuielilor publice;
‒ dezvoltarea abilităților de interpretare a
rezultatelor privind evoluția și structura
cheltuielilor publice;
‒ inițierea studenților în utilizarea și
interpretarea datelor statistice financiare
publicate de specialitate.
Obiective operaţionale
Studenţii trebuie:
‒ să stabilească diferenţele dintre cheltuielile publice şi cele
bugetare;
‒ să identifice și să explice factorii care influenţează nivelul
cheltuielilor publice;
‒ să clasifice cheltuielile publice după provenienţa fondurilor de
finanţare şi după criteriul funcţional;
‒ să calculeze nivelul, structura şi dinamica cheltuielilor publice.
Concepte de bază
 cheltuieli publice
 cheltuieli bugetare
 clasificaţia economică
 clasificaţia funcţională
 cheltuieli publice neconsolidate
 cheltuieli publice consolidate
 indicatori de analiză a cheltuielilor
5
PARTEA I
CADRU TEORETIC PRIVIND CHELTUIELILE PUBLICE
I. Definirea şi conţinutul cheltuielilor publice
Definire
 Reflectă alegerile politice ale guvernului privind

cheltuirea resurselor financiare ale statului.
 Exprimă în formă bănească relaţiile economico-sociale
apărute între stat, pe de o parte, şi persoane fizice şi
juridice, pe de altă parte, cu ocazia repartizării şi folosirii
resurselor financiare ale statului în scopul îndeplinirii
funcţiilor şi atribuţiilor acestuia.
(Iulian Văcărel (coord.), Finanțe publice, București,
Editura Didactică și Pedagogică, 1999, p. 147)
Conţinut
economic
a. consum de produs intern brut – de exemplu:

unele din plăţile efectuate de instituţiile publice pentru
cheltuieli curente;
b. avans de produs intern brut – finanţarea de către
stat a sferei producţiei materiale şi nemateriale de
capital (echipamente de investiţii, construcţia de
drumuri, poduri, aeroporturi etc.).
7
Alte definiții ale cheltuielilor publice evidențiază atât scopul

efectuării acestora, cât și modul de acoperire și destinația dată, astfel:
 Cheltuielile publice – reflectă acele cheltuieli pe care
autoritățile statului intenționează să le efectueze pe seama veniturilor
publice prognozate a fi încasate sau a celor obținute din împrumuturile
realizate pe seama datoriei publice pentru furnizarea de bunuri și/sau
servicii publice.
 Cheltuielile publice – cuprind totalitatea cheltuielilor efectuate
în sectorul administrației publice și care sunt finanțate din resurse
bugetare (centrale sau locale), cât și din fondurile proprii ale regiilor
autonome și societăților comerciale cu capital de stat, precum și din
veniturile realizate de instituțiile publice și lăsate la dispoziția acestora
pentru autofinanțare.
O instituție de învățământ poate, de exemplu, să obțină venituri
extrabugetare din taxele de şcolarizare percepute, precum și venituri
proprii cum sunt cele obținute din închirierea sălii de sport.
 Cheltuielile publice – cuprind relaţiile economice de
repartizare a fondurilor financiare în direcţia satisfacerii necesităţilor
publice. Ele reprezintă alocaţii băneşti efectuate de autorităţile publice
(centrale şi locale) pentru acoperirea nevoilor publice1.
Cheltuielile publice cuprind următoarele categorii de cheltuieli:

a) cheltuieli bugetare, care se constituie din resursele financiare
publice reflectate în:
– bugetul de stat;
– bugetul asigurărilor sociale de stat;
– bugetele locale;
– bugetele instituţiilor publice autonome;
b) cheltuieli acoperite din fonduri cu destinaţie specială;

1
Gabriela Anghelache, Pavel Belean, Finanţele publice ale României,
Bucureşti, Editura Economică, 2003, p. 192.
8
c) cheltuieli extrabugetare care se efectuează din resurse

financiare publice constituite în afara bugetelor publice
(de la litera „a” de mai sus), prevăzute în bugetele de venituri şi
cheltuieli extrabugetare ale instituţiilor publice;
d) cheltuieli efectuate din bugetul Trezoreriei publice.
Conform Legii finanțelor publice, cheltuielile sistemului bugetar,

cumulate la nivel naţional, alcătuiesc cheltuielile bugetare totale care,
după consolidare, prin eliminarea transferurilor dintre bugete,
evidenţiază dimensiunile efortului financiar public pe anul respectiv,
starea de echilibru sau dezechilibru, după caz.
II. Eficienţa cheltuielilor publice
Evaluarea eficienței și eficacității cheltuielilor publice este o parte

integrantă a analizei calității finanțelor publice deoarece ea stabilește
legătura dintre resursele publice consumate și rezultatul (eficiența) și
rezultatele (eficacitatea) pe care acestea le creează2. Se subînțelege,
prin urmare că eficiența și eficacitatea cheltuielilor publice sunt
dimensiuni ce determină calitatea finanțelor publice.
Având în vedere că resursele financiare pentru cheltuieli publice
sunt limitate, iar solicitările pentru furnizarea unor servicii publice de
calitate cresc continuu, se poate deduce că alegerile în materie de
alocare a resurselor vor fi tot mai dificile, fapt ce impune evaluarea
continuă a modului de efectuare a cheltuielilor publice și respectarea
în utilizare a cerințelor de eficienţă, eficacitate și economicitate.
Este important ca atunci când ne referim la cheltuielile publice și
bugetare să depășim raportarea la acestea numai prin prisma nivelului

2
Salvador Barrios, Andrea Schaechter, Public Finance in EMU – 2008,
The quality of public finances and economic growth, Economic Papers 337,
European Commission, September 2008, p. 15.
9
resurselor alocate pentru realizare și să urmărim și eficiența în

utilizare. În acest sens, directorul FMI, Rodrigo Rato declara că
„dovezile empirice ne sugerează că productivitatea cheltuielilor
bugetare este mai importantă decât volumul acestora în asigurarea
unei creşteri şi dezvoltări economice durabile. Este necesară
direcţionarea cheltuielilor bugetare spre sectoarele cu cel mai mare
impact asupra bunăstării”3.
În continuare sunt prezentate, pe scurt, conceptele ce ar trebui să
ghideze autoritățile în stabilirea destinațiilor și efectuarea cheltuielilor
publice.
Pentru că analiza are în centru termenul de eficienţă trebuie arătat
că aceasta înseamnă maximizarea rezultatelor unei activităţi în relaţie
cu resursele utilizate, măsurarea realizându-se prin raportarea ieşirilor
(rezultatelor) la intrări (eforturi).
 Eficacitatea cheltuielilor publice arată raportul dintre
efectele/rezultatele obţinute şi cele prevăzute.
Altfel spus, eficacitatea prin raportare la cheltuielile publice arată
gradul de îndeplinire a obiectivelor programate pentru fiecare dintre
activităţi (pentru a căror derulare se utilizează resurse financiare
publice) şi raportul dintre efectul proiectat şi rezultatul efectiv al
activităţii respective4.
 Economicitatea cheltuielilor publice exprimă raportul dintre
eficacitatea cheltuielilor publice şi gradul de realizare a rezultatelor
prevăzute.
Economicitatea cheltuielilor publice presupune „minimizarea
costului resurselor alocate pentru atingerea rezultatelor estimate ale
unei activități, cu menținerea calității corespunzătoare a acestor
rezultate”5.

3
Valentin Cojanu (coordonator) și colaboratori, Elemente ale unei strategii
post-aderare pentru România, Studii de impact III, Studiul 7, Institutul
European din România, 2006, p. 28.
4
Constantin Roman, Gestiunea financiară a instituțiilor publice, Ediția a 2-a,
București, Editura Economică, 2006, p. 478.
5
*** Ordinul nr. 400/2015 pentru aprobarea Codului controlului intern/
managerial al entităţilor publice, M.Of., Partea I, nr. 444 din 22 iunie 2015, p. 29.
10
 Eficienţa cheltuielilor publice exprimă o dimensiune optimă a

unui raport determinat între efortul financiar (consumul de resurse
financiare publice) şi efectele comensurabile sau estimative obtenabile
pe seama obiectivelor finanţate de către state6.
Eficienta cheltuielilor privind obiectivele şi acţiunile economice
poate fi stabilită ca raport între indicatorii de efect și cei de efort.
Eficienţa cheltuielilor publice presupune:
- maximizarea utilităţii la consumatori prin îmbunătățirea calității
serviciilor publice furnizate;
- alegerea alternativei celei mai puţin costisitoare în raport cu
rezultatul final al serviciului public, pentru care se doreşte creşterea
cantitativă a serviciului public.
Pentru a se atinge scopurile urmărite prin efectuarea de cheltuieli
publice, e necesar să se asigure administrarea corespunzătoare a
acestora, fapt ce presupune ca în alocarea și utilizarea fondurilor
publice cu această destinație să se îndeplinească condițiile de
eficiență, eficacitate și economicitate7 prin realizarea:
‒ disciplinei fiscale agregate;
‒ eficienței alocative;
‒ eficienței tehnice.
Analiza eficienţei alocative a resurselor se întemeiază pe
conceptul optimului lui Pareto, care vizează eficienţa schimbului,
eficienţa tehnică și eficienţa omniprezentă.
 Disciplina fiscală agregată – necesită controlul cheltuielilor
totale, cu estimări ale cheltuielilor bazate pe prevederi realiste ale
veniturilor, și capacitatea de a stabili ținte fiscale și a le aplica8. Un rol
esențial în asigurarea unei discipline fiscale agregate îl are Ministerul
Finanțelor Publice.

6
Iulian Văcărel (coord.), Finanţe publice, Bucureşti, Editura Didactică şi
Pedagogică R.A., 1999, p. 175.
7
Richard Allen, Daniel Tommasi, Administrarea cheltuielilor publice, Manual
de referință pentru țările în tranziție, traducere după Managing Public
Expenditures: A Reference Book for Transition Countries, OECD 2001,
p. 19.
8
Ibidem, p. 22.
11
 Eficienţa alocativă – este determinată înțelegerea rigorilor de

la nivel ministerial și între ministere pentru formularea politicilor și
deciziilor referitoare la repartizarea resurselor financiare pe sectoarele
publice. Aceasta presupune capacitatea de stabilire a domeniilor
prioritare în cadrul bugetului și de repartizare a resurselor conform
priorităţilor autorităților publice, precum și capacitatea tehnică de
selectare a programelor, proiectelor și activităților celor mai eficace
din punct de vedere al costului9 şi de a redirecţiona resursele de la
obiectivele realizate la cele noi sau de la activităţi mai puţin
productive la cele cu productivitate mai mare10.
 Eficienţa tehnică – necesită ca rata marginală de substituţie între
oricare doi factori de producție să fie egală pentru toate bunurile produse.
Altfel spus, un factor de producție poate fi realocat în scopul
creșterii producției unui bun, fără a se reduce producția altui bun.
Eficienţa tehnică implică evitarea risipei de resurse în cursul
producţiei bunurilor publice.
Cu toate că se consideră că în domeniul public eficiența este mai
greu de măsurat, teoria economică a fundamentat diferite metode de
estimare a eficienţei cheltuielilor publice, dintre care amintim:
‒ analiza cost – beneficiu;
‒ analiza cost – eficacitate;
‒ analiza multicriterială;
‒ analiza de impact.
În România, între domeniile în care se apreciază că resursele
financiare publice alocate nu au fost utilizate cu eficiență se află
sănătatea și educația. Referitor la educație, o serie de studii arată că
eficiența investițiilor în educație şi formare ar putea să crească prin
abordarea reconstrucţiei curriculare, asigurarea calităţii şi
recunoaşterii calificărilor cerute de noul context european al educaţiei
şi formării, precum şi al pieţei muncii.

9
Ibidem, p. 22.
10
Angela Secrieru, Lilia Dragomir (Rotaru), Ghidul Autorităților Publice
Locale. Managementul Finanțelor Publice Locale, Chişinău, 2016, p. 9.
12
Ineficienţa cheltuielilor din educație este reflectată de indicatori

precum: rezultate școlare, abandon şcolar, rata şomajului printre
absolvenţi, durata excesivă a studiilor, nivelurile scăzute ale
performanţelor şcolare şi sursele ei posibile.
În educație, ineficiența în cheltuirea resurselor financiare alocate
este însoțită de o finanțare redusă, fapt ce influențează performanța
educațională în ansamblul său (rezultatele la testele PISA sunt
sugestive în acest sens).
Din datele publicate de Comisia Europeană rezultă că România
avea în 2015 cel mai mic nivel de finanțare al educației din toate
statele membre ale UE, 3,1 % din PIB comparativ cu 4,89 % cât a fost
media la nivelul UE11.
Aceeași situație se constată dacă se urmărește nivelul cheltuielilor
pentru educație ca procent din cheltuielile publice totale, astfel în
2015 media la nivelul UE a fost de 10,3 %, România alocând 8,6 %.
Reamintim că educația este considerat un domeniu prioritar la
nivel național, prin lege fiind prevăzut să se aloce un procent de 6 %
din PIB pentru finanțare, acest lucru nu se întâmplă cu toate că „mai
multe resurse alocate educației ar putea crea condiții pentru
dezvoltarea și creșterea economică” (UNICEF, 2014).
Referitor la sectorul de sănătate, în Raportul Comisiei Europene
privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismul de
Cooperare și Verificare (MCV) se remarcă lipsa de eficiență în
efectuarea cheltuielilor din sănătate ca urmare a fraudei și corupției din
spitale. Drept urmare, nivelul corupției în domeniul asistenței medicale
are un impact direct asupra calității serviciilor de sănătate publică și
afectează în mod direct accesul la asistența medicală în România.
Principalele probleme se referă la achizițiile publice în spitale,
fraude în decontarea serviciilor, luare de mită pentru eliberarea
certificatelor medicale care permit accesul la servicii medicale și practica
pe scară largă a plăților informale către personalul medical calificat.

11
European Commission, Education and Training Monitor 2017, November
2017, p. 49.
13
Ca exemplu de fraudă utilizată în spitale este dată cea cunoscută sub

numele de „salam feliat”, care are la bază împărțirea unui contract
mare în contracte mai mici, pentru a se evita licitațiile deschise.
De altfel, ministrul Sănătății și președintele Agenției Naționale
pentru Achiziții Publice (ANAP) estimează că „aproximativ 25-30 %
din contractele de achiziții publice efectuate prin cumpărare directă în
spitalele din România sunt suspecte de fraudă, prin metoda denumită
«salam feliat»”12.
Toate acestea au ca și consecință diminuarea resurselor alocate
pentru servicii medicale și implicit creșterea ineficienței în utilizarea
resurselor publice.
Corelația dintre eficiența finanțării din bani publici și rezultatele
obținute în termeni de răspuns la nevoile concrete ale societății și
îndeplinirea obiectivelor de politică publică a devenit un deziderat tot
mai prezent în viziunea noilor sisteme de finanțare.
În concluzie, o finanțare deficitară poate fi compensată, în parte,
cu creșterea eficienței în utilizare a resurselor, prioritizarea
cheltuielilor care favorizează creșterea economică, precum educația,
cercetarea, inovarea și dezvoltarea.
 Surse de finanțare a cheltuielilor publice

Din definițiile anterioare se pot identifica principalele surse de
finanțare a cheltuielilor publice, respectiv:
- venituri bugetare constituite la nivelul bugetelor
administraţiilor publice centrale:
 bugetul de stat;
 bugetul asigurărilor sociale de stat;
 bugetul asigurărilor pentru șomaj;
 bugetul fondului naţional unic de asigurări sociale de
sănătate;

12
*** Romania: Technical Report, Report from the Commission to the
European Parliament and the Council, on Progress in Romania under the
Co-operation and Verification Mechanism, Brussels, 25.1.2017, p. 46.
14
 bugetele instituţiilor publice autonome centrale;

- venituri bugetare constituite la nivelul bugetelor
administraţiilor publice locale;
- venituri din împrumuturi publice – credite externe;
- veniturile proprii obținute de instituţiile publice;
- fonduri externe nerambursabile (fonduri de la bugetul Uniunii
Europene și alți donatori).
 Factorii care influenţează nivelul cheltuielilor publice
Volumul și structura cheltuielilor publice efectuate de un stat

depind de o serie de factori, între care se regăsesc:
- factorii demografici;
- factorii economici;
- factorii sociali;
- factorii militari;
- factorii istorici;
- factorii politici;
- regionalizarea şi globalizarea economiei;
- nivelul de urbanizare.
Pentru a scoate în evidență importanța structurilor

guvernamentale în buna gestionare a cheltuielilor publice, Aristomene
Varoudakis, manager de ţară al Băncii Mondiale, apreciază în
Raportul privind Politicile fiscale şi creşterea economică: lecţii
pentru Europa de Est şi Asia Centrală din 2007 că „Un nivel înalt al
cheltuielilor publice este riscant atunci când instituţiile publice sunt
slabe”.
Prin politica bugetară adoptată, politicienii pot stimula munca, pot
impune rigoarea în cheltuirea banului public și impulsiona eficiența și
productivitatea.
15
III. Clasificarea cheltuielilor publice
În practica şi literatura financiară se folosesc următoarele criterii

de clasificare:
a. Criteriul administrativ – cheltuielile sunt diferenţiate în

funcţie de instituţiile prin care se efectuează şi cuprinde:
 cheltuieli ale ministerelor;
 cheltuieli ale instituţiilor publice autonome sau subordonate;
 cheltuieli ale unităţilor administrativ-teritoriale.
Criteriul este folosit pentru repartizarea cheltuielilor publice pe
ordonatori de credite.
b. Criteriul economic – grupează cheltuielile după natura şi

conţinutul economic al acţiunilor de finanţat (clasificaţia
economică)13, pe titluri, articole și alineate, astfel:
1. În funcţie de natura cheltuielii sau periodicitatea efectuării,
cheltuielile se împart în:
‒ Cheltuieli curente sau cheltuieli de funcţionare – care cuprind
cheltuielile ce asigură buna funcţionare şi întreţinerea
instituţiilor publice, transferarea unor sume de bani anumitor
categorii de persoane sau onorarea angajamentelor speciale ale
statului.
Ele reprezintă un consum definitiv de produs intern brut și se
reînnoiesc anual.
 Exemplificare:
 Cheltuielile curente – conform clasificației economice,
cuprind următoarele categorii de cheltuieli:
TITLUL I CHELTUIELI DE PERSONAL
TITLUL II BUNURI ȘI SERVICII

13
*** Legea nr. 500, privind finanţele publice, 11 iunie 2002, M.Of., Partea I,
nr. 597 din 13 august 2002, art. 2, al. 10.
16
TITLUL III DOBÂNZI

TITLUL IV SUBVENȚII
TITLUL V FONDURI DE REZERVĂ
TRANSFERURI ÎNTRE UNITĂȚI ALE ADMINISTRAȚIEI
TITLUL VI
PUBLICE
TITLUL VII ALTE TRANSFERURI
PROIECTE CU FINANȚARE DIN FONDURI EXTERNE
TITLUL VIII
NERAMBURSABILE (FEN) POSTADERARE
TITLUL IX ASISTENȚA SOCIALĂ
PROIECTE CU FINANŢARE DIN FONDURI EXTERNE
TITLUL X NERAMBURSABILE AFERENTE CADRULUI
FINANCIAR 2014-2020
TITLUL XI ALTE CHELTUIELI
CHELTUIELI AFERENTE PROGRAMELOR CU
TITLUL XII
FINANȚARE RAMBURSABILĂ
În continuare sunt prezentate câteva exemple de grupare a

cheltuielilor curente pe titluri, articole și alineate.
CHELTUIELI – CLASIFICAȚIA ECONOMICĂ
Titlu Articol Alineat DENUMIREA INDICATORILOR
01. CHELTUIELI CURENTE
(01=10+20+30+40+50+51+55+56+57+59+65)
10 TITLUL I CHELTUIELI DE PERSONAL
10.01 Cheltuieli salariale în bani
10.01.01 Salarii de bază
.......... .......................
10.02 Cheltuieli salariale în natură
.......... .......................
10.02.02 Norme de hrană
............... ....................................
10.03 Contribuții
20 TITLUL II BUNURI ȘI SERVICII
20.01 Bunuri si servicii
20.01.01 Furnituri de birou
..... ....... .......................
20.02 Reparații curente
– Cheltuieli de capital (investiţii) – cu ajutorul cărora se

realizează achiziţionarea bunurilor de folosinţă îndelungată
17
pentru sfera producţiei materiale sau sferei nemateriale (şcoli,

spitale, şosele ş.a.) a instituţiilor publice. În baza destinației lor,
se apreciază că reprezintă o avansare de produs intern brut,
contribuind la dezvoltarea şi modernizarea patrimoniului
public.
 Exemplificare:
 Cheltuielile de capital – conform clasificației economice,
cuprind următoarele categorii de cheltuieli:
TITLUL XIII ACTIVE NEFINANCIARE (71.01 + 71.02)
TITLUL XIV ACTIVE FINANCIARE
TITLUL XV FONDUL NATIONAL DE DEZVOLTARE
CHELTUIELI – CLASIFICAȚIA ECONOMICĂ

Titlu Articol Alineat DENUMIREA INDICATORILOR
70. CHELTUIELI DE CAPITAL
70
(70 = 71 + 72 + 75)
TITLUL XIII ACTIVE
71
NEFINANCIARE (71.01 + 71.02)
71.01 Active fixe
71.01.01 Construcții
Maşini, echipamente şi mijloace de
71.01.02 transport
..... ...... .... ...........................
TITLUL XIV ACTIVE FINANCIARE
72.01 Active financiare
..... .......... .....................................
Gruparea cheltuielilor, după natura cheltuielii, mai include:

 Operațiuni financiare – ce conţin:
- TITLUL XVI Împrumuturi;
- TITLUL XVII Rambursările de credite.
18
 Operaţiuni în curs de clarificare – TITLUL XVIII, ce cuprind

cheltuieli din disponibilităţi ale instituţiilor publice, în curs de
clarificare.
 Plăţi efectuate în anii precedenţi şi recuperate în anul curent
– TITLUL XIX – introdus începând cu anul 2017.
 Rezerve, Excedent/Deficit – TITLUL XX.
2. În funcţie de efectul lor economic:

– Cheltuieli privind bunurile şi serviciile – presupun existenţa
unei contraprestaţii aferente care implică efectuarea unei plăţi:
remunerarea unui serviciu sau plata unei facturi;
– Cheltuieli de transfer – sunt cheltuieli ce nu presupun
existenţa unei contraprestaţii.
Au caracter economic, fiind acordate unor instituţii sau
întreprinderi sub formă de subvenții sau caracter social, situație în
care sunt acordate (în funcție de situație) pensionarilor, studenţilor,
elevilor sau şomerilor sub formă de pensii, ajutoare, burse sau
indemnizații.
c. Criteriul funcţional (clasificaţia funcţională) – grupează
cheltuielile publice pe capitole, subcapitole și paragrafe, în funcție de
domeniile, ramurile și sectoarele de activitate spre care se îndreaptă
resursele financiare publice14.
O sinteză a grupării cheltuielilor publice ale României în anul
2017 este prezentată în continuare.
CHELTUIELI – CLASIFICAȚIA FUNCȚIONALĂ
Capitol Subcap. Paragraf DENUMIREA INDICATORILOR
50.00 Partea I-a SERVICII PUBLICE GENERALE
..... .....
Partea a II-a APĂRARE, ORDINE PUBLICĂ ȘI
59.00
SIGURANȚĂ NAȚIONALĂ
60.00 Apărare
60.00.02 Apărare națională

14
*** Ordinul Ministerului Finanţelor Publice nr.1954/12.2005, referitor la
modificarea clasificaţiei indicatorilor privind finanţele publice.
19
Capitol Subcap. Paragraf DENUMIREA INDICATORILOR

61.00 Ordine publică și siguranță națională
61.00.03.01 Poliție
Partea a III-a CHELTUIELI
63.00
SOCIAL-CULTURALE
.... ....... ......... ..............................
65.00 Învățământ
66.00 Sănătate
67.00 Cultură, recreere și religie
68.00 Asigurări și asistență socială
... ....... ......... ................................
68.00.05 Asistența socială în caz de boli și invalidități
68.00.05.01 Asistenţa socială în caz de boli
... ....... ............ ...................................
Partea a IV-a SERVICII ȘI DEZVOLTARE
70.00 PUBLICĂ,
LOCUINȚE, MEDIU ȘI APE
79.00 Partea a V-a ACȚIUNI ECONOMICE
Partea a VII-a REZERVE,
96.00
EXCEDENT/ DEFICIT
d. Criteriul financiar – grupează cheltuielile, în funcţie de

momentul în care se efectuează, în:
- cheltuieli definitive;
- cheltuielile temporare;
- cheltuielile virtuale (posibile).
e. După rolul cheltuielilor în procesul reproducţiei sociale,
acestea sunt grupate în:
- cheltuieli reale (negative), cum sunt cele cu întreținerea
aparatului administrativ, plata anuităților sau a dobânzilor și
comisioanelor la împrumuturile de stat;
- cheltuieli economice (pozitive), care se referă la investiţii
(întreprinderi, drumuri, poduri etc.).
f. Gruparea utilizată de Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU)
ONU grupează cheltuielile publice conform:
1. Clasificației funcţionale;
2. Clasificației economice.
20
1. Clasificația funcțională utilizată de ONU cuprinde:

‒ cheltuieli pentru servicii publice generale;
‒ cheltuieli pentru apărare;
‒ cheltuieli pentru educație;
‒ cheltuieli pentru sănătate;
‒ cheltuieli pentru securitate socială şi bunăstare;
‒ cheltuieli pentru acţiuni economice;
‒ cheltuieli pentru locuinţe şi servicii comunale;
‒ cheltuieli pentru recreaţie, cultură şi religie;
‒ alte cheltuieli.
2. Clasificația economică utilizată de ONU cuprinde:
‒ cheltuieli care reprezintă consum final de venit naţional;
‒ bunuri și servicii publice (salarii, bunuri materiale, servicii, alte
achiziții);
‒ cheltuieli cu dobânzile aferente datoriei publice;
‒ cheltuieli pentru subvenţii de exploatare şi alte transferuri
curente;
‒ cheltuieli pentru formarea brută de capital (investiţii brute şi
stocuri de materiale);
‒ cheltuieli pentru achiziţii de terenuri şi active necorporale;
‒ transferuri de capital.
IV. Cheltuielile bugetare
Din componența cheltuielilor publice prezentată anterior s-a putut
constata că acestea includ și cheltuielile bugetare, acestea din urmă
având o sferă mai restrânsă decât cele publice, care le includ.
Prin urmare, cheltuielile bugetare sunt cheltuieli publice, dar nu toate
cheltuielile publice sunt cheltuieli bugetare.
Cheltuielile bugetare, spre deosebire de cheltuielile publice, se
referă doar la acele cheltuieli care se acoperă de la bugetul
administraţiei centrale de stat, din bugetele unităților administrativ-
teritoriale sau din bugetul asigurărilor sociale de stat.
Cheltuielile bugetare au destinație precisă și limitată și sunt
determinate de autorizările conținute în legi specifice și în legile
bugetare anuale.
21
PARTEA A II-A
CALCULUL ȘI ANALIZA CHELTUIELILOR PUBLICE
I. Calculul cheltuielilor publice
Întrucât cheltuielile publice contribuie la asigurarea bunurilor

publice și la corectarea eșecurilor pieței, e important să se aibă în
vedere ca nivelul și structura acestora să fie generatoare de creștere și
bunăstare și să nu producă distorsiuni ale pieței (cheltuielile publice
sunt o formă de intervenție a statului în economie) sau să afecteze în
vreun fel domeniile în care se efectuează.
Mărimea şi structura cheltuielilor publice depind, pe de o parte,
de politicile publice promovate de puterile publice (de exemplu:
politicile economice și sociale implementate) şi, pe de altă parte, de
nivelul resurselor colectate, care reflectă principalele politici fiscale și
bugetare puse în aplicare de către stat.
Ca urmare a obiectivelor pentru care sunt efectuate cheltuielile
publice și a modalității de acoperire (resurse financiare publice),
fiecare stat este interesat să cunoască cât a cheltuit și pentru ce
(nevoile satisfăcute), astfel ca în funcție de rezultate să stabilească
prioritățile viitoare.
În continuare sunt prezentate principalele modalități de calcul și
analiză a cheltuielilor publice aplicate la nivel de stat, cu precizarea că
o parte din formule pot fi întrebuinţate, prin utilizarea unor indicatori
specifici, şi nivel de instituții publice.
 Cheltuielile publice totale (CPT) – reprezintă o însumare a

cheltuielilor tuturor bugetelor, fiind denumite și cheltuieli publice
totale neconsolidate.
Se calculează cu ajutorul formulei:
CPT
, (1)
22
unde:
CPT – cheltuieli publice totale;
– cheltuieli ale administraţiei centrale;
– cheltuieli publice ale subdiviziunilor administrative
intermediare;
– cheltuielile colectivităţilor locale.
 Cheltuielile publice totale consolidate
CPTc , (2)
în care:
CPTc – cheltuieli publice consolidate;
– cheltuieli publice neconsolidate;
– transferuri între bugetele administraţiei centrale şi locale;
– intrări anuale de credite;
– rambursări anuale de credite externe, mai puţin
dobânzile.
 Observație:
Operațiunea de consolidare a cheltuielilor publice totale implică:
‒ Însumarea la cheltuielile publice totale a intrărilor de credite
externe, întrucât acestea reprezintă o cheltuială ce trebuie
efectuată ulterior.
‒ Eliminarea din cheltuielile totale a cheltuielilor reprezentând
rate de capital şi diferenţe de curs aferente datoriei publice,
pentru a evita dubla înregistrare a acestora.
Anterior, s-a arătat cum sumele contractate prin credit extern sunt
cuprinse în buget, fiind cumulate în cheltuielile totale. Pe cale de
consecință, sumele rambursate sub forma ratelor de capital şi a
diferenţelor de curs, aferente datoriei publice înregistrate deja ca și
cheltuială, trebuie eliminate.
23
‒ Eliminarea transferurilor care reprezintă fluxuri de resurse care

pornesc de la un buget din cadrul sistemului unitar de bugete şi
ajung la un alt buget din cadrul aceluiaşi sistem.
Spre exemplu, din bugetul de stat se transferă sume către alte

componente ale bugetului general consolidat, fie pentru echilibrarea
acestora (bugetele de asigurări sociale), fie pentru finanţarea unor
activităţi descentralizate la nivelul comunităţilor locale.
Referitor la bugetul general consolidat al României, Ministerul
Finanțelor Publice precizează că se compune, în principal, din
următoarele bugete:
 bugetul de stat;
 bugetele locale;
 bugetul asigurărilor sociale de stat;
 bugetul asigurărilor pentru șomaj;
 bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de
Sănătate;
 bugetul instituțiilor finanțate integral sau parțial din venituri
proprii;
 bugetul Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii
Rutiere.
Modul de utilizare în practică a formulelor de calcul este

prezentat în cadrul aplicației care urmează.
Aplicația 1.
Cunoscând nivelul cheltuielilor prevăzute în bugetele componente

ale bugetului general consolidat al României pentru anul 2017, să se
calculeze:
a. nivelul cheltuielilor publice totale;
b. nivelul cheltuielilor publice totale consolidate.
24
Date – bugetul general consolidat

milioane lei
Nr.
Indicatori 2017
crt.
1 Cheltuielile bugetului de stat 150.201
Cheltuielile bugetului centralizat al unităţilor administrativ-
2 71.713
teritoriale
3 Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat 56.805
4 Cheltuielile bugetului asigurărilor pentru şomaj 1.141
5 Cheltuielile Fondului pentru asigurări sociale de sănătate 28.809
Cheltuielile bugetelor instituţiilor/activităţilor finanţate din
6 20.433
venituri proprii
7 Cheltuielile altor componente ale bugetului general consolidat 7.279
8 Transferuri între bugete 52.806
9 Operaţiuni financiare (Rambursări de credite) 4.758
Sursa: Guvernul României, Strategia fiscal-bugetară
pentru perioada 2017-2019, p. 61.
a. Calculul nivelului cheltuielilor publice totale

Se aplică formula 1, transformată în funcție de datele aplicației:
CPT
în care:
CPT – cheltuieli publice totale;
CB – cheltuieli buget de stat;
l – cheltuieli buget autorități locale;
CBAs – cheltuieli buget asigurări sociale de stat;
CBAsj – cheltuieli buget asigurări pentru şomaj;
CFAs – cheltuieli Fond pentru asigurări sociale de sănătate;
CBIVp – cheltuieli bugete instituţii finanţate din venituri proprii;
CACBg – cheltuieli ale altor componente ale bugetului general
consolidat.
25
CPT 150.201 71.713 56.805 1.141 28.809 20.433 7.279
CPT .
b. Calculul nivelului cheltuielilor publice totale consolidate
Se aplică formula 2:

CPTc = 336381 – 52.806 – 4.758
CPTc = 278.817 mil.lei
II. Analiza cheltuielilor publice
Indicatorii de analiză urmăresc:

A. nivelul cheltuielilor publice (volumul sau mărimea
acestora);
B. structura cheltuielilor publice (reflectă destinaţia resurselor
financiare publice);
C. dinamica cheltuielilor publice (reflectă evoluţia în timp a
cheltuielilor publice).
A. Analiza nivelului cheltuielilor publice

Indicatori de analiză a nivelului cheltuielilor:
1. volumul cheltuielilor publice;
2. ponderea cheltuielilor publice în produsul intern brut;
3. volumul cheltuielilor publice care revin în medie pe un
locuitor.
1. Volumul cheltuielilor publice – totalitatea cheltuielilor

publice prevăzute în bugetele componente ale sistemului bugetar.
26
Se calculează cu ajutorul formulei:
∑ (3)
CPSB – cheltuielile publice prevăzute în bugetele componentelor

sistemului bugetar
Volumul cheltuielilor publice poate fi exprimat în:

 mărime nominală – reprezintă totalitatea cheltuielilor
publice exprimate în preţurile nominale (curente) ale anului de calcul.
∑
(4)
 mărime reală – totalitatea cheltuielilor publice exprimate în

preţurile constante ale unei perioade de bază.
Se obţin prin raportarea cheltuielilor publice totale la indicele

preţurilor constante sau indicele PIB deflator.
, (5)

unde IPC – indicele preţurilor de consum

Indicele de lator PIB 100 (6)

Deflatorul PIB exprimă indicele mediu al preţurilor pe întreaga

economie, în perioada analizată.
27
2. Ponderea cheltuielilor publice în produsul intern brut
Caracterizează nivelul cheltuielilor publice făcute de fiecare stat

într-un an, ca procent din produsul intern brut, pentru acoperirea
nevoilor publice.
/ 100 , (7)
unde:
/ – ponderea cheltuielilor publice în PIB;
– cheltuielile publice în expresie nominală;
– produsul intern brut în valori nominale.
3. Volumul cheltuielilor publice care revin în medie pe un

locuitor
Este un indicator utilizat şi în comparaţiile internaţionale,

valoarea exprimându-se într-o monedă cu circulaţie internaţională,
constantă (dolari SUA) sau euro (în statele membre ale UE). Reflectă
nivelul resurselor publice alocate de un stat fiecărui locuitor prin
intermediul cheltuielilor publice în urma redistribuirii pe destinații a
acestora.
 cheltuielile publice care revin în medie pe un locuitor,
în preţuri curente
/ , (8)
unde:
– cheltuielile publice în expresie nominală;
– numărul de locuitori ai statului din anul de analiză;
28
 cheltuielile publice care revin în medie pe un locuitor, în dolari

SUA sau €
$ CPT
/ (9)
€
/
, (10)
unde:
Nl – număr locuitori;
Cs – curs de schimb.
B. Analiza structurii cheltuielilor publice

Arată greutatea (ponderea) specifică a fiecărei de categorii de
cheltuieli efectuate de un stat în totalul cheltuielilor publice ale
acestuia, într-o anumită perioadă de timp.
În cadrul Programului de convergență al României una dintre
preocupările majore o constituie optimizarea structurii de cheltuieli
bugetare astfel încât să aibă o arhitectură care să stimuleze dezvoltarea
economică sustenabilă, în special prin reorientarea cheltuielilor de
investiții publice în vederea realizării unei treceri treptate de la
investițiile finanțate integral din surse naționale la investiții
cofinanțate din fonduri UE15.
Categoriile de cheltuieli ale structurii sunt rezultatul grupării
acestora după criteriile de clasificare utilizate de statul respectiv, ca de
exemplu clasificaţia economică şi funcţională a cheltuielilor publice
ale României.
%CP 100 , (11)

15
Guvernul României, Programul de convergenţă 2017-2020, Aprilie 2017,
p. 21.
29
unde:
– cheltuielile publice totale;
%CP – ponderea cheltuielilor publice din categoria (grupa) i, în
totalul cheltuielilor publice;
– cheltuielile publice din categoria (grupa) i.
Ponderile deţinute de fiecare grupă de cheltuieli arată opţiunile

guvernamentale ale statului, care pot fi îndreptate cu preponderenţă
spre atingerea unor obiective sociale, economice, administrative,
militare etc.
Atenţie! – Formula poate fi folosită şi pentru analiza structurii

cheltuielilor subdiviziunilor administrative ale statului, luându-se în
calcul grupele de cheltuieli ale subdiviziunii care se raportează la
totalul cheltuielilor subdiviziunii respective.
Exemplificare
1. Se cunosc următoarele date referitoare la cheltuielile

bugetului general consolidat al României şi PIB pe anul 2011:
milioane lei
Nr.
Indicatori Anul 2011
crt.
1. Cheltuielile bugetului de stat 92.429,70
Cheltuielile bugetului centralizat al unităţilor
2. 45.494,90
administrativ-teritoriale
3. Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat 43.906,20
4. Cheltuielile bugetului asigurărilor pentru şomaj 2.022,20
Cheltuielile Fondului naţional al asigurărilor sociale de
5. 15.655,90
sănătate
30
Nr.
Indicatori Anul 2011
crt.
6. Intrări credite externe 360,60
7. Transferuri între bugete 41.184,90
8. Rambursări de credite 3.846,30
9. Indicele prețurilor constante (%) 105,79
10. PIB 547.829,00
11. Număr locuitori (milioane locuitori) 21,39
12. Curs de schimb (ron/€) 4,30
Sursa: Ministerul Finanţelor Publice
Să se determine:
a. nivelul cheltuielilor publice totale în expresie nominală;
b. nivelul cheltuielilor publice totale în expresie reală;
c. totalul cheltuielilor bugetului general consolidat;
d. ponderea cheltuielilor publice în PIB;
e. cheltuielile publice medii pe locuitor în euro.
f. structura cheltuielilor totale.
 Observație
Datele supuse analizei sunt specifice anului 2011, întrucât este
anul care a marcat pentru economia României reintrarea pe o
traiectorie de creștere economică, produsul intern brut real
înregistrând o majorare de 2,5 % după declinul abrupt de 6,6 % din
2009 și, respectiv, contracția de 1,6 % în 201016.
Rezolvare:
a. Calculul cheltuielilor publice totale în expresie nominală
Se utilizează formula (4) dezvoltată
,
CPT
unde:
– cheltuielile bugetului de stat;

16
Consiliul Fiscal, Raportul anual pe anul 2012, Evoluții și perspective
macroeconomice și bugetare, 2012, p. 8.
31
– cheltuielile bugetului unităţilor administrativ-teritoriale;

– cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat;
– cheltuielile bugetului asigurărilor pentru şomaj;
– cheltuielile Fondului asigurărilor sociale de sănătate
CPT 92.429,7 45.494,9 43.906,2 2.022,2 15.655,9
199.508,9 mil. lei
b. Calculul cheltuielilor publice totale în expresie reală

Se utilizează formula (5), particularizată pentru 2011.
IPC
199.508,9
1,05
190.008,47 mil.lei
Se constată că rata inflației înregistrată în 2011 a diminuat puterea

de cumpărare cu 9.500,43 milioane lei, reprezentând 4,76 %.
c. Totalul cheltuielilor bugetului general consolidat

Se utilizează formula (2)
CPTc ,
unde:
CPTc – cheltuielile publice totale consolidate;
– transferuri între bugete;
– intrări credite externe;
– rambursări de credite.
32
CPTc 199.508,9 – 41.184,9 + 360,6 – 3.846,3
154.838,3 mil. lei
d. Calculul ponderii cheltuielilor publice totale în PIB

Se utilizează formula (7)
CPT/ 100 ,
unde:
/ – ponderea cheltuielilor publice în produsul intern brut;
– cheltuielile publice în expresie nominală (în preţuri
curente);
– produsul intern brut în valori nominale (în preţuri
curente).
Prin înlocuire cu datele anului 2011, vom avea:
CPT/ 100 
199.508,9
CPT/ 100
547.829
 / 36,42 %
Cheltuielile publice totale au avut în anul 2011 o pondere de

36,46 % din PIB.
Pentru relevanță, se calculează ponderea cheltuielilor publice
totale consolidate în PIB și vom avea:
154838,3
CPT / 100
547.829
 / 28,26 %
33
Rezultă că ponderea cheltuielilor publice totale consolidate în PIB

a fost de 28,26 %. Spre comparație, cheltuielile totale ale bugetului
general consolidat, propuse pentru anul 2018, în valori nominale, sunt
de 314.481 milioane lei, reprezentând 34,6 % din PIB.
e. Calculul cheltuielilor publice medii pe locuitor în euro
 Se calculează nivelul cheltuielilor publice medii pe locuitor,

în valoarea nominală (prețuri curente) din anul 2011, utilizând formula
(8), particularizată.
CPT
CPT/
N
. ,
CPT/
,
 / 9327,20 lei/loc
 Se transformă cheltuielile publice ce revin pe locuitor în euro,

utilizând cursul de schimb dat.
CPT/
CPT/€
Cs
unde:
Cs – curs de schimb;
CPT/ – cheltuielile publice medii pe locuitor în preţurile
curente ale anului de referinţă (în acest caz, 2011);
€
CPT/ – cheltuielile publice medii pe locuitor în euro.
9327,20
CPT/€
4,30

€
 / 2169,11 eu/loc
34
În anul 2011, cheltuielile publice medii pe locuitor au fost de

9.327,20 lei, echivalentul a 2.169,11 euro, la cursul din același an.
f. Structura cheltuielilor totale
 Se determină nivelul procentual al fiecărei categorii de

cheltuieli în totalul cheltuielilor, utilizând formula generală de calcul (11):
% x100 ,
unde:
%CP – ponderea cheltuielile publice din categoria
(grupa) „i”, în totalul cheltuielilor publice;
– cheltuielile publice din categoria (grupa) „i”;
– cheltuielile publice totale.
 Se înlocuiesc, pe rând, valorile cheltuielilor specifice

categoriilor de bugete avute în vedere în analiză, parte a bugetului
general consolidat, în formula generală de calcul, după cum urmează:
– ponderea cheltuielilor bugetului de stat în totalul cheltuielilor
publice
. ,
%CBs 100  %CBs 100
. ,
 % 46,33 %
– ponderea cheltuielilor bugetului unităţilor administrativ-

teritoriale în totalul cheltuielilor publice
. ,
%CBA 100  %CBA 100
. ,
 % 22,80 %
35
– ponderea cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat în

totalul cheltuielilor publice
. ,
%CFAs 100  %CBAs 100
. ,
% 22,00 %
– ponderea cheltuielilor bugetului asigurărilor pentru şomaj în

totalul cheltuielilor publice
. ,
% x100  % x100
. ,
% = 1,02 %
– ponderea cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de sănătate

în totalul cheltuielilor publice
. ,
%CBASs x100  %CBASs x100
. ,
 %CBASs 7,85 %
Verificare total ponderi:
46,33 % + 22,80 % + 22,00 % +1,02 % +7,85 % = 100 %
Comparația ponderilor cheltuielilor bugetelor componente ale

bugetului general consolidat arată că ponderea cea mai ridicată o au
cheltuielile bugetului de stat, urmate de cele ale bugetelor unităților
administrativ-teritoriale. Se observă că cel mai mic nivel îl au
cheltuielile asigurărilor pentru şomaj.
C. Analiza dinamicii cheltuielilor publice
Dinamica cheltuielilor arată modificările care apar în nivelul

(volumul) și structura acestora pe parcursul unei perioade de timp.
Rezultatele pot ajuta autoritățile guvernamentale să vadă dacă
36
politicile economice și financiare implementate au avut rezultatele

scontate, orientându-i, în același timp, asupra măsurilor viitoare.
Analiza dinamicii cheltuielilor publice se realizează prin utilizarea
următorilor indicatori:
1. modificarea absolută a cheltuielilor publice în expresie
nominală și reală;
2. modificarea relativă a cheltuielilor publice în valori nominale
și reale;
3. modificarea ponderii cheltuielilor publice în produsul intern
brut;
4. modificarea volumului mediu al cheltuielilor publice ce revin
pe un locuitor;
5. modificarea structurii cheltuielilor publice;
6. coeficientul de devansare a creşterii produsului intern brut de
către creşterea cheltuielilor publice;
7. elasticitatea cheltuielilor publice faţă de produsul intern brut.
1. Modificarea absolută a cheltuielilor publice în expresie

nominală şi reală
a. Modificarea absolută a cheltuielilor publice în expresie

nominală
Arată cuantumul modificării cheltuielilor publice de la o perioadă
la alta, prin luarea în calcul a cheltuielilor din perioadele comparate în
preţurile curente ale anilor avuţi în vedere.
∆CPT / , (12)
unde:
– cheltuielile publice în valori nominale ale anului 1;
– cheltuielile publice în valori nominale ale anului de
comparaţie, anul 0.
∆CPT / – modificarea cheltuielilor publice în valori nominale,
ale anului 1 faţă de anul 0.
37
b. Modificarea absolută a cheltuielilor publice în expresie reală

Arată cu cât se modifică volumul cheltuielilor publice în
perioadele comparate, prin luarea în considerare a volumului
cheltuielilor exprimate în preţurile constante ale unei perioade de bază
(cu ajutorul indicelui preţurilor constante corespunzătoare fiecărei
perioade).
∆CPT / , (13)
unde:
∆CPT / – modificarea cheltuielilor publice în valori reale, ale
anului 1 faţă de anul 0;
– cheltuielile publice în valori nominale ale anului 1;
– cheltuielile publice în valori nominale ale anului de
comparaţie, anul 0;
– indicele preţurilor constante (de consum) din anul 1;
– indicele preţurilor constante din anul 0;
sau:

∆CPT /
,
(14)
unde:
∆CPT / – modificarea cheltuielilor publice în valori reale, ale
– cheltuielile publice în valori reale ale anului 1;
– cheltuielile publice în valori reale ale anului de
comparaţie, anul 0.
2. Modificarea relativă a cheltuielilor publice
Arată modificarea procentuală a cheltuielilor de la o perioadă la

alta și poate fi stabilită, de asemenea, prin utilizarea valorilor
nominale și reale ale cheltuielilor.
38
a. Modificarea relativă a cheltuielilor publice în valori nominale

Exprimă modificarea procentuală a nivelului cheltuielilor publice
ale unei perioade faţă de o alta, în preţuri curente.
Pentru calcul se foloseşte următoarea relaţie de calcul:
CPT n1  CPT n 0 CPT n1 / 0

 % CPT n
1/ 0   100   100
CPT n 0 CPT n 0 , (15)
unde:
∆% /– modificarea volumului cheltuielilor publice
nominale ale unei perioade (anul 1) faţă de alta (anul 0);
– volumul cheltuielilor publice din anul curent (anul 1)
în expresie nominală;
– volumul cheltuielilor publice din anul de bază (anul 0)
în expresie nominală.
b. Modificarea relativă a cheltuielilor publice în mărime reală
Modificarea relativă în expresie reală arată modificarea

procentuală a cheltuielilor publice ale anilor luaţi în considerare,
exprimate în preţuri constante.
Pentru calcul se foloseşte relaţia:
CPT r 1  CPT r 0 CPT r 1/ 0

% CPT r
1/ 0   100   100 , (16)
CPT r 0 CPT r 0
unde:
∆% – modificarea volumului cheltuielilor publice
/
reale ale unui an (anul 1) faţă de anul de bază (anul 0);
– volumul cheltuielilor publice în expresie reală, din
anul curent (anul 1);
– volumul cheltuielilor publice în expresie reală, din
anul de bază (anul 0).
39
3. Modificarea ponderii cheltuielilor publice în produsul

intern brut
Arată nivelul procentual al modificării alocărilor din PIB pentru

acoperirea cheltuielilor publice. Pentru ca raportul să fie cât mai
concludent, se iau în calcul cheltuielile publice totale consolidate.
Mai jos este redată formula generală de calcul.
∆CPT/ 100 100 , (17)
unde:
∆CPT/ – modificarea ponderii cheltuielilor publice în
produsul intern brut;
100 – ponderea cheltuielilor publice în produsul intern
brut în anul curent, anul comparat;
100 – ponderea cheltuielilor publice în produsul intern
brut în anul de comparaţie (notat în acest caz cu 0)
4. Modificarea volumului mediu al cheltuielilor publice ce

revin pe un locuitor
Pentru a constata cum au evoluat cheltuielile publice pe locuitor

într-o perioadă de timp comparativ cu alta, se aplică formula:
∆CPT/ , (18)
unde:
∆CPT/ – modificarea cheltuielilor publice pe locuitor;
– numărul de locuitori în anul 1 (anul care se
compară/anul curent);
– numărul de locuitori în anul 0 (anul cu care se
compară/anul de bază);
40
– cheltuielile publice totale din anul curent (anul 1);

– cheltuielile publice totale din anul de bază (anul 0/cu
care se compară).
5. Modificarea structurii cheltuielilor publice
∆Gs (19)
 prin înlocuire, vom avea:
∆Gs 100 100 , (20)
unde:
∆Gs – modificarea ponderii cheltuielilor publice de
categoria din „i” în totalul cheltuielilor publice.
6. Coeficientul de corespondenţă dintre creșterea cheltuielilor

publice şi creșterea produsului intern brut
Este un indicator care reflectă relaţia dintre evoluţia celor doi

indicatori, respectiv produsul intern brut și cheltuielile publice.
Se calculează pe baza relaţiei (21):
100

100 (21)
ICPT /
 (22)
IPIB /
41
în care:
k – coeficientul de corespondenţă dintre creșterea
cheltuielilor publice şi creșterea produsului intern brut;
ICPT / – indicele modificării cheltuielilor publice,
calculat ca raport între cheltuielile publice din perioada
curentă şi cheltuielile publice din perioada de bază;
IPIB / – indicele modificării produsului intern brut,
calculat, de asemenea, ca raport al valorii înregistrate de
indicator în anii de comparaţie.
Nivelul celor doi indicatori face ca valoarea coeficientului să
varieze, astfel:
k > 1 – semnifică o creştere mai accentuată a cheltuielilor
publice, comparativ cu produsul intern brut;
k = 1 – indicatorii au ritmuri de creştere similare;
k < 1 – reflectă o creştere mai lentă a cheltuielilor publice
comparativ cu sporirea produsului intern brut.
7. Elasticitatea cheltuielilor publice faţă de produsul intern

brut
Pentru calculul elasticităţii se utilizează formula:
∆CPT /
CPT , (23)
e
∆PIB /
PIB
care devine
CPT CPT
CP , (24)
e
PIB PIB
PIB
42
în care:
– elasticitatea cheltuielilor publice faţă de produsul
intern brut;
∆ / – modificarea cheltuielilor publice într-o
perioadă (notată cu n) faţă de altă perioadă aleasă ca
bază de comparaţie (notată cu n – 1);
– cheltuielile publice din perioada ce urmează să se
compare cu cele dintr-o perioadă anterioară;
– cheltuielile publice din perioada aleasă ca bază de
comparaţie;
∆ / – modificarea produsului intern brut în perioada
de referinţă;
– produsul intern brut din perioada de comparaţie;
– produsul intern brut din perioada ce urmează să se
compare cu cel realizat într-o altă perioadă.
Acest indicator exprimă tendinţa de modificare a cheltuielilor

publice în raport cu modificarea produsului intern brut şi poate lua
următoarele valori:
eCP > 1 – cheltuielile publice sunt foarte elastice în raport cu
eCP = 1 – cheltuielile publice sunt elastice în raport cu
eCP < 1 – reflectă inelasticitatea cheltuielilor publice la
creşterea produsului intern brut.
43
Exemplificare
1. Cheltuielile bugetului general consolidat al României, pe anii

2009-2011, au următoarele niveluri:
milioane lei
Nr.
Indicatori 2008 2011
crt.
1 Cheltuielile bugetului de stat 80.889,9 92.429,7
Cheltuielile bugetului centralizat al unităţilor
2 49.395,6 45.494,9
3 Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat 33.681 43.906,2
4 Cheltuielile bugetului asigurărilor pentru şomaj 1.355 2.022,20
Cheltuielile Fondului naţional al asigurărilor
5 16.102,3 15.655,9
sociale de sănătate
Cheltuielile bugetului instituţiilor/activităţilor
6 21.420,8 15.143
finanţate din venituri proprii
Cheltuieli ale altor componente ale bugetului
7 14.037 11.434
general consolidat
8 Transferuri între bugete 26.033,2 41.184,9
9 Operaţiuni financiare (Rambursări de credite) 2.668,3 3.846,3
10 PIB 503.959 543.040
11 Deflatorul produsului intern brut (%) 115,2 104,1
12 Număr locuitori (milioane locuitori) 21,5 21,39
Sursa: Ministerul Finanţelor Publice, Bugetele general consolidate ale anilor:
2008 şi 2011, (http://www.mfinante.ro/execbug.html), Guvernul României
Strategia fiscal-bugetară 2012-2014, Guvernul României, Raport buget 2012 şi
Institutul Naţional de Statistică, România în cifre, 2010.
Să se determine:
a. cheltuielile publice totale consolidate în anii bugetari 2008 şi
2011, în mărimi nominale şi reale;
b. modificarea absolută a cheltuielilor publice totale consolidate
ale anului 2011 faţă de anul 2008, în mărime nominală şi reală;
44
c. modificarea relativă a cheltuielilor publice totale consolidate;

d. schimbarea ponderii cheltuielilor publice totale consolidate în
produsul intern brut, în anul 2011 faţă de anul 2008;
e. modificarea volumului mediu al cheltuielilor publice totale
consolidate ce revin pe un locuitor în anul 2011 faţă de cel al
anului bugetar 2008;
f. modificarea structurii cheltuielilor publice totale efectuate în
anul 2011, faţă de cea avută în anul bugetar 2008;
g. coeficientul de corespondenţă dintre modificarea cheltuielilor
publice totale consolidate şi modificarea produsului intern brut
în anul 2011 faţă de anul 2008;
h. elasticitatea cheltuielilor publice totale consolidate faţă de
produsul intern brut în anul 2011 faţă de anul 2008.
 Observație
În studiu realizat au fost aleși anii 2008 și 2011, întrucât anul
2008 este considerat anul izbucnirii crizei economice și financiare, iar
anul 2011 este considerat, așa cum s-a arătat, anul care a marcat
pentru economia României reintrarea pe o traiectorie de creștere
economică.
Rezolvare
a. Cheltuielile publice totale consolidate în anii bugetari 2008

şi 2011, în mărimi nominale şi reale
Pentru calculul cheltuielilor bugetului general consolidat se

aplică formula (2), restrânsă:
CPTc – ,
unde:
CPT – cheltuielile publice totale consolidate;
45
T – transferuri între bugete;

COp – cheltuieli cu operaţiuni financiare (rambursări de
credite).
 Se calculează cheltuielile publice totale

Se utilizează formula (4), dezvoltată:
CPT
unde:
– cheltuielile bugetului de stat;
– cheltuielile bugetului unităţilor administrativ-
teritoriale;
– cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat;
– cheltuielile bugetului asigurărilor pentru şomaj;
– cheltuielile Fondului asigurărilor sociale de sănătate;
– cheltuielile bugetului instituţiilor finanţate din
venituri proprii;
– cheltuieli ale altor componente ale bugetului general
consolidat.
 Cheltuielile totale din anul 2008, în mărime nominală

80.889,9 49.395,6 33.681 1.355 16.102,3 21.420,8
14.037
216.881,6 mil. lei
 Cheltuielile totale din anul 2011, în mărime nominală
46
92.429,7 45.494,9 43.906,2 2.022,20 15.655,9

15.143 11.434
. , mil.lei
 Cheltuielile bugetului general consolidat din anul 2008, în

mărime nominală – se calculează cu formula (2),
particularizată:
CPTc
CPTc 216.881,6 26.033,2 2.668,3 
. , .
 Cheltuielile bugetului general consolidat din anul 2011,

în mărime nominală
CPTc
CPTc 226.085,9 41.184,9 3.846,3 
. , mil. lei

 Cheltuielile bugetului general consolidat din anul 2008, în
mărime reală, se calculează cu formula:
CPTc ,
unde
DPIB – deflator produs intern brut (%)

188.180,1
CPTc
1,152
. , .
47
 Se calculează cheltuielile bugetului general consolidat din

anul 2011, în mărime reală
CPTc
181.054,7
CPTc
1,041
 . , mil lei
b. Modificarea absolută a cheltuielilor publice totale

consolidate ale anului 2011 faţă de anul 2008, în mărime
nominală şi reală
 Modificarea în mărime nominală
∆ / ,
unde:
∆CPTc / – modificarea absolută a cheltuielilor publice
totale consolidate ale anului 2011 faţă de anul
2008, în valori nominale;
CPTc – cheltuielile publice totale consolidate ale anului
2011, în valori nominale;
CPTc – cheltuielile publice totale consolidate ale anului 2008,
în valori nominale.
Înlocuind în formulă, vom obţine:

∆CPTc / 181.054,7‐188.180,1 
∆ / . , .

După cum se poate observa, conform datelor utilizate, cheltuielile

publice totale consolidate din anul 2011, în valori nominale, au scăzut
cu 7.125,4 milioane lei față de cele din anul 2008.
48
 Modificarea în mărime reală

∆ / ,
unde:
∆CPTc / – modificarea reală absolută a cheltuielilor
publice totale consolidate ale anului 2011 faţă de anul 2008;
– cheltuielile publice totale consolidate ale anului
2011, în valori reale;
– cheltuielile publice totale consolidate ale anului
2008, în valori reale.
∆CPTc / 173.923,82 163.350,78 
∆ / 10.573,04 mil. lei
Cu toate că datele luate în considerare au relevat că în valori

nominale cheltuielile publice ale anului 2011 au scăzut, valorile reale
înregistrate în cei doi ani evidențiază o creștere reală a cheltuielilor
publice din 2011 față de 2008, cu 10.573,04 milioane lei.
c. Modificarea relativă a cheltuielilor publice totale

consolidate
 Modificarea relativă în valoare nominală
CPTcn 011  CPTcn 08
∆ % = 100 ,
/ CPTcn 08
unde:
∆ % / – modificarea relativă a volumului
cheltuielilor publice totale, în valori nominale, ale
– volumul cheltuielilor publice din anul curent
(anul 1) în expresie nominală;
– volumul cheltuielilor publice din anul de bază
(anul 2008) în expresie nominală.
49
Vom avea:
181.054,7  188.180,1
CPTc011
n
/ 08   100 
188.180,1
 7125 , 4
 CPTc 011
n
/ 08   100 
188 .180 ,1
 –3,78
În valori nominale, cheltuielile publice totale consolidate ale

anului 2011 au scăzut față de anul 2008 cu 3,78 %.
 Modificarea relativă în mărime reală
CPTc r 011  CPTc r 08

 % CPTc r
011 / 08  r
 100,
CPTc 08
unde:
∆ % / –
modificarea relativă a cheltuielilor
publice totale consolidate, în valori reale, ale
Înlocuind în formulă, vom avea:
173.923,82 163.350,78
∆ % / x100
163.350,78
10.573,04
∆ % / x100
163.350,78
∆ % / , %
În valori reale, cheltuielile publice totale consolidate efectuate în

anul 2011 au crescut cu 6,47 % față de cele din anul 2008.
50
d. Schimbarea ponderii cheltuielilor publice totale

consolidate în produsul intern brut, în anul 2011 faţă de anul 2008
∆% / 100 x100 ,
unde:
∆% / – modificarea ponderii cheltuielilor publice în
produsul intern brut, în anul 2011 față de anul
2008
181.054,7 188.180,1
∆% / 100 x100
543.040 503.959
∆% / 33,34% 37,34% 
∆% / –4 %
Ponderea cheltuielilor publice totale în PIB a scăzut în anul 2011,

față de anul 2008 cu 4 %, ceea ce semnifică o diminuare de resurse
financiare publice pentru acoperirea nevoilor generale ale societății.
e. Modificarea volumului mediu al cheltuielilor publice totale

consolidate, în mărimi reale, ce revin pe un locuitor în anul 2011
faţă de cel al anului bugetar 2008
CPTc/ CPTc
∆ /
Nloc Nloc
173.923,82 163.350,78
∆ /
21,39 21,5
∆ / 8131,08 7597,71 
∆ / 533,37 lei/loc
Cheltuielile publice pe locuitor au crescut în anul 2011 cu 533,37 lei.
51
f. Modificarea structurii cheltuielilor publice totale efectuate

în anul 2011, faţă de cea avută în anul bugetar 2008
Se utilizează formula generală:

∆ 
CPi CPi
∆ 100 x100
CPT CPT
∆ – modificarea ponderii cheltuielilor publice din categoria

„i” din anul 2011 în totalul cheltuielilor publice din
anul 2011, față de cele din aceeași categorie din anul
2008.
În continuare, se calculează ponderea fiecărei categorii de

cheltuieli și se face diferența pentru a afla modificarea greutății
specifice a fiecăreia în structura cheltuielilor publice totale.
 Modificarea greutății specifice a cheltuielilor bugetului de stat

CBs CBs
∆ 100 x100
CPT CPT
Înlocuind în formulă, vom avea:

92.429,7 80.889,9
∆ 100 x100
226.085,9 216.881,6
∆ 40,88% 37,30% 
∆ , %
Cheltuielile bugetului de stat au crescut în 2011 față de anul 2008

cu 3,58 %.
52
 Modificarea greutății specifice a cheltuielilor bugetului

centralizat al unităţilor administrativ teritoriale
CBAl CBAl
∆ 100 x100
CPT CPT
45.494,9 49.395,6
∆ 100 x100
226.085,9 216.881,6
∆ 20,12% 22,78%  ∆ = –2,66 %
Cheltuielile bugetului local au scăzut în 2011 față de anul 2008 cu

2,66 %.

asigurărilor sociale de stat
CBAs CBAs
∆ 100 x100
CPT CPT
43.906,2 33.681
∆ 100 x100
226.085,9 216.881,6
∆ 19,42% 15,53%
∆ 3,89 %
Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat au crescut în

2011 față de anul 2008 cu 3,89 %.

asigurărilor pentru şomaj
CBAsj CBAsj
∆ 100 x100
CPT CPT
53
2.022,20 1.355
∆ 100 x100
226.085,9 216.881,6
∆ 0,89% 0,62%
∆ 0,27 %
Cheltuielile bugetului asigurărilor pentru şomaj au crescut în 2011
față de anul 2008 cu 0,27 %.
 Modificarea greutății specifice a cheltuielilor Fondului

național al asigurărilor sociale de sănătate
CFASs CFASs
∆ 100 x100
CPT CPT
15.655,9 16.102,3
∆ 100 x100
226.085,9 216.881,6
∆ 6,92% 7,42%  ∆ –0,50 %
Cheltuielile fondului național al asigurărilor sociale de sănătate au
scăzut cu 0,50 % în 2011 față de anul 2008.

instituţiilor/activităţilor finanţate din venituri proprii
CBIVp CBIVp
∆ 100 x100
CPT CPT
15.143 21.420,8
∆ 100 x100
226.085,9 216.881,6
∆ 6,70% 9,88%
∆ –3,18 %
Cheltuielile bugetului instituţiilor/activităţilor finanţate din
venituri proprii au scăzut în anul 2011 cu 3,18 % față de anul 2008.
54
 Modificarea greutății specifice a cheltuielilor altor

componente ale bugetului general consolidat
CABc CABc
∆ 100 x100
CPT CPT
11.434 14.037
∆ 100 x100
226.085,9 216.881,6
∆ 5,06% 6,47%
∆ –1,41 %
Cheltuielile altor componente ale bugetului general consolidat au
scăzut în anul 2011 cu 1,41 % față de anul 2008.
Tabel centralizator cu modificările structurale ale cheltuielilor

publice efectuate în anul 2011 comparativ cu anul 2008
Modificare
Nr. 2011 2008 2011 2008
Indicatori structură
crt.
mil. lei mil. lei % % %
Cheltuielile bugetului de
1 92.429,7 80.889,9 40,88 37,30
stat 3,58
Cheltuielile bugetului
2 centralizat al unităţilor 45.494,9 49.395,6 20,12 22,78 – 2,66
3 43.906,2 33.681 19,42 15,53 3,89
asigurărilor sociale de stat
4 2.022,20 1.355 0,90 0,62
asigurărilor pentru şomaj 0,27
Cheltuielile Fondului
5 naţional al asigurărilor 15.655,9 16.102,3 6,92 7,42 – 0,50
sociale de sănătate
instituţiilor/ activităţilor
6 15143 21.420,8 6,70 9,88 – 3,18
finanţate din venituri
proprii
Cheltuieli ale altor
7 componente ale bugetului 11434 14.037 5,06 6,47 – 1,41
general consolidat
Cheltuieli publice totale 226.085,9 216881,6 100 100
55
Prezentarea grafică a evoluţiei dinamicii

structurii cheltuielilor publice totale
 Graficul structurii cheltuielilor totale în anii 2008 şi 2011
g. Coeficientul de corespondenţă dintre modificarea

cheltuielilor publice totale consolidate şi modificarea produsului
intern brut, în anul 2011 faţă de anul 2008
Se calculează pe baza relaţiei (21), particularizată:
100 CPTc
x100
CPTc
k
100 PIB
x100
PIB
56
Înlocuind cu nivelurile atinse în cei doi ani, vom avea:

181.054,7
x100 96,21
188.180,1
k k
543.040
x100 107,75
503959
0,89
K  1 – ceea ce înseamnă că ritmul de creştere al cheltuielilor
bugetului general consolidat este inferior celui al PIB.
h. Elasticitatea cheltuielilor publice totale consolidate faţă de

produsul intern brut în anul 2011 faţă de anul 2008
Se calculează prin utilizarea formulei (24), particularizată:
CPTc011  CPTc08
CPTc 008  Înlocuind cu nivelurile atinse în
e
PIB011  PIB08 cei doi ani, vom avea:
PIB08
181.054,7  188.180,1 7125,4

188.180,1 188.180,1
e  e
543.040  503.959 39081
503.959
503959
,
e e – 0,37
,
e  1 – ceea ce înseamnă că modificarea procentuală a

cheltuielilor bugetului general consolidat sunt inelastice în raport cu
PIB, adică modificarea cheltuielilor bugetului general consolidat are
un nivel inferior celui înregistrat de PIB.
57
III. PROBLEME PENTRU DEZBATERE ȘI REZOLVARE

1. Identificaţi factorii ce influenţează nivelul cheltuielilor
publice şi arătaţi trăsăturile acestora.
2. Care sunt criteriile ce diferenţiază cheltuielile bugetare de
cele publice?
3. Efectuaţi o grupare a cheltuielilor publice în funcţie de
criteriile:
‒ economic;
‒ administrativ;
‒ funcţional;
‒ financiar.
Care din criteriile amintite sunt folosite în clasificarea realizată
de instituţiile specializate ale ONU?
4. În Raportul privind situaţia macroeconomică pe anul 2018 şi
proiecţia acesteia pe anii 2019-2021 se dau următoarele date:
milioane lei
Nr.
Indicatori Anul 2017 Anul 2018
crt.
Cheltuieli totale –
1 281.773 314.481
buget general consolidat
2 Curs de schimb – lei/euro 4,56 4,55
3 Indice prețuri de consum (%) 101,1 102,5
4 Produs intern brut 842.500 907.900
Să se determine:
a. modificarea absolută și relativă a cheltuielilor publice în valori
nominale;
b. volumul cheltuielilor bugetului general consolidat în expresie
reală;
c. modificarea ponderii cheltuielilor bugetului general consolidat
în PIB, în anul 2018 față de anul 2017;
58
d. nivelul cheltuielilor totale din anul 2017 și anul 2018,

exprimate în euro;
e. coeficientul de corespondenţă dintre modificarea cheltuielilor
publice totale consolidate şi modificarea produsului intern brut;
f. elasticitatea cheltuielilor publice totale consolidate faţă de
produsul intern brut.
5. În tabelul următor se dau următoarele date referitoare la

cheltuielile bugetare din anul 2017 și anul 2018:
milioane lei
Nr.
Indicatori Anul 2017 Anul 2018
crt.
1 Cheltuieli de personal 69.637 81.176
2 Bunuri si servicii 39.552 39.927
3 Dobânzi 10.498 12.097
4 Subvenţii 6.904 7.210
5 Asistenţă socială 93.158 98.620
6 Alte transferuri 34.980 36.917
7 Cheltuieli de investiţii 27.044 38.534
Să se determine:
a. structura cheltuielilor bugetare prevăzute în anul 2017
și anul 2018;
b. modificarea structurii cheltuielilor bugetare.
59

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
Administrarea cheltuielilor publice,

Manual de referință pentru țările în
Allen Richard,
1. tranziție, traducere după Managing
Tommasi Daniel
Public Expenditures: A Reference Book
for Transition Countries, OECD 2001
Anghelache Gabriela, Finanţele publice ale României,
2.
Belean Pavel Bucureşti, Editura Economică, 2003
Public Finance in EMU – 2008,
Barrios Salvador, The quality of public finances and
3. Schaechter Andrea economic growth, Economic Papers 337,
European Commission, September, 2008
Elemente ale unei strategii post-aderare
Cojanu Valentin
4. pentru România, Institutul European din
(coordonator)
România, Studii de impact III, Studiul 7
Finanțe publice – curs, Sibiu, Editura
5. Florișteanu Elena Academiei Forțelor Terestre „Nicolae
Bălcescu”, 2008
Finanțe publice, Concepte cheie și
6. Moșteanu Roxana aplicații practice, Bucureşti, Editura
Semne, 2000
Finanțe publice, Bucureşti, Editura
7. Moșteanu Tatiana
Universitară, 2005
Secrieru Angela, Ghidul Autorităților Publice Locale.
8. Dragomir (Rotaru) Managementul Finanțelor Publice
Lilia Locale, Chişinău, 2016
Gestiunea financiară a instituțiilor
9. Roman Constantin publice, Ediția a 2-a, București, Editura
Economică, 2006
Văcărel Iulian Finanțe publice, București, Editura
10.
(coord.) Didactică și Pedagogică, 1999

60

LEGISLAȚIE, RAPOARTE ȘI STRATEGII
*** Legea nr. 500, privind finanţele publice, 11 iunie 2002,

1.
M.Of., Partea I, nr. 597 din 13 august 2002
*** Ordinul Ministerului Finanţelor Publice
2. nr. 1954/12.2005, referitor la modificarea clasificaţiei
indicatorilor privind finanţele publice
*** Ordinul nr. 400/2015 pentru aprobarea Codului controlului
3. intern/managerial al entităţilor publice, M.Of., Partea I, nr. 444
din 22 iunie 2015
Consiliul Fiscal, Raportul anual pe anul 2012, Evoluții și
4.
perspective macroeconomice și bugetare, 2012
European Commission, Education and Training Monitor 2017,
5.
November 2017
Guvernul României, Ministerul Finanţelor Publice, Raport
6. privind situaţia macroeconomică pe anul 2018 şi proiecţia
acesteia pe anii 2019-2021
Guvernul României, Programul de convergenţă
7.
2017-2020, Aprilie 2017
8. Guvernul României, Raport buget 2012
Guvernul României, Strategia fiscal bugetară
9.
2012-2014
Guvernul României, Strategia fiscal-bugetară pentru perioada
10.
2017-2019
Ministerul Finanţelor Publice, Bugetele general consolidate ale
11.
anilor: 2008 şi 2011
*** Romania: Technical Report, Report from the Commission
to the European Parliament and the Council, on Progress in
12.
Romania under the Co-operation and Verification Mechanism,
Brussels, 25.1.2017

http://www.mfinante.ro/execbug.html
61

Studiu Privind Cheltuielile

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studiu Privind Cheltuielile

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

STUDIU PRIVIND CHELTUIELILE PUBLICE

 Editura Academiei Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu”

OBIECTIVELE GENERALE ȘI SPECIFICE ________________ 5

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ ___________________________ 60

OBIECTIVELE GENERALE ȘI SPECIFICE

CADRU TEORETIC PRIVIND CHELTUIELILE PUBLICE

I. Definirea şi conţinutul cheltuielilor publice

 Reflectă alegerile politice ale guvernului privind

a. consum de produs intern brut – de exemplu:

Alte definiții ale cheltuielilor publice evidențiază atât scopul

Cheltuielile publice cuprind următoarele categorii de cheltuieli:

c) cheltuieli extrabugetare care se efectuează din resurse

Conform Legii finanțelor publice, cheltuielile sistemului bugetar,

II. Eficienţa cheltuielilor publice

Evaluarea eficienței și eficacității cheltuielilor publice este o parte

resurselor alocate pentru realizare și să urmărim și eficiența în

 Eficienţa cheltuielilor publice exprimă o dimensiune optimă a

 Eficienţa alocativă – este determinată înțelegerea rigorilor de

Ineficienţa cheltuielilor din educație este reflectată de indicatori

Ca exemplu de fraudă utilizată în spitale este dată cea cunoscută sub

 Surse de finanțare a cheltuielilor publice

 bugetele instituţiilor publice autonome centrale;

 Factorii care influenţează nivelul cheltuielilor publice

Volumul și structura cheltuielilor publice efectuate de un stat

Pentru a scoate în evidență importanța structurilor

III. Clasificarea cheltuielilor publice

În practica şi literatura financiară se folosesc următoarele criterii

a. Criteriul administrativ – cheltuielile sunt diferenţiate în

b. Criteriul economic – grupează cheltuielile după natura şi

TITLUL III DOBÂNZI

În continuare sunt prezentate câteva exemple de grupare a

– Cheltuieli de capital (investiţii) – cu ajutorul cărora se

pentru sfera producţiei materiale sau sferei nemateriale (şcoli,

CHELTUIELI – CLASIFICAȚIA ECONOMICĂ

Gruparea cheltuielilor, după natura cheltuielii, mai include:

 Operaţiuni în curs de clarificare – TITLUL XVIII, ce cuprind

2. În funcţie de efectul lor economic:

Capitol Subcap. Paragraf DENUMIREA INDICATORILOR

d. Criteriul financiar – grupează cheltuielile, în funcţie de

1. Clasificația funcțională utilizată de ONU cuprinde:

CALCULUL ȘI ANALIZA CHELTUIELILOR PUBLICE

I. Calculul cheltuielilor publice

Întrucât cheltuielile publice contribuie la asigurarea bunurilor

 Cheltuielile publice totale (CPT) – reprezintă o însumare a

 Cheltuielile publice totale consolidate

‒ Eliminarea transferurilor care reprezintă fluxuri de resurse care

Spre exemplu, din bugetul de stat se transferă sume către alte

Modul de utilizare în practică a formulelor de calcul este

Cunoscând nivelul cheltuielilor prevăzute în bugetele componente

Date – bugetul general consolidat

a. Calculul nivelului cheltuielilor publice totale

CPT 150.201 71.713 56.805 1.141 28.809 20.433 7.279

b. Calculul nivelului cheltuielilor publice totale consolidate

II. Analiza cheltuielilor publice

Indicatorii de analiză urmăresc:

A. Analiza nivelului cheltuielilor publice

1. Volumul cheltuielilor publice – totalitatea cheltuielilor

Se calculează cu ajutorul formulei:

CPSB – cheltuielile publice prevăzute în bugetele componentelor

Volumul cheltuielilor publice poate fi exprimat în:

 mărime reală – totalitatea cheltuielilor publice exprimate în

Se obţin prin raportarea cheltuielilor publice totale la indicele

unde IPC – indicele preţurilor de consum