ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

Facultatea: Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică

Specializarea: Informatică economică

REFERAT
MACROECONOMIE CANTITATIVĂ
CONSECINŢELE DEFICITULUI BUGETAR ÎN ROMÂNIA ÎN
CONTEXTUL CRIZEI ACTUALE

CSIE,ANUL II
SERIA D
GRUPA 1043

pag1
 CUPRINS
CAPITOLUL 1-Deficitul bugetar - Definiție și caracteristici---------------------------------------pag 3
CAPITOLUL 2- Cauze și consecinţe ale deficitului bugetar---------------------------------------pag 4
CAPITOLUL 3- Analiza unor date statistice cu privire la deficitul bugetar din România---pag 8
CAPITOLUL 4-Bibliografie-------------------------------------------------------------------------------pag 10

pag2
 CONSECINŢELE DEFICITULUI BUGETAR ÎN ROMÂNIA ÎN CONTEXTUL CRIZEI ACTUALE

1. DEFICITUL BUGETAR - DEFINITIE SI CARACTERISTICI

Activitatea economica a fiecarei tari se desfasoara potrivit unui mecanism economic, in care
principala functie este cea de conducere si reglare a proceselor economice. Un rol important in
realizarea acestei functii revine pietei concurentiale, pe care se regleaza raportul de interese prin
participarea agentilor economici la formularea cererii si ofertei, la infaptuirea lor si a echilibrului
economic. In acest context, statul participa atat ca agent economic, cat si ca autoritate publica, prin
functia acestuia de a crea si exercita cadrul legislativ. Statul influenteaza derularea proceselor
economice prin parghiile economico-financiare la care poate apela:

 parghia fiscala,
 parghia vamala,
 parghia cheltuielilor publice

Piata genereaza, la randul ei, factori de influenta precum pretul, costul, profitul, dobanda etc.
Cuantificat in forma monetara, acest mecanism financiar il reflecta, de fapt, pe cel economic. Bugetul
de stat detine in cadrul sistemului financiar, 25-30%.

Din punct de vedere juridic, bugetul de stat reprezinta o lege, un act normativ (necesita aprobarea in
parlament) cu caracter previzional (prevazut pentru o perioada de timp in viitor) si obligatoriu, care
prevede si autorizeaza veniturile si cheltuielile statului, pe durata unui an. Bugetul de stat reflecta
optiunile de politica economica, sociala si financiara ale statului, referitoare la o perioada de un an.

Unul din principiile de baza ale elaborarii bugetului de stat (ca de altfel a oricarui tip de buget) este
echilibrul bugetar, dar acesta din urma nu se realizeaza, de cele mai multe ori, in mod automat, prin
acoperirea cheltuielilor bugetare cu veniturile bugetare.

In astfel de situatii spunem ca bugetul se elaboreaza cu deficit de finantare, care poarta numele de
deficit de bugetare.

Potrivit dicţionarului de economie, deficitul bugetar este soldul negativ al bugetului public între
veniturile încasate şi cheltuielile efectuate până la încheierea execuţiei bugetare

Deficitul care se bazează pe diferenţa dintre suma cheltuielilor publice ocazionate cu plăţile prin
transferuri şi cele pentru cumpărare de bunuri şi servicii publice şi suma veniturilor fiscale este
considerat deficit primar.

Dacă la deficitul primar se adaugă plăţile de dobânzi aferente împrumutului de stat, înscrise în buget
sub formă de cheltuială publică, se obţine deficitul total.

În România, deficitul bugetar a constituit în ultimii ani una dintre cele mai dificile probleme cu
care s-a confruntat politica economică.

Potrivit Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP) , estimările pe anii 2017-2021 – care au stat la baza
elaborarii bugetului pe anul 2018 – arata ca anul acesta România va avea un Produs Intern Brut (PIB)
de 907,9 miliarde de lei , o creştere economică de 5,5%, inflatie medie anuala de 3,1%, curs mediu de
4,55 lei/euro si un castig salarial mediu net lunar de 2.614 lei.

pag3
Deficitul bugetar este estimat la 2,97% din PIB, cu incadrare in tinta de deficit bugetar , condiţie
impusă prin Tratatul Comunităţii Europene cu privire la limitarea deficitului bugetar la nivelul de sub
3% din PIB.

Astfel, prin Legea nr. 2/2018 a bugetului de stat pe anul 2018, se stabilesc venituri totale în sumă
de 141.395,5 milioane lei, iar cheltuieli în sumă de 177.171,9 milioane lei, cu un deficit de 35.776,4
milioane lei.

In luna aprilie a acestui an insa, potrivit Guvernatorului Bancii Nationale a Romaniei, se estima o
inflatie de 5% pentru acest an,iar potrivit etimărilor Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză, în
2018 cursul mediu de schimb va fi 4,65 l lei/euro, PIB-ul indicând o creştere de 6,1% , iar deficitul
bugetar este prognozat la 3,1% din PIB .

Potrivit datelor comunicate de Minsterul Finanţelor Publice (MFP),execuţia bugetului general

consolidat pe primul trimestru al anului 2018 s-a încheiat cu un deficit – cheltuieli mai mari decât
veniturile - de 4,46 miliarde de lei, respective 0,48% din PIB.

Deficitul este sub nivelul prognozat pentru perioada analizată, de 0,97% din PIB (8,96 miliarde de lei).

Potrivit MFP, veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 66,4 miliarde de lei, reprezentând
7,2% din PIB, sunt cu 11,5% mai mari, în termeni nominali, faţă de aceeaşi perioadă a anului
precedent.

2. CAUZE ŞI CONSECINŢE ALE DEFICITULUI BUGETAR

Sistemul economiei de piata aduce cu sine probleme ale deficitului bugetar impreuna cu altele, cum
ar fi: rata inflatiei sau somajul.

Existenta deficitului bugetar se datoreaza mai multor cauze, dintre care pot fi enumerate
urmatoarele:

1. scaderea producerii de bunuri si servicii in economie, pe ansamblu;

2. cresterea cheltuielilor in scopul realizarii anumitor programe sociale;

3. cresterea activitatii sectorului obscur al economiei;

4. cresterea cheltuielilor marginale ale productiei sociale;

5. emisiunea monetara in exces care nu justifica o crestere economica.

Pe de altă parte, nivelurile veniturilor şi cheltuielilor bugetare sunt afectate şi de stadiul ciclului de
afaceri. Atunci când economia se contractă, bugetul se îndreaptă spre deficit, ca urmare a reducerii
volumului de venituri colectate.

O importanta deosebita dintre cele enumerate o au:

-scaderea ratei de producere a economiei si

-cresterea sectorului 'invizibil'.

Existenta acestor motive duce la micsorarea bazei de impozitare.

pag4
In cazul in care are loc micsorarea producerii de bunuri in cadrul tarii, scad veniturile directe ale
persoanelor fizice si juridice, iar, in consecinta, scad veniturile la bugetul de stat. Deci, planul
prevazut pentru bugetul de stat nu se indeplineste.

In cazul in care intreprinderile inceteaza sa mai plateasca impozitele datorate statului. Economia
'tenebra' se deosebeste de cea obisnuita, 'legala', prin faptul ca firmele si intreprinderile care
functioneaza in cadrul acestei economii nu sunt inregistrate, deci nu platesc impozite.

Tendinta de crestere a ratei datoriei externe semnalizeaza aproape cu certitudine aparitia unei crize
de lichiditate, deoarece nici o tara nu poate inregistra modificari structurale atat de rapide incat
nivelul critic al ratei datoriei externe sa se schimbe in mod substantial in fiecare an.

Cauzele aparitiei deficitului bugetar

Daca echilibrul bugetar public se prezinta ca egalitate intre impozite si taxe (TA) pe de o parte, iar pe
de alta parte, cheltuielile guvemamentale (G) si transferurile (TR), atunci:

BS = TA - G - TR

BD = - BS = G + TR - TA

unde: BS indica excedentul bugetar, BD indica deficitul bugetar.

Excedentul sau deficitul bugetar depinde, in mare parte, de venit. La nivelurile scazute ale venitului,
bugetul este deficitar, deoarece platile guvemamentale sunt mai mari decat incasarile realizate din
colectarea impozitului pe venit. In contrast, excedentul bugetar va fi mare, daca venitul este mare,
datorita volumului impozitelor Incasate. De asemenea, aceasta formula demonstreaza ca deficitul
bugetar nu depinde doar de politicile adoptate de puterea publica reflectate in cota de impozitare,

pag5
cheltuieli si transferuri de sume - ci si de orice alt factor care ar putea produce oscilatia nivelului
venitului.

Surse de finantare a deficitului bugetar

Exista doua tipuri de surse de finantare a deficitului bugetar

1. Surse de finantare interne ;

2. Surse de finantare externe.

De preferat este finantarea din surse interne deoarece cea din surse externe conduce la
crestera datoriei publice externe si implicit la cresterea datoriei publice totale.

Surse de finantare interna

Dintre sursele de finantare interna amintim:

      finantare bancara interna;

      sume provenite din privatizare;

      valorificarea active lor statului;

      imprumuturi de stat.

Fiecare din aceste surse prezinta atat avantaje cat si dezavantaje. Dintre toate metodele de
finantare interna probabil ca cele mai multe dezavantaje le prezinta emisiunea monetara deoarece o
crestere a masei monetare fara acoperire conduce la cresterea ratei inflatiei care conduce la o
crestere a ratei de dobanda reala si in final la o diminuare a investitiilor.Avantajul acestei surse de
finantare ar fi ca nu afecteaza cresterea datoriei publice.

In cadrul titlurilor de stat includem: certificate de trezorerie denominate in lei, certificate de

trezorerie denominate in valuta, obligatiuni de stat in lei sau valuta, certificate de trezorerie. Aceste
titluri prezinta avantajul, pentru cumparatori, ca sumele obtinute din dobanzi nu sunt supuse
impozitarii.

 Surse de finantare externa

Dintre sursele de finantare externa amintim:

      imprumuturi externe;

      finantare bancara externa;

      emisiunea de titluri de stat pe piata externa; etc.

Principalul dezavantaj pe care il prezinta finantarea din surse externe este reprezentat de
cresterea datoriei publice exteme care poate deveni la un moment dat nesubstenabila. Deasemenea
finantarea din surse externe poate afecta cursul de schimb, poate conduce la o depreciere a monedei
nationale in raport cu principalele valute.

pag6
 În condiţiile actuale de desfăşurare a activităţii economice, în care nevoia de resurse financiare este
mai mare decât fondurile existente, elaborarea bugetelor la orice nivel constituie una din problemele
primordiale, în special în ceea ce priveşte respectarea principiului echilibrului bugetar.

Condiţiile concrete existente din punct de vedere economic, financiar, social, administrativ ridică o
serie de probleme care impun o abordare extrem de serioasă a impactului potenţial nefavorabil al
unei dimensionări a deficitelor bugetare şi datoriei publice peste posibilităţile reale de finanţare
neinflaţionistă.

Pe fondul accentuării unor fenomene de criză structurală, majorarea deficitelor bugetare peste
limitele finanţabile în mod neinflaţionist vine ca un factor în plus ce concură la accentuarea
dezechilibrelor în economie. În plus, acolo unde cheltuielile bugetare sunt îndreptate spre
satisfacerea, în primul rând, a funcţiei de redistribuire a statului şi spre subvenţii, starea deficitelor
bugetare se agravează.

Majorarea deficitelor bugetare pot fi influentate de:

 influenţe de natură economică

 şi influenţe de natură psihologică.

De exemplu, pe termen scurt, deficitul bugetar diminuează economisirea naţională, duce la scăderea
ofertei de fonduri pe piaţă, ceea ce determină creşterea ratelor dobânzii. În acest context, volumul
de investiţii scade, consumul se reduce, cu efecte asupra volumului activităţilor economice şi asupra
locurilor de muncă.

Influenţele psihologice conjugate cu cele economice induse de amplificarea deficitelor bugetare

acţionează direct asupra pieţelor financiare, conducând la căderea valorilor pe pieţele de capital şi la
deprecieri, uneori bruşte, ale monedei naţionale. Deşi o anumită depreciere a cursurilor de schimb
este adeseori o metodă utilizată în echilibrarea balanţelor comerciale, o amplificare necontrolată a
deficitelor bugetare poate conduce uneori la deprecieri monetare. Acestea, peste un anumit nivel,
neutralizează avantajele obţinute în plan extern prin agravarea puternică a dezechilibrelor interne, în
special prin accentuarea presiunilor inflaţioniste în economie.

Folosirea din ce în ce mai des a pârghiilor bugetare ca mijloc de intervenţie în economie, ca şi

dificultăţile întâmpinate în echilibrarea anuală a bugetului de stat au condus la apariţia ideii că
bugetul nu ar trebui să fie echilibrat în fiecare an, ci numai pe un ciclu economic. Deoarece
excedentele realizate în perioadele favorabile urmează să acopere deficitele din perioadele
nefavorabile, adepţii acestor abordări consideră deficitele bugetare ca fiind un mijloc de realizare a
echilibrului economic şi de relansare a proceselor de dezvoltare.

Dimensionarea deficitelor bugetare şi a datoriei publice este parte a strategiei bugetare de

ansamblu care, în condiţii economice deosebit de restrictive, trebuie să răspundă unei opţiuni
fundamentale, respectiv aceea pentru dezvoltare economică, dar să ţină cont şi de posibilitatea
finanţării neinflaţioniste a deficitelor publice. Sustenabilitatea politicilor fiscale şi bugetare constituie
o problematică intens dezbătută în literatura de specialitate şi la nivelul procesului decizional public.

Abordările cu privire la dimensionarea deficitelor bugetare, la mijloacele de finanţare şi în special la

dimensionarea datoriei publice capătă o serie de nuanţe de specificitate în cazul diferitelor economii.
Condiţiile concrete existente din punct de vedere economic, financiar, social, administrativ ridică o
serie de probleme care impun o abordare extrem de serioasă a impactului potenţial nefavorabil al
unei dimensionări a deficitelor bugetare şi a datoriei publice peste posibilităţile reale de finanţare
neinflaţionistă.

pag7
 În România, în cadrul deosebit de complex în care se desfăşoară activitatea economică, în
încercarea de evidenţiere a locului deţinut de deficitul bugetar, un rol deosebit este atribuit
determinării ponderii deficitului financiar public în cadrul cheltuielilor şi veniturilor bugetului general
consolidat. Bugetul general consolidat este un instrument al politicii fiscal-bugetare prin care sunt
corelate nu numai veniturile şi cheltuielile bugetului de stat (bugetul central şi bugetele locale), ci şi
legăturile acestora, îndeosebi deficitul bugetar, cu soldul deficitar al contului curent al balanţei de
plăţi, cu decalajul dintre investiţii şi economisire.

În prezent, cunoaşterea deficitului bugetar şi preocuparea pentru diminuarea lui continuă sunt de o
mare însemnătate pentru România, cu atât mai mult cu cât ţara noastră se confruntă cu mari
dificultăţi în evoluţia economiei. Pe de altă parte, în calitate de stat membru al Uniunii Europene,
România trebuie să respecte condiţia impusă prin Tratatul Comunităţii Europene cu privire la
limitarea deficitului bugetar la nivelul de 3% din produsul intern brut şi a datoriei publice la 60% din
PIB.

3. ANALIZA UNOR DATE STATISTICE CU PRIVIRE LA DEFICITUL BUGETAR DIN ROMÂNIA

În cele ce urmează se prezintă unele date statistice privind evoluţia deficitului bugetar şi a ponderii
acestuia în PIB, în perioada 2010-2018, precum şi structura bugetului general consolidat, în aceeasi
perioada .

Nivelul şi evoluţia deficitului bugetului general consolidat ca pondere în PIB sunt prezentate în
tabelul şi graficul de mai jos:

An 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 Estimat

2018
Deficit -6,3 -4,2 -2,5 -2,5 -1,7 -1,4 -2,4 -2,88 -2,97
buge
tar general
consolidat

Tabelul 1 Evoluţia bugetului general consolidat (% din PIB), în perioada 2010 -2018

Sursa: Rapoarte BNR şi date furnizate de Ministerul Finanţelor.

pag8
 Grafic realizat pe baza datelor din tabelul 1
0
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

-1

-1.4
-2 -1.7

-2.5 -2.5 -2.4

-3 -2.88 -2.97

-4
-4.2
-5

-6
-6.3
-7

Figura 1.Grafic realizat pe baza datelor din tabelul 1.

Potrivit graficului de mai sus, se observă că nivelul deficitului bugetului general consolidat a oscilat de
la -6,3 % PIB, în anul 2010, la -2,88 % din PIB, în anul 2017, ajungând la -2,97 % din PIB , estimarea
pentru anul 2018.

În general, evoluţia deficitului bugetului general consolidat evidenţiază înscrierea acestuia pe o

traiectorie descendentă pana in anul 2015, cu o valoare maxima in anul 2010, pe fondul crizei
economico-financiare mondiale.

În ultimii ani, incepand cu 2015, evoluţia crescătoare a deficitului bugetar a fost influenţată de
creşterea cheltuielilor de capital necesare proiectelor iniţiate de guvern, de creşterea îndeosebi a
cheltuielilor cu bunurile şi serviciile în detrimentul cheltuielilor cu investiţiile, pe fondul reducerii
capacităţii de finanţare prin veniturile obţinute din investiţiile străine directe.

Printre cauzele care au stat la baza acestui fapt, enumerăm: descreşterea producţiei economice,
cheltuieli exagerate în realizarea unor programe sociale, creşterea ponderii economiei subterane,
diminuarea veniturilor bugetare, pe fondul crizei economice, factori instituţionali (proceduri şi legi
bugetare, birocraţie), instabilitatea politică.

În ceea ce priveşte structura bugetului consolidat în perioada 2010-2018, se observă o creştere a

ponderii cheltuielilor, pe fondul reducerii veniturilor bugetare.

Structura bugetului consolidat (% din PIB) în perioada 2010 -2018

An Venituri Cheltuieli Deficit

2010 31.6 37.9 -6.3
2011 32.2 36.4 -4.2
2012 32.4 34.9 -2.5
2013 31.4 33.9 -2.5
2014 32.1 33.8 -1.7
2015 32.9 34.2 -1.4

pag9
 2016 29.4 31.8 -2.4
2017 29.9 33.86 -2.88
2018-estimat 15.6 19.5 -2.97

Tabelul 2- Structura bugetului consolidat (% din PIB) în perioada 2010 -2018

Sursa: Rapoarte BNR şi date furnizate de Ministerul Finanţelor Publice.

4. BIBLIOGRAFIE

Legea nr. 2/2018 a bugetului de stat pe anul 2018

Legea Finantelor Publice nr 500/2002

Gheorghe D. Bistriceanu, Lexicon de finante-banci-asigurari, Vol. II, Ed. Economica, Bucuresti,

2001, p.31.

Simpozionul „Criza globală şi reconstrucţia ştiinţei economice?”, 2010, Facultatea de Economie,

Academia de Studii Economice, Bucureşti

Implicaţii asupra pieţei muncii* Gabriela MOLĂNESCU Academia de Studii Economice, Bucureşti
gmolanescu@yahoo.com Mirela Ionela ACELEANU Academia de Studii Economice, Bucureşti

www.mfinante.gov.ro

www.bnr.ro

www.cnp.ro

pag10