PROIECT

BUGET SI TREZORERIE PUBLICA

Cuprins
0. Introducere Portugalia
1.Capitolul Analiza cheltuielilor bugetare (COFOG)
a- Date absolute
b. Indici cu baza fixa 2000
c- Indici cu baza in lant
d- Ponderi
e- Grafice
f- Comentarii
2. Capitolul Analiza veniturilor bugetare
a- Date absolute
b- Indici cu baza fixa 2000
c- Indici cu baza in lant
d- Ponderi
e- Grafice
f- Comentarii
3. Capitolul Analiza cheltuieilor si veniturilor TOTAL
4. Capitolul Analiza cheltuielilor si veniturilor/PNB
5. Capitolul Analiza tarii/ EU 27/ PNB
6. Capitolul Concluzii finale

0. Capitolul- Introducere
Portugalia a devenit o economie diversificat i n continu cretere, bazat pe servicii de la
aderarea la Uniunea European n 1986. n ultima decad, guverne succesive au privatizat multe
firme controlate de stat i au liberalizat zone cheie ale economiei, incluznd sectoarele financiar i
telecomunicaii. ara s-a calificat pentru Uniunea Monetar European (EMU) n 1998 i a nceput
s foloseasc noua sa deviz, euroul, pe 1 ianuarie, 2002 mpreun cu 11 alte economii membre UE.

1.Capitolul- Analiza cheltuielilor bugetare (COFOG)

indic_na
Geo
Unit

Government expenditure by function (COFOG)

Total general government expenditure
Portugal
Millions of euro

In acest capitol se face o analiza a cheltuielilor bugetare a Portugaliei, pe anii 2000-2007,

analizand fluctuatia cheltuielilor crescator sau descrescator pe baza urmatoarelor date:
a. Date absolute:
TABELUL 1.1
sector

General government
time

total
gf01
gf02
gf03
gf04
gf05

Total
General public services
Defence
Public order and safety
Economic affairs
Environment protection
Housing and community

gf06
gf07
gf08
gf09
gf10

amenities
Health
Recreation, culture and religion
Education
Social protection

2000
52740,3
7507,1
1947,9
2125,3
6481
828,9

2001
57431,6
8190,8
1854,5
2315,5
7199
883,7

2002
59945
8150,6
1865,8
2547,6
6554
894,7

2003
63056,5
8882,3
1856,6
2847,1
6322,6
831,2

2004
67039,8
9695,4
1973,9
2877,1
6413,3
812,6

2005
71009,2
10073,6
2079,5
3015,8
6562,6
916,1

2006
71947,1
10730,7
1996,4
2936,1
5971
854,1

1222,5
7850,2
1307,3
8230,3
15239,8

1272
8591,3
1479,4
8954
16691,5

1181
9026,8
1555,3
9835,9
18333,3

922
9512,3
1515,5
10189,3
20177,5

884,2
10271,3
1634,5
10657,2
21820,1

972,8
10953,3
1702,1
11328,7
23404,7

886,6
11124,2
1607,6
10997,7
24842,6

Din datele absolute a cheltuielilor bugetare observam o crestere continua a cheltuielilor totale,
cea mai mare crestere fiind inregistrata in anul 2001 cu valoarea 4961 mill euro iar cea mai mare
cheltuiala este in 2006 de 71947,1.
Observam totodata ca cele mai mari cheltuieli bugetare sau inregistrat cu protectia
sociala(gf10) avand o crestere ascendenta din 2000 pana in 2006, cea mai mare crestere
iregistrandu-se in anul 2003.
Avem cheltuielile bugetare inregistrate cu protectia mediului(gf05) ca fiind cele mai mici
cheltuieli bugetare per totalul cheltuielilor, cea mai mica cheltuiala fiind in 2004 de 812,6.
Pe ansamblu trendul este crescator, usoarele descresteri fiind nesemnificative.

b. Indici cu baza fixa 2000

TABELUL 1.2
time
Total
General public services
Defence
Public order and safety
Economic affairs
Environment protection
Housing and community

2000
1,0000
1,0000
1,0000
1,0000
1,0000
1,0000

2001
1,0889
1,0911
0,9521
1,0895
1,1108
1,0661

2002
1,366
1,0857
0,9579
1,1987
1,0113
1,0794

2003
1,1956
1,1832
0,9531
1,3396
0,9756
1,0028

2004
1,271
1,2915
1,0133
1,3537
0,9895
0,9803

2005
1,3463
1,3419
1,0676
1,4189
1,0126
1,1052

2006
1,3642
1,4294
1,0249
1,3815
0,9213
1,0304

gf06
gf07

amenities
Health
Recreation, culture and

1,0000
1,0000

1,0404
1,0944

0,9660
1,1499

0,7542
1,2121

0,7233
1,3084

0,7957
1,3953

0,7252
1,4170

gf08
gf09
gf10

religion
Education
Social protection

1,0000
1,0000
1,0000

1,1316
1,0879
1,0953

1,1897
1,0985
1,2029

1,1593
1,2380
1,3240

1,2502
1,2949
1,4318

1,3019
1,3765
1,5358

1,2297
1,3362
1,6299

total
gf01
gf02
gf03
gf04
gf05

Utilizand analiza indicilor cu baza fixa, anul 2000, per total cheltuielile inregistreaza valori
crescatoare in functie de baza fixa 2000, cea mai mare crestere inregistrandu-se in anul 2002.

Serviciile publice(gf01) cresc in anul 2001 fata de anul 2000 dar apoi inregistreaza o
scadere pana in anul 2003 urmand din nou o crestere pana in anul 2006 cu circa 43%.

Cheltuielile cu apararea(gf02) au un trend descrescator pana in anul 2003,continuand in

urmatorii 3 ani cu o crestere continua.

Ordinea si siguranta(gf03) cresc pana in anul 2005, fiind o crestere aproximativ

constanta astfel ca in 2006 sa urmeze o scadere nesemnificativa dar totusi fata de anul
de baza 2000 o crestere de 38%.
4

In cheltuielile cu afacerile economice(gf04) se manifesta atat o crestere cat si o

descrestere fata de anul de baza 2000

Cheltuielile bugetare privind protectia mediului(gf05) au o usoara crestere fata de anul

de baza aratand doar o scadere in anul 2004 continuand apoi sa creasca. Cea mai mae
crestere fiind de 10% in 2005 fata de anul 2000.

Sanatatea(gf07) fiind un domeniu important, observam o crestere continua maximul

inregistrandu-se in anul 2006 de 42% fata de anul 2000.

Cheltuielile cu recreerea, religia si cultura(gf08) fluctueaza in toti anii fata de anul 2000.
Cea mai mica cheltuiala fiind de 1,1316 in anul 2001.

La cheltuielile cu protectia sociala(gf10) se observa de asemenea o crestere continua de

pana la 63% fata de anul de baza 2000, aceasta fiind si cea mai mare cheltuiala din
totalul cheltuielilor bugetare.

c- Indici cu baza in lant

TABELUL 1.3
total
gf01
gf02
gf03
gf04
gf05

time
Total
General public services
Defence
Public order and safety
Economic affairs
Environment protection
Housing and community

gf06
gf07
gf08
gf09
gf10

amenities
Health
Recreation, culture and religion
Education
Social protection

2000
-

2001
1,0889
1,0911
0,9521
1,0895
1,1108
1,0661

2002
1,044
0,995
1,006
1,1
0,91
1,012

2003
1,0519
1,0898
0,9951
1,1176
0,9647
0,029

2004
1,063
1,092
1,063
1,011
1,014
0,978

2005
1,0592
1,039
1,0535
1,0482
1,0232
1,1274

2006
1,0132
1,0652
0,96
0,9736
0,9099
0,9323

1,0404
1,0944
1,1316
1,0879
1,0953

0,929
1,051
1,051
1,099
1,098

0,7807
1,0538
0,9744
1,0359
1,1006

0,959
1,08
1,079
1,046
1,081

1,1002
1,0664
1,0414
1,063
1,0726

0,9114
1,0156
0,9445
0,9708
1,0614

Luand in calcul si indicii cu baza in lant remarcam ca cheltuielile bugetare scad sau cresc de la
un an la altul, neexistand un flux constant, acestea fiind nesemnificative(per total cea mai mica
inregistrandu-se in 2006 fata de 2005 fiind de 0,1%).

Analizand datele din tabel cel mai mare accent se pune pe recreere, cultura si
religie(gf08) aceasta avand cea mai mare crestere in 2001 fata de 2000 de 13%.

Cele mai mici cheltuieli bugetare sau realizat cu protectia mediului(gf05) de 0,029
reprezentand o scadere de peste 50% in 2003 fata de anul 2002.

Privind cheltuielile cu educatia(gf09) au avut o crestere in 2002 fata de 2001 urmand

apoi o scadere in anul 2003 fata de anul 2002 de ~3% ca apoi cheltuielile sa creasca
pana in anul 2005 fata de anii anteriori.

d- Ponderi
TABELUL 1.4
time
total
gf01
gf02
gf03
gf04
gf05
gf06
gf07
gf08
gf09
gf10

Total
General public services
Defence
Public order and safety
Economic affairs
Environment protection
Housing and community
amenities
Health
Recreation, culture and
religion
Education
Social protection

2000
100,00
14,23
3,69
4,03
12,29
1,57

2001
100,00
14,26
3,23
4,44
12,53
1,54

2002
100,00
13,60
3,11
4,25
10,93
1,49

2003
100,00
14,09
2,94
1,52
10,03
1,32

2004
100,00
14,46
2,94
4,29
9,57
1,21

2005
100,00
14,19
2,93
4,25
9,24
1,29

2006
100,00
14,91
2,77
4,08
8,30
1,19

2,32
14,88

2,21
14,96

1,97
15,06

1,46
15,09

1,32
15,32

1,37
15,43

1,23
15,46

2,48
15,61
28,90

2,58
15,59
29,06

2,59
1,64
30,58

2,40
16,16
31,99

2,44
15,90
32,55

2,40
15,95
32,96

2,23
15,29
34,53

Ponderile reprezinta de asemenea un factor important in analiza cheltuielilor bugetare. Cele

mai semnificative ponderi din datele prezentate mai sus se refera la protectia sociala(gf10), avand
cea mai mare pondere din total de 34,53% in anul 2006. La polul opus sunt cheltuielile cu protectia
mediului(gf05) cu o pondere de 1,21% din 100% in 2004.
Observam de asemenea ca protectia sociala(gf10) inregistreaza cele mai mari ponderi in toti
cei sapte ani de analiza bugetara avand o crestere continua si semnificativa in raport cu totalul.
In urma analizelor efectuate cu ajutorul celor trei factori: indici cu baza in lant, indici cu baza
fixa si ponderile sa urmarit cresterea sau scaderea cheltuielilor pe anii 2000-2006, respectiv care
domeniu a inregistrat cele mai mari cheltuieli sau cele mai mici cheltuieli astflel landu-se in calcul
o viitoare clasificare a acestora in functie de importanta lor.

e- Grafice
6

Urmeaza o analiza a graficelor realizate pe baza tabelelor 1.1, 1.2, 1.3, 1.4.

Graficul tabelului 1.1

Din acest grafic observam ca cele mai mari cheltuieli sau realizat cu protectia sociala(gf10)
avand o crestere continua din primul pana in ultaimul an de analiza. Cheltuieli nesemnificative sau
realizat cu protectia mediului, ordinea publica, cultura si religia.

Graficul tabelului 1.2

Conform acestui grafic cheltuielile cu sanatatea(gf07) prezinta o crestere semnificativa in anul

2002 fata de anul de baza 2000 si in raport cu ceilati ani. Cea mai mica cheltuiala este reprezentata
de importanta acordata comunitatii in special locuitelor(gf06).

Graficul tabelului 1.3

Aici se observa cea mai pronuntata scadere a celtuielilor in 2003 in domeniul protectiei
mediului(gf05) fata de anul anterior cat si fata de urmatorii ani, fiind urmata de importanta
acordata locuintelor(gf06) in acelasi an. Ambele domenii inregistreaza apoi o crestere semificativa
in 2005.
In rest putem spune ca cheltuielile cu celelalte domenii se mentin aproximativ constante cu
fluctuati nesemnificative.

Graficul tabelului 1.4

La fel ca si graficele celorlate analize bugetare si din acest tabel rezulta faptul ca cheltuielile
cele mai semnificative din total sunt realizate in domeniul protectiei sociale(gf10).

Graficul minimului si maximului indicelui cu baza in lant

total
gf01
gf02
gf03
gf04
gf05
gf06
gf07

Min
1,0132
0,9951
0,9521
0,9736
0,9099
0,029
0,9114
1,0156

Max
1,0889
1,0915
1,0632
1,1176
1,1108
1,1274
1,1002
1,0944

gf08
gf09
gf10

0,9445
0,9708
1,0614

1,1316
1,0985
1,1006

f- Comentarii
Din analizele bugetare efectuate pe baza cheltuielilor, in Portugalia, se remarca cheltuieli
semnificative per total necesitind a se cheltui intr-o masura mai mare in domeniul protectie
sociale(gf10).Acestea se afla intr-o crestere continua de la un an la altul. Avem cheltuielile bugetare
inregistrate cu protectia mediului(gf05) ca fiind cele mai mici cheltuieli bugetare per totalul
cheltuielilor, cea mai mica cheltuiala fiind in 2004 de 812,6.
Utilizand analiza indicilor cu baza fixa, anul 2000, per total cheltuielile inregistreaza valori
crescatoare in functie de baza fixa 2000, cea mai mare crestere inregistrandu-se in anul 2002 .
Luand in calcul si indicii cu baza in lant remarcam ca cheltuielile bugetare scad sau cresc de la
un an la altul, neexistand un flux constant, acestea fiind nesemnificative(per total cea mai mica
inregistrandu-se in 2006 fata de 2005 fiind de 0,1%).
Cele mai semnificative ponderi din datele prezentate mai sus se refera la protectia
sociala(gf10), avand cea mai mare pondere din total de 34,53% in anul 2006. La polul opus sunt
cheltuielile cu protectia mediului(gf05) cu o pondere de 1,21% din 100% in 2004
2. Capitolul Analiza veniturilor bugetare

Geo
Unit
Sector

Main national accounts tax aggregates

Portugal
Millions off euro
s13

Pana acuma neam ocupat de analiza cheltuielilor bugetare. In urmatoarul capitol vom prezenta
analiza veniturile. Vom calcula atat indici cu baza fixa, cat si cei cu baza in lant, precum si
ponderile pentru o evaluare cat mai eficienta.

10

a- Date absolute:
TABELUL 2.1
time
Taxes on production and
d2
imports
d21
Taxes on products
d211 Value added type taxes (VAT)
Taxes and duties on
imports
d212excluding VAT
Taxes on products, except
d214 VAT and import taxes
d29
Other taxes on production
Current taxes on income,
d5
wealth, etc.
d51
Taxes on income
d59
Other current taxes
d91
Capital taxes
d611 Actual social contributions
d612 Imputed social contributions

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

16490,3
15731,8
9228,4

17469
16618
9582,9

19223
17969
10354

20466
18563
10787

20399,9
19404
11347,4

22383,8
21318,2
12788,2

23946,9
22762,7
13507,4

24535,2
23213,1
14069,4

228,3

266,3

274,9

266,2

318,7

456

720,2

592,7

6275,1
758,5

6768,9
850,9

7340
1253,2

7509,7
1903,3

7737,9
995,9

8074,1
1065,6

8535,1
1184,2

8551
1322,1

12015,5
11681,5
334
103
12635,7
1046,5

12130
11740
389,8
91
13609
1129

12574
12087
486,9
105,1
14613
1259,3

11954
11606
347,9
105
15340
1582,1

12315,9
11934,6
381,3
26,9
16029
1544,5

12573,8
12178,4
395,4
68,8
16953,6
1743,4

13719,4
13245,2
474,2
23
17712
1648,4

15905,3
15398,7
506,6
9,9
19077
1639,9

Pe baza datelor obtinute cele mai mare venituri se intalnesc la taxele dn productie si
import(d2) acestea avand un trend crescator in toti anii de analiza. Cele mai scazute venituri provin
din taxele de capial(d91) si alte taxe curente(d59) inregistrand sumele: cel mai scazut venit fiind de
9,9 mill euro in 2006 iar cel mai ridicat in 2006 de 506,6 mill euro.

TABELUL 2.2

d21=d211+d212+d214
d2=d21+d29
impozite directe= d5+d91
contributii sociale= d611+d612
impozite indirecte= d2
total venituri= tr
alte venituri= tr-I directe-I indircontrib sociale

2000
15731,8
16490,3
12118,5
13682,2
16490,3
49113,8

2001
16618
17469
12221
14738
17469
51844

2002
17969
19223
12679
15872
19223
56032

2003
18563
20466
12059
16922
20466
58964

2004
19404
20399,9
12342,8
17573,2
20399,9
62163,6

2005
21318,2
22383,8
12642,6
18697
22383,8
61985,9

2006
22762,7
23946,9
13742,4
19360,4
23946,9
65817

6822,8

7416,9

8258,5

9516,6

11847,7

8262,5

8767,3

In tabelul de mai sus am calculat venituri obtinute din alte taxe sau/si din insumarea acestora ,de
exemplu:

11

23
24
15
20
24
70

impozitele directe sunt obtinute din veniturile pe salarii si avere si din taxelele de
capital.Acestea generand si cele mai mici venituri pentru bugetul statului,avand totusi
cresteri pe parcursul anilor 2000-2007 cu o exceptie aparuta in anul 2003 ,unde se
inregistreaza scaderea ce mai mica a veniturilor.Putem spune ca cresterea continua este
datorata cresteri salariilor si a veniturilor populatie rezultand o imbunatatire a
economiei tarii.

Contributiile sociale se obtin din contributia sociala reala si cea imputata, aceste
venituri continua intr-o scara ascendenta din 2000 pana in 2007.Venituri care contribuie
la totalul veniturilor intr-o masura mare.

Impozitele indirecte ,se obtin prin in sumarea taxelor pe produse ,taxelor din productie,
taxele cu imprortul, TVA, si alte taxe cu productia.Acestea fiind cele mai importante
venituri din totalul veniturilor bugetare.In cazul nostru impozitele indirecte cresc in
ritm alert in primii patru ani de analiza ,generand o scadere mica in 2004 dupa care
urmeaza o crestere in ultimii trei ani.Nivelul cel mai ridicat il detine anul 2003, an in
care veniturile din impozitele indirecte au fost de 20466 mil euro.

Alte venituri au inregistrat cele mai mici sume ,obtinute prin scaderea din total a
impozitelor directe ,impozitelor indirecte si contributia sociala.Anul 2004 este anul in
care contribuie cel mai mult la veniturile bugetare cu o suma de 11847,7.

Din analiza acestor venituri ne dam seama de importanta lor cu fiecare an ce trece, rezulta ca
totalul veniturilor bugetare sunt intr-o continua crestere datorita cresteri veniturilor din diferite
taxe si impozite.
b- Indici cu baza fixa 2000
TABELUL 2.3
d2
d21
d211
d212
d214
d29
d5

time
Taxes on production and imports
Taxes on products
Value added type taxes (VAT)
Taxes and duties on imports
excluding VAT
Taxes on products, except VAT
and import taxes
Other taxes on production
Current taxes on income, wealth,
etc.

2000
1,0000
1,0000
1,0000

2001
1,0594
1,0563
1,0384

2002
1,1657
1,1422
1,122

2003
1,2411
1,1799
1,1689

2004
1,2371
1,2334
1,2296

2005
1,357
1,355
1,386

2006
1,4522
1,447
1,4637

2007
1,4879
1,4756
1,5246

1,0000

1,1664

1,2041

1,166

1,3959

1,997

3,1546

2,5961

1,0000
1,0000

1,0787
1,1218

1,1697
1,6522

1,1967
2,5093

1,2331
1,313

1,287
1,405

1,3602
1,5612

1,3627
1,743

1,0000

1,0095

1,0465

0,9949

1,025

1,047

1,1418

1,3237

12

d51
d59
d91
d611
d612

Taxes on income
Other current taxes
Capital taxes
Actual social contributions
Imputed social contributions

1,0000
1,0000
1,0000
1,0000
1,0000

1,005
1,1671
0,8835
1,0769
1,0788

1,0347
1,4578
1,0204
1,1565
1,2033

0,9936
1,0416
1,0194
1,214
1,5118

1,0217
1,1416
0,2612
1,2685
1,4759

1,043
1,184
0,668
1,342
1,575

1,1339
1,4198
0,2233
1,4017
1,5752

1,3182
1,5168
0,0961
1,5098
1,567

Utilizand analiza indicilor cu baza fixa, anul 2000, per total cheltuielile inregistreaza valori
crescatoare in functie de baza fixa 2000, cea mai mare crestere inregistrandu-se in anul 2003.

Taxele totale privind productia si importurile(d2) cresc fata de anul de baza 2000 in
mod constant inregistrandu-se totusi o mica scadere in anul 2004, dar la sfarsitul celor
sapte ani veniturile cu aceste taxe ajung sa creasca cu pana la 49%

Fata de veniturile din taxele totale(d2) pentru taxele curente se manifesta in anul 2003
o scadere foarte mica fata de anul de baza 2000 de la 1.0000 la 0.9949, scadere care
nici nu se simte.

La veniturile din taxa capitalului se gaseste o scadere in anul 2006 care depreciaza
aceste venituri ajungand sa scada pana la 0,0961 din 1,000 a anului de baza 2000,
ducand astfel la scaderea masiva a veniturilor totale.

Veniturile privind contributiile sociale actuale(d611) sunt intr- continua crestere

rezultand in anul 2006 o crestere de peste 50% fata de anul de baza 2000 ajungand
pana la 1,5098.

Veniturile cele mai mari sunt din alte taxe privind productia acestea ajungand sa
creasca in 2003 cu pana la 150% fata de anul de baza 2000, reprezentand si cea mai
mare crestere din totalul veniturilor.

c- Indici cu baza in lant

TABELUL 2.4
d2
d21
d211
d212
d214
d29
d5

time
Taxes on production and imports
Taxes on products
Value added type taxes (VAT)
Taxes and duties on imports excluding VAT
Taxes on products, except VAT
and import taxes
Other taxes on production
Current taxes on income, wealth, etc.

2000
-

2001
1,0594
1,0563
1,0384
1,1664

2002
1,1004
1,0813
1,0805
1,0323

2003
1,0647
1,033
1,0418
0,9684

2004
0,9968
1,0453
1,052
1,1972

2005
1,097
1,099
1,127
1,431

2006
1,0698
1,0678
1,0562
1,5794

2007
1,0246
1,0198
1,0416
0,823

1,0787
1,1218
1,0095

1,0844
1,4728
1,0366

1,0231
1,5188
0,9507

1,0304
0,5232
1,0302

1,043
1,07
1,021

1,0571
1,1113
1,0911

1,0019
1,1164
1,1593

13

d51
d59
d91
d611
d612

Taxes on income
Other current taxes
Capital taxes
Actual social contributions
Imputed social contributions

1,005
1,1671
0,8835
1,0769
1,0788

1,0295
1,2491
1,1549
1,0738
1,1154

0,9602
0,7145
0,999
1,0498
1,2563

1,0283
1,096
0,2562
1,0449
0,9762

1,02
1,037
2,558
1,058
1,129

1,0876
1,1993
0,3343
1,0447
0,9455

1,1626
1,0683
0,4304
1,077
0,9948

Din acest tabel pe baza analizei veniturilor cu ajutorul indicilor cu baza in lant se poate
observa cum veniturile cresc sau scad de la un an la altul, si mai ales care este cea mai mare
crestere pentru fiecare an si respectiv pentru fiecare domeniu.
Pentru inceput veniturile din taxele pe productie si import(d2) cresc in anul 2002 fata de anul
2001 dupa care scad pana in anul 2004 revenindu-si in anul 2006 pentru putin timp deoarece in
anul 2007 scad din nou fata de anul precedent., Acestea prezentand o fluctuatie in trendul
veniturilor din taxele privinf productia si importul.
Veniturile din contributiile sociale impuse(d612) cresc pana in anul 2003 semnaland apoi o
scadere pana in anul 2006 dar totusi o crestere fata de anul de dinainte.
Veniturile din TVA(d211) sunt si acestea in crestere dar au o mica scadere in anul 2003 fata
2002 precum si in anul 2006 fata de 2005. Cea mai mare crestere a veniturilor se intalneste in anul
2005 fata de anul 2004 cu aproximativ 7,5% de la 1,052 creste la 1.127 mill euro.
O scadere semnificativa in venituri se inregistreaza la alte taxe privind productia(d29), acestea
scazand inanul 2004 fata de anul 2003 cu aproximativ 100%, scadere urmata e o crestere mare in
anul urmator.
O alta categorie de venituri ar fi acele taxe percepute pentru veniturile proprii(d51) care cresc
pana in anul 2002 urmand ca in anul 2003 sa scada fata de anul 2002 dar revenindu-si totusi din
anul urmator ajungand ca in anul 2007 sa creasca la valoare de 1,1626 mill euro fata de anul 2006
care inregistra 1,0876 mill euro.
d- Ponderi
TABELUL 2.5
tr
d2
d21
d211
d212
d214

time
Total
Taxes on production and imports
Taxes on products
Value added type taxes (VAT)
Taxes and duties on imports
excluding VAT
Taxes on products, except VAT

2000
100,00
33,58
32,03
18,79

2001
100,00
33,7
32,05
18,48

2002
100,00
34,31
32,07
18,48

2003
100,00
34,71
31,48
18,29

2004
100,00
32,82
31,21
18,25

2005
100,00
36,11
34,39
20,63

2006
100,00
36,38
34,58
20,52

2007
100,00
34,86
32,99
19,99

0,46
12,78

0,51
13,06

0,49
13,1

0,45
12,74

0,51
12,45

0,74
13,03

1,09
12,97

0,84
12,15

14

and import taxes

Other taxes on production
Current taxes on income, wealth,
etc.
Taxes on income
Other current taxes
Capital taxes
Actual social contributions
Imputed social contributions

d29
d5
d51
d59
d91
d611
d612

1,54

1,64

2,24

3,23

1,6

1,72

1,8

1,88

24,46
23,78
0,68
0,21
25,73
2,13

23,4
22,64
0,75
0,18
26,25
2,18

22,44
21,57
0,87
0,19
20,08
2,25

20,27
19,68
0,59
0,18
26,02
2,68

19,81
19,2
0,61
0,04
25,79
2,48

20,28
19,65
0,64
0,11
27,35
2,81

20,84
20,12
0,72
0,03
26,91
2,5

22,6
21,88
0,72
0,01
27,11
2,33

Pentru o evaluare mai ampla ne vom folosi si de ponderi. Analizand veniturile ca pondere din
total remarcam ca cele mai mari le reprezinta veniturile din impozitele indirecte (d2) care variaza
de la un an la altu totusi cea mai mare pondere este 36,38% din totalul veniturilor bugetare in anul
2006.
Cele mai variate venituri sunt cele obtinute din taxele de capital(d91) care cresc sau scad
inregistrand cea mai mica pondere in 2004 de 0,04 % din totalul veniturilor bugetare.Urmate apoi
de taxele datoriilor din import fara TVA si de alte taxe curente care atat cresc cat si descresc

e- Grafice

15

graficul tabelului 2.1

In urma acestui grafic putem aprecia mult mai bine care valori de venit sunt mai mari si care
si cele mai mici. Valorile veniturilor cele mai mici sunt inregistrate de veniturile din contributiile
sociale impuse, actuale, taxa capitalului iar cele mari provin din veniturile privind taxa pe
productie si importuri.

16

Graficul tabelului 2.2

O analiza mai reprezentativa a veniturilor bugetare o remarcam in graficul de mai sus care ne
confirma ca impozitele indirecte detine majoritatea din totalul veniturilor cu o crestere continua pe
axa timpului.La polul opus putem incadra alte venituri care au un flux crescator pana in 2004 cu o
scadere in 2005 si o mica urcare in ultimi doi ani .
Pe panta de mijloc ,sa ii spunem asa se remarca celelalte venituri din impozite care la randul
lor se afla intr-o crestere contiuna cu mici fluctuati .
Din acest grafic mai observam o semnificativa crestere a total venituri bugetare atngand pragul
de 70000mil euro in 2007.

17

Graficul tabelului 2.3

Cu ajutorul acestui grafic reusim sa ne dam seama mai bine care dintre indicatori are o valoare
a veniturilor mai mare, respectiv acestea fiind veniturile privind alte taxe pentru productie si cel
mai mare venit vine din partea taxelor si datoriilor din importuri fara TVA, si care venituri sunt
cele mai mici. Veniturile cele mai mici se inregistreaza in cazul taxelor pe venit si al celor curente,
acestea din urma incercand in anul 2002 sa creasca mai mult insa au cazut din nou din anul 2003.
Ambele tipuri de venituri cresc acuma treptat ajungand in anul 2007 la o valoare medie conform cu
celelalte tipuri de venituri.

18

Graficul tabelului 2.4

Indicele cu baza in lant este un indicator in urma caruia rezulta o crestere foarte mare a
veniturilor privind taxa capitalului, urmate de alte taxe ale productiei si alte venituri din taxe
privind importul fara TVA. Venituri mici se inregistreaza in cazul taxei de capital care desi are o
crestere mare a veniturilor inregistreaza si o scadere in anul 2004, aceasta fiind cea mai mare
scadere din totalul veniturilor.
Restul indicatorilor prezinta o fluctuatie constanta, respectand un trend crescator sau
descrescator.

19

Graficul tabelului 2.5

Ponderile sunt un element prin care se caracterizeaza veniturile, mai ales crestera si scaderea
lor. Aici , in graficul tabelului 2.5 se adevereste trendul rezultat din urma calculului veniturilor cu
indicatorii cu baza fixa si cei in lant. La fel ca si celelalte grafice si acest grafic ne arata veniturile
cele mai mari(din taxele privind productia si importurile si contributiile sociale actuale), dar si cele
mai scazute venituri(provenind alte taxe curente, alte taxe privind productia., precum si
contributiile sociale impuse).

20

f- Comentarii
In urma acestor calcule a veniturilor cu ajutorul indicatorilor cu baza fixa, baza in lant si
ponderile am putut observa care categorii de venituri au fost cele mai mari, care au fost cele mai
mici, carora le-a fost acordata o mai mare atentie sau carora nu, precum si acelea care au avut
fluctuatii constante dar si scaderi si cresteri mari in cadrul venitului.
Cele mai mari venituri au fost calculate pe baza taxelor privind productia si importurile, urmate
de contributiile sociale atuale. Venitul cel mai mare sa inregistrat in taxele privind productia de
24535,2 mill euro in anul 2007, iar cel mai mic venit de la taxele de capital fiind de 9,9 mill euro in anul 2007.

Luand in calcul si indicii cu baza in lant remarcam ca veniturile bugetare scad sau cresc de la
un an la altul, neexistand un flux constant, acestea fiind nesemnificative(per total cea mai mica
inregistrandu-se in 2006 fata de 2005 fiind de aproximativ 50%.
Cele mai variate venituri sunt cele obtinute din taxele de capital(d91) care cresc sau scad
inregistrand cea mai mica pondere in 2004 de 0,04 % din totalul veniturilor bugetare.Urmate apoi
de taxele datoriilor din import fara TVA si de alte taxe curente care atat cresc cat si descresc.

21

3. Capitolul Analiza cheltuieilor si veniturilor TOTAL

geo
unit
sector

Government revenue, expenditure and main aggregates

Portugal
Millions off euro
s13

In acest capitol vom face strict o analiza comparativa a Total Cheltuieli si Total Venituri, care ne
va ajuta sa intelegem importanta acestora si o analiza per ansamblu a bugetului statului ,Portugalia.
Totodata ne va constiientiza daca Portugalia se incadreaza in limitele impuse de stat respectiv
care sunt aceste date cu care tara se incadreaza di calculul lor pentru o a le putea analiza mai bine si
a face o comparatie intre ele.
Datele absolute

te
tr

time
Total general government
expenditure
Total general government revenue

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

52740,3
49113,8

57431,6
51844,3

59945
56031,9

63056,5
58964,1

67039,8
62163,6

71009,2
61985,9

71943,6
65817

74696,5
70372,3

Aceste date prezinta o comparatie intre te(TOTAL cheltuieli) si tr(TOTAL venituri). Se observa ca
cheltuielile sunt mai mari decat veniturile respectiv in anul 2007 cheltuielile sunt 74696,5 in timp ce
veniturile sunt 70372,3 mill euro rezultand astfel un deficit bugetar.
Cheltuielile au un trend crescator cea mai mare crestere inregistrandu-se in anul 2001 cu 4691,3
mill euro, urmate de venituri. Veniturile cresc dar nu asa mult ca si cheltuielile, cea mai mare
crestere a veniturilor fiind in anul 2007 fata de anul 2006 cu 4555,3 mill euro.
In urma acesotr date se pot calcula niste indici cu baza fixa, in lant, ponderi si chiar si grafice pnetru
fiecare model in parte, din care rezulta o analiza a acestor date, mult mai amanuntita.

Vom utiliza urmatoarele notatii:

te total cheltuieli (Total general government expenditure)
tr total venituri

(Total general government revenue)

22

a- Indici cu baza fixa 2000

time
te
tr

2000
1,0000
1,0000

2001
1,0889
1,0555

2002
1,1366
1,1408

2003
1,1956
1,2005

2004
1,2711
1,2657

2005
1,3465
1,262

2006
1,3641
1,34

2007
1,4163
1,4328

Pentru a evidentia variatia veniturilor si cheltuielior bugetare in ani de analiza fata de

anul de baza am calculat Indicele cu baza fixa 2000 reprezetate in tabelele ce urmeaza. .De aici
rezulta ca cheltuielile(te) cresc in fiecare an fata de anul de baza 2000 cu aproximativ 5% .
Cea mai mare cheltuiala raportata la anul de baza 2000 se inregistreaza in 2007 de 41,63 % o
crestere semnificativa in comparatie cu ani anteriori .
Tot aceste date ne furnizeaza si o evaluare a veniturilor(tr) care deasemenea sunt intr-o crestere
continua din 2001 pana in 2007 in raport cu anul de baza 2000.Veniturile inregistreaza cea mai mare
crestere tot in 2007 dar cu o crestere ceva mai insemnata fata de cea mai mare crestere inregistrata la
cheltuieli ,aceasta fii de 43,28%.
Desi atat cheltuielile(te) cat si veniturile(tr) se afla pe scara crescatoare din puctul de vedere al
indicelui cu baza fixa 2000 remarcandu-se cresterea cea mai mare in 2007 respectiv cea mai mica in
2001, totusi veniturile depasec cheltuielie in anul de varf ceea ce ne duce cu gandul la faptul ca s-au
efectuat cheltuieli mai putine fata de anul 2000.
Tot veniturile sunt cele care se remarca cu cea mai scazuta crestere in 2001 fata de anul 2000 cu
5,55% fiind inferioare cheltuielilor care sunt de 8,89% in 2001 fata de anul 2000.
b- Indicii cu baza in lant
time
te
tr

2000
-

2001
1,0889
1,0556

2002
1,0437
1,0808

2003
1,0519
1,0523

2004
1,0632
1,0543

2005
1,0592
0,997

2006
1,0089
1,0611

2007
1,0383
1,0692

in urma calculelor cu ajutorul indicilor cu baza in lant te (total cheltuieli), creste din anul 2002
pana in anul 2004 constant dupa care in anul 2005 are loc o scadere fata de anul precedent
2004 urmand apoi in anul 2007 sa creasca din nou. Cea mai mare crestere sa efectuat in anul
2007 de 0,0294 mill euro.

tr(total venituri) cresc in anul 2002 fata de anul 2001, urmand sa scada pana in anul 2005,
pentru ca apoi pana in anul 2007 sa creasca aproximativ 50% fata de punctul minim. Cea mai
mare scadere a fost in anul 2005 de la 1,0543 in anul 2004 la 0,997.

23

Cea mai mare cheltuiala sa inregistrat in anul 2007 fata deanul 2006 cu aproximativ 3%, iar in randul
veniturilor in anul 2006 cu 6,5% fata de anul 2005. Totusi cea mai mare scadere a fost gasita la
venituri de 5,7% fata de cheltuieli cu 5%.

c. Grafice

Acest grafic,care reprezinta valorile totale ale cheltuielilor (te) si ale veniturilor (tr) ,ne confirma
faptul ca atat veniturile (tr) cat si cheltuielile (te) au un trend crescator din anul 2000 pana in 2007
cu mici fluctuati de crestere a cheltuielilor respectiv de scadere a veniturilor in anul 2005 dar si o
mentinere sau un echilibru intre venituri si cheltuieli in ani 2002 pana in 2004.

24

Luand ca an de baza 2000 ,interpretam graficul avand ca valori te(total cheltuieli ) si tr (total
venituri) cu punctual minim 1,0000 in anul 2000.
-Veniturile,reprezentate pe grafic printr-o linie roz ,ne arata o mentinere in primul an in punctul
minim,dupa care o crestere insemnata pana in 2004 moment in care se interesecteaza cu
cheltuielile,reprezentate pe grafic de o linie albastra.Apoi in 2005 se constata o scadere a veniturilor
ca apoi in 2006 respectiv 2007 sa urmeze din nou o crestere cu tendinta depasirii cheltuielilor.
Cheltuielile din puctul minim 1,0000 aflat in 2000 sunt intr-o usoara crestere in primul an, pana
in 2002 o mentinere usoara ca apoi sa urmeze o crestere imortanta pana in 2005 interval de timp in
care se intersecteaza cu veniturile si final sa inceapa sa descreasca .

25

Pe baza indicilor cu baza in lant se poate observa cum cheltuielile sunt mai mari ca si veniturile
si modul in care cresc sau scad atat veniturile cat si cheltuielile. Cea mai mica valoare o au veniturile
in anul 2005, in timp ce la cheltuieli cea mai mica valoare se afla in anul 2004. Valoare cea mai mare
la venituri este in anul 2002 iar la cheltuieli in anul 2001.

d. Comentarii
In urma acestor calcule si grafice putem spune ca atat aheltuielile cat si veniturile tind sa creasca
de la an la an, dar cheltuielile sunt mai mari decat veniturile aparnd astfel un deficit bugetar.
Cheltuielile au un trend crescator cea mai mare crestere inregistrandu-se in anul 2001 cu 4691,3
mill euro, urmate de venituri. Veniturile cresc dar nu asa mult ca si cheltuielile, cea mai mare
crestere a veniturilor fiind in anul 2007 fata de anul 2006 cu 4555,3 mill euro.
Atat veniturile cat si cheltuielile incearca sasi mentina un trend crescator de la an la anul
precedent dar si de la un an fata de altul considerat baza fixa.

26

4. Capitolul Analiza cheltuielilor si veniturilor/PNB

In acest capitol se face o comparatie intre venituri si cheltuieli din punct de vedere al procentului
PNB. Aceasta comparatie ne arata la fel ca si in analiza de la capitolul 3 faptul ca cheltuielile sunt
mai mari decat veniturile. Vom realiza calcule cu ajutorul indicilor cu baza fixa cat si cei in lant.
Vom demonstra trendul crescator al acestora si vom introduce date cu privire la economia
Portugaliei, vazuta per ansamblu .
Date absolute:
Percentage of GDP
Total general government
te expenditure
tr Total general government revenue

2000
43,1
40,2

2001
44,4
40,1

2002
44,3
41,4

2003
45,5
42,5

2004
46,5
43,1

2005

2006

47,6
41,6

46,3
42,3

2007
45,8
43,2

Din aceste date vedem o comparatie intre te(cheltuieli) si tr(venituri), comparatie ce duce la
descoperirea sumelor cele mai mari sau cele mai mici.
Din totalul datelor cea mai mare valoare o reprezinta cheltuiala din anul 2005 de 47,6 iar cea
mai mica valoare este data de venitul din anul 2001 de 40,1.
Cheltuielile cresc pana in anul 2001 scazand apoi in 2002, urmand apoi o crestere pana in
anul 2005 unde se inregistreaza cea mai mare valoare de 47.6 din tabel. Din anul 2006 spre 2007
cheltuielile scad treptat.
Veniturile care au ce amai mica valoare in anul 2001 de 40,1 scad si ele pana in 2001 dupa
care cresc pana inanul 2004 ajungand de la 40,1 la 43,1. Dupa care in anii 2005-2007 urmeaza o
fluctuatie ale valorile de venit.
a. Indici cu baza fixa
Percentage of GDP
Total general government
te expenditure
tr Total general government revenue

2000
1,0000
1,0000

2001
1,0301
0,9975

2002
1,0278
1,0299

2003
1,0557
1,0572

2004

2005

2006

2007

1,0788
1,0721

1,1044
1,0348

1,0742
1,0522

1,0626
1,0746

Aici consideram indictorul cu baza fixa anul 2000 si astfel putem observa cum cresc sau scad
celelate valori din anii urmatori, si putem face o diferenta intre venituri si cheltuieli, mai precis o
comparatie. Cheltuielile fata de anul de baza 2000 cresc pana in 2005 incepand apoi sa scada pana in

27

2007. Cea mai mare valoare este in anul 2005 de 1,1044 care reprezinta si cea mai mare valoare din
tabel atat de la cheltuieli cat si de la venituri, iar cea mai mica valoare este 1,0278 din anul 2002.
Veniturile fiind uneori in contradictie cu cheltuielile au cea mai mare valoare in anul 2007 de
1,0746 iar cea mai mica in anul 2001 de 0,9975 care este cea mai mica valoare si din totalul
veniturilor si a cheltuielilor.

b. Indici cu baza in lant

Percentage of GDP
Total general government
te expenditure
Total general government
tr Revenue

2000

2001

2002

1,0302

0,998

0,9975

1,032

2003

2004

2005

2006

2007

1,0271

1,0219

1,0236

0,9727

0,98892

1,0266

1,0141

0,9651

1,0168

1,0213

In urma acestui tabel avem se observa scaderea cheltuielilor din anul 2001 fata de anul 2000 in
schimb ceveniturile cresc de la anul 2000 spre anul 2001. Apoi cheltuielile incep sa creasca insa nu
mult timp, in timp ce veniturile scad in periada de crestere a cheltuielilor. Urmeaza anii 2002-2004
in care cheltuielile cresc iar veniturile tot scad ajungand la 0,9651 veniturile si 1,0236 cheltuielile.
Anii 2005-2007 sunt anii in care atat cheltuielile cat si veniturile cresc.
Cea mai mare crestere sa punctat la venituri de 5,17 % in anul 2005 fata de anul 2004 iar cea
mai mare scadere sa intalnit la cheltuieli de 5,09% in anul 2005 fata de anul 2004, de unde rezulta
faptul ca in acelasi interval de timp cheltuielile si veniturile inregistreaza minimul si maximul din
totalul datelor.

28

c. Grafice

Graficul realizat pe baza datelor absolute ne ofera o imagine mai clara asupra evolutiei
cheltuielilor si veniturilor bugetare. Arata trendul de scadere cat si de crestere al acestora. Se
observa cum cheltuielile reprezentate de lina albastra cresc continuu pana in anul 2005 incepand
apoi sa scada., lucru care se intampla si la venituri dar cu valori mai mici decat cheltuielile.

29

Acest graphic ne ajuta al fel ca si cel de mai sus sa deosebim punctele cele mai inalte ale
valorilor cat si cele mai mici valori. Vedem in anuii 2001 si 2005 o opozitie intre chletuieli si
venituri, adica cheltuielile cresc mult iar veniturile scad si mai mult. Si avem un punct maxim al
cheltuielilor in anul 2005 si unul de minim in anul 2000. Pentru venituri maximul reprezinta
punctul din anul2007 iar minimul punctul din anul 200. Atat cheltuielile cat si veniturile au acelasi
punct minim fiind considerat punctul de baza fixa.

30

In ultimul tabelfacem o prezentare grafica a indicilor cu baza in lant, adica cresterea sau
scaderea valorii lor depinde de anul de dinainte. SI vedem ca atat veniturile cat si cheltuielile se
mentin la o anumita valoare de crestere fata de anul de dinainte neeexistand o diferenta clara
siprecisa. Totusi si aici se observa ca cheltuielile sunt mai mari ca si veniturile.
b- Comentarii
In urma analizelor facute ce se poate nterpreta este faptul ca in cazul analizei cheltuielilor si
veniturilor raportate la PNB intotdeauna cheltuielile sunt mai mari decat veniturile, ambele valori
autrenduri crescatoare, incet dar totusi cresc, si exista anumite puncte unde se afla in opozitie.

31

5. Capitolul Analiza tarii/ EU 27/ PNB

geo
unit

Government revenue, expenditure and main

aggregates
Portugal
Percentage of GDP

Capitolul care urmeaza ne va ajuta sa ne facem o idee despre pozitia Portugaliei in Uniunea
Europeana aflata printre cele 27 de tari membre UE si o interpretare a acesteia in raport cu EU 27
si PNB-ul.Este necesara aceasta analiza pentru a putea incadra Portugalia in limitele impuse de
UE si a putea sa-si scoata in evidenta punctele forte.
Datele absolute
te
te

time
2000
European Union (27 countries)
Portugal
43,1

2001
44,4

2002
46,7
44,3

2003
47,3
45,5

2004
46,9
46,5

2005
46,9
47,6

2006
46,3
46,3

2007
45,8
45,8

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

tr
tr

time
European Union (27
countries)
Portugal

40,2

40,1

44,2
41,4

44,2
42,5

44
43,1

44,4
41,6

44,9
42,3

45
43,2

Din 2002 EU27 se afla o scara crescatoare doar in 2003 anul cu cel mai mari cheltuieli de
47,3,in medie EU27 inregistreaza o mentinere a cheltuielilor 46,9 cu o descrestere usoara in
2006 respectiv 2007.Portugalia realizeaza cheltuieli care variaza de la un ala altul dar care nu
depasec cu mult cele din EU27 Cele mai mici sunt in anul 2000 de 43,1 ,cu o usoara crestere
pana in 2005 fiind cele mai multe de 47,6 si mentinand un echilibru la caelas nivel cu EU27 in
ani 2006 si 2007 de 46,3 respectiv 45,6 desi ambele se remarca in ultimul an printr-o scadere
mirela bodea: Analizand si veniturile Portugalie comparativ cu EU27 ,datele de mai sus ne vin
ajutor si ne clarifica prin faptul ca Portugalia beneficiaza de venituri mai mici decate veniturile
EU27.
In ambele cazuri veniturile se mentin pe o scara constanta care variaza de la un an la altul .
In 2007 se inregistreaza maximul de 45 in cazul EU27 si 43,2 sunt veniturile Portugaliei.
a. Indice cu baza fixa anul 2000

te
te

time
European Union (27
countries)
Portugal

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

1,0000
1,0000

1,0302

46,7000
1,0278

47,3000
1,0557

46,9000
1,0789

46,9000
1,1044

46,3000
1,0742

45,8000
1,0626

32

tr
tr

time
European Union (27
countries)
Portugal

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

1,0000
1,0000

0,9975

44,2000
1,0298

44,2000
1,0572

44,0000
1,0721

44,4000
1,0348

44,9000
1,0522

45,0000
1,0746

Acest tabel ne arata datele privind analiza EU 27 cu Portugalia in procentaj PNB, cu ajutorul
indicatorului cu baza fixa.. Analizand cheltuielile vedem ca acestea sunt foarte mici comparativ
cu cele ale UE. Acestea reprezinta un procent destul de mic , cele mai mari cheltuieli
inregistrandu-se de Portugalia in anul 2005.
In cazul veniturilor este aceeasi problema acestea sunt foarte mici comparativ cu cele ale UE
dar se incearca o crestere a lor de la an la an cu mici exceptii.

b. Indice cu baza in lant

Indice baza in lant
time
European Union
te (27 countries)
te Portugal

tr
tr

time
European Union
(27 countries)
Portugal

2000
2000
-

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

1,0302

46,7000
0,9977

1,0128
1,0271

0,9915
1,0219

1,0000
1,0237

0,9872
0,9727

0,9892
0,9892

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

0,9975

44,2000
1,0324

1,0000
1,0266

0,9955
1,0141

1,0091
0,9652

1,0113
1,0168

1,0020
1,0213

In cazul indicilor cu baza in lant se poate face o comparatie mult mai simpla. Se observa ca
uneori cheltuielile din UE si Portugalia sunt egale in anul 2007 si exista valori ale cheltuielilor
care sunt mai mari ca si cele ale UE.
Veniturile care se afla intr-o continua fluctuatie in cazul Portugaliei sunt si ele mai mari sau
mai mici decat cele ale UE.

33

c. Grafice

34

35

36

6. Capitolul Concluzii finale

1.Capitolul- Analiza cheltuielilor bugetare (COFOG)

Din datele absolute a cheltuielilor bugetare observam o crestere continua a cheltuielilor totale, cea
mai mare crestere fiind inregistrata in anul 2001 cu valoarea 4961 mill euro iar cea mai mare
cheltuiala este in 2006 de 71947,1.
Observam totodata ca cele mai mari cheltuieli bugetare sau inregistrat cu protectia
sociala(gf10) avand o crestere ascendenta din 2000 pana in 2006, cea mai mare crestere
iregistrandu-se in anul 2003.
Avem cheltuielile bugetare inregistrate cu protectia mediului(gf05) ca fiind cele mai mici
cheltuieli bugetare per totalul cheltuielilor, cea mai mica cheltuiala fiind in 2004 de 812,6.
Pe ansamblu trendul este crescator, usoarele descresteri fiind nesemnificative.
Utilizand analiza indicilor cu baza fixa, anul 2000, per total cheltuielile inregistreaza valori
crescatoare in functie de baza fixa 2000, cea mai mare crestere inregistrandu-se in anul 2002.

Serviciile publice(gf01) cresc in anul 2001 fata de anul 2000 dar apoi inregistreaza o
scadere pana in anul 2003 urmand din nou o crestere pana in anul 2006 cu circa 43%.

Cheltuielile cu apararea(gf02) au un trend descrescator pana in anul 2003,continuand in

urmatorii 3 ani cu o crestere continua.

Ordinea si siguranta(gf03) cresc pana in anul 2005, fiind o crestere aproximativ

constanta astfel ca in 2006 sa urmeze o scadere nesemnificativa dar totusi fata de anul
de baza 2000 o crestere de 38%.

In cheltuielile cu afacerile economice(gf04) se manifesta atat o crestere cat si o

descrestere fata de anul de baza 2000

Cheltuielile bugetare privind protectia mediului(gf05) au o usoara crestere fata de anul

de baza aratand doar o scadere in anul 2004 continuand apoi sa creasca. Cea mai mae
crestere fiind de 10% in 2005 fata de anul 2000.

Sanatatea(gf07) fiind un domeniu important, observam o crestere continua maximul

inregistrandu-se in anul 2006 de 42% fata de anul 2000.

Cheltuielile cu recreerea, religia si cultura(gf08) fluctueaza in toti anii fata de anul 2000.
Cea mai mica cheltuiala fiind de 1,1316 in anul 2001.
37

La cheltuielile cu protectia sociala(gf10) se observa de asemenea o crestere continua de

pana la 63% fata de anul de baza 2000, aceasta fiind si cea mai mare cheltuiala din
totalul cheltuielilor bugetare.

Luand in calcul si indicii cu baza in lant remarcam ca cheltuielile bugetare scad sau cresc de la
un an la altul, neexistand un flux constant, acestea fiind nesemnificative(per total cea mai mica
inregistrandu-se in 2006 fata de 2005 fiind de 0,1%).

Analizand datele din tabel cel mai mare accent se pune pe recreere, cultura si
religie(gf08) aceasta avand cea mai mare crestere in 2001 fata de 2000 de 13%.

Cele mai mici cheltuieli bugetare sau realizat cu protectia mediului(gf05) de 0,029
reprezentand o scadere de peste 50% in 2003 fata de anul 2002.

Privind cheltuielile cu educatia(gf09) au avut o crestere in 2002 fata de 2001 urmand

apoi o scadere in anul 2003 fata de anul 2002 de ~3% ca apoi cheltuielile sa creasca
pana in anul 2005 fata de anii anteriori.

Ponderile reprezinta de asemenea un factor important in analiza cheltuielilor bugetare. Cele mai
semnificative ponderi din datele prezentate mai sus se refera la protectia sociala(gf10), avand cea
mai mare pondere din total de 34,53% in anul 2006. La polul opus sunt cheltuielile cu protectia
mediului(gf05) cu o pondere de 1,21% din 100% in 2004.
Observam de asemenea ca protectia sociala(gf10) inregistreaza cele mai mari ponderi in toti
cei sapte ani de analiza bugetara avand o crestere continua si semnificativa in raport cu totalul.
In urma analizelor efectuate cu ajutorul celor trei factori: indici cu baza in lant, indici cu baza
fixa si ponderile sa urmarit cresterea sau scaderea cheltuielilor pe anii 2000-2006, respectiv care
domeniu a inregistrat cele mai mari cheltuieli sau cele mai mici cheltuieli astflel landu-se in calcul
o viitoare clasificare a acestora in functie de importanta lor.
Graficul tabelului 1.1
Din acest grafic observam ca cele mai mari cheltuieli sau realizat cu protectia sociala(gf10)
avand o crestere continua din primul pana in ultaimul an de analiza. Cheltuieli nesemnificative sau
realizat cu protectia mediului, ordinea publica, cultura si religia.
Graficul tabelului 1.2

38

Conform acestui grafic cheltuielile cu sanatatea(gf07) prezinta o crestere semnificativa in anul

2002 fata de anul de baza 2000 si in raport cu ceilati ani. Cea mai mica cheltuiala este reprezentata
de importanta acordata comunitatii in special locuitelor(gf06).
Graficul tabelului 1.3
Aici se observa cea mai pronuntata scadere a celtuielilor in 2003 in domeniul protectiei
mediului(gf05) fata de anul anterior cat si fata de urmatorii ani, fiind urmata de importanta
acordata locuintelor(gf06) in acelasi an. Ambele domenii inregistreaza apoi o crestere semificativa
in 2005.
In rest putem spune ca cheltuielile cu celelalte domenii se mentin aproximativ constante cu
fluctuati nesemnificative.
Graficul tabelului 1.4
La fel ca si graficele celorlate analize bugetare si din acest tabel rezulta faptul ca cheltuielile
cele mai semnificative din total sunt realizate in domeniul protectiei sociale(gf10).
Din analizele bugetare efectuate pe baza cheltuielilor, in Portugalia, se remarca cheltuieli
semnificative per total necesitind a se cheltui intr-o masura mai mare in domeniul protectie
sociale(gf10).Acestea se afla intr-o crestere continua de la un an la altul. Avem cheltuielile bugetare
inregistrate cu protectia mediului(gf05) ca fiind cele mai mici cheltuieli bugetare per totalul
cheltuielilor, cea mai mica cheltuiala fiind in 2004 de 812,6.
Utilizand analiza indicilor cu baza fixa, anul 2000, per total cheltuielile inregistreaza valori
crescatoare in functie de baza fixa 2000, cea mai mare crestere inregistrandu-se in anul 2002 .
Luand in calcul si indicii cu baza in lant remarcam ca cheltuielile bugetare scad sau cresc de la
un an la altul, neexistand un flux constant, acestea fiind nesemnificative(per total cea mai mica
inregistrandu-se in 2006 fata de 2005 fiind de 0,1%).
Cele mai semnificative ponderi din datele prezentate mai sus se refera la protectia
sociala(gf10), avand cea mai mare pondere din total de 34,53% in anul 2006. La polul opus sunt
cheltuielile cu protectia mediului(gf05) cu o pondere de 1,21% din 100% in 2004.
Pe ansamblu trendul este crescator, usoarele descresteri fiind nesemnificative

39

2. Capitolul Analiza veniturilor bugetare

Pana acuma neam ocupat de analiza cheltuielilor bugetare. In urmatoarul capitol vom prezenta
analiza veniturile. Vom calcula atat indici cu baza fixa, cat si cei cu baza in lant, precum si
ponderile pentru o evaluare cat mai eficienta.
Pe baza datelor obtinute cele mai mare venituri se intalnesc la taxele dn productie si
import(d2) acestea avand un trend crescator in toti anii de analiza. Cele mai scazute
venituri provin din taxele de capial(d91) si alte taxe curente(d59) inregistrand sumele: cel
mai scazut venit fiind de 9,9 mill euro in 2006 iar cel mai ridicat in 2006 de 506,6 mill
euro
In tabelul de mai sus am calculat venituri obtinute din alte taxe sau/si din insumarea acestora ,de
exemplu:

impozitele directe sunt obtinute din veniturile pe salarii si avere si din taxelele de
capital.Acestea generand si cele mai mici venituri pentru bugetul statului,avand totusi
cresteri pe parcursul anilor 2000-2007 cu o exceptie aparuta in anul 2003 ,unde se
inregistreaza scaderea ce mai mica a veniturilor.Putem spune ca cresterea continua este
datorata cresteri salariilor si a veniturilor populatie rezultand o imbunatatire a
economiei tarii.

Contributiile sociale se obtin din contributia sociala reala si cea imputata, aceste
venituri continua intr-o scara ascendenta din 2000 pana in 2007.Venituri care contribuie
la totalul veniturilor intr-o masura mare.

Impozitele indirecte ,se obtin prin in sumarea taxelor pe produse ,taxelor din productie,
taxele cu imprortul, TVA, si alte taxe cu productia.Acestea fiind cele mai importante
venituri din totalul veniturilor bugetare.In cazul nostru impozitele indirecte cresc in
ritm alert in primii patru ani de analiza ,generand o scadere mica in 2004 dupa care
urmeaza o crestere in ultimii trei ani.Nivelul cel mai ridicat il detine anul 2003, an in
care veniturile din impozitele indirecte au fost de 20466 mil euro.

Alte venituri au inregistrat cele mai mici sume ,obtinute prin scaderea din total a
impozitelor directe ,impozitelor indirecte si contributia sociala.Anul 2004 este anul in
care contribuie cel mai mult la veniturile bugetare cu o suma de 11847,7.

Din analiza acestor venituri ne dam seama de importanta lor cu fiecare an ce trece, rezulta ca
totalul veniturilor bugetare sunt intr-o continua crestere datorita cresteri veniturilor din diferite
taxe si impozite.

40

Utilizand analiza indicilor cu baza fixa, anul 2000, per total cheltuielile inregistreaza valori
crescatoare in functie de baza fixa 2000, cea mai mare crestere inregistrandu-se in anul 2003.

Taxele totale privind productia si importurile(d2) cresc fata de anul de baza 2000 in
mod constant inregistrandu-se totusi o mica scadere in anul 2004, dar la sfarsitul celor
sapte ani veniturile cu aceste taxe ajung sa creasca cu pana la 49%

Fata de veniturile din taxele totale(d2) pentru taxele curente se manifesta in anul 2003
o scadere foarte mica fata de anul de baza 2000 de la 1.0000 la 0.9949, scadere care
nici nu se simte.

La veniturile din taxa capitalului se gaseste o scadere in anul 2006 care depreciaza
aceste venituri ajungand sa scada pana la 0,0961 din 1,000 a anului de baza 2000,
ducand astfel la scaderea masiva a veniturilor totale.

Veniturile privind contributiile sociale actuale(d611) sunt intr- continua crestere

rezultand in anul 2006 o crestere de peste 50% fata de anul de baza 2000 ajungand
pana la 1,5098.

Veniturile cele mai mari sunt din alte taxe privind productia acestea ajungand sa
creasca in 2003 cu pana la 150% fata de anul de baza 2000, reprezentand si cea mai
mare crestere din totalul veniturilor.

Din acest tabel pe baza analizei veniturilor cu ajutorul indicilor cu baza in lant se poate observa
cum veniturile cresc sau scad de la un an la altul, si mai ales care este cea mai mare crestere pentru
fiecare an si respectiv pentru fiecare domeniu.
Pentru inceput veniturile din taxele pe productie si import(d2) cresc in anul 2002 fata de anul
2001 dupa care scad pana in anul 2004 revenindu-si in anul 2006 pentru putin timp deoarece in
anul 2007 scad din nou fata de anul precedent., Acestea prezentand o fluctuatie in trendul
veniturilor din taxele privinf productia si importul.
Veniturile din contributiile sociale impuse(d612) cresc pana in anul 2003 semnaland apoi o
scadere pana in anul 2006 dar totusi o crestere fata de anul de dinainte.
Veniturile din TVA(d211) sunt si acestea in crestere dar au o mica scadere in anul 2003 fata
2002 precum si in anul 2006 fata de 2005. Cea mai mare crestere a veniturilor se intalneste in anul
2005 fata de anul 2004 cu aproximativ 7,5% de la 1,052 creste la 1.127 mill euro.

41

O scadere semnificativa in venituri se inregistreaza la alte taxe privind productia(d29), acestea

scazand inanul 2004 fata de anul 2003 cu aproximativ 100%, scadere urmata e o crestere mare in
anul urmator.
O alta categorie de venituri ar fi acele taxe percepute pentru veniturile proprii(d51) care cresc
pana in anul 2002 urmand ca in anul 2003 sa scada fata de anul 2002 dar revenindu-si totusi din
anul urmator ajungand ca in anul 2007 sa creasca la valoare de 1,1626 mill euro fata de anul 2006
care inregistra 1,0876 mill euro.
Pentru o evaluare mai ampla ne vom folosi si de ponderi. Analizand veniturile ca pondere din total
remarcam ca cele mai mari le reprezinta veniturile din impozitele indirecte (d2) care variaza de la
un an la altu totusi cea mai mare pondere este 36,38% din totalul veniturilor bugetare in anul 2006.
Cele mai variate venituri sunt cele obtinute din taxele de capital(d91) care cresc sau scad
inregistrand cea mai mica pondere in 2004 de 0,04 % din totalul veniturilor bugetare.Urmate apoi
de taxele datoriilor din import fara TVA si de alte taxe curente care atat cresc cat si descresc
graficul tabelului 2.1
In urma acestui grafic putem aprecia mult mai bine care valori de venit sunt mai mari si care
si cele mai mici. Valorile veniturilor cele mai mici sunt inregistrate de veniturile din contributiile
sociale impuse, actuale, taxa capitalului iar cele mari provin din veniturile privind taxa pe
productie si importuri.
Graficul tabelului 2.2
O analiza mai reprezentativa a veniturilor bugetare o remarcam in graficul de mai sus care ne
confirma ca impozitele indirecte detine majoritatea din totalul veniturilor cu o crestere continua pe
axa timpului.La polul opus putem incadra alte venituri care au un flux crescator pana in 2004 cu o
scadere in 2005 si o mica urcare in ultimi doi ani .
Pe panta de mijloc ,sa ii spunem asa se remarca celelalte venituri din impozite care la randul
lor se afla intr-o crestere contiuna cu mici fluctuati .
Din acest grafic mai observam o semnificativa crestere a total venituri bugetare atngand pragul
de 70000mil euro in 2007.
Graficul tabelului 2.3
Cu ajutorul acestui grafic reusim sa ne dam seama mai bine care dintre indicatori are o valoare
a veniturilor mai mare, respectiv acestea fiind veniturile privind alte taxe pentru productie si cel
mai mare venit vine din partea taxelor si datoriilor din importuri fara TVA, si care venituri sunt

42

cele mai mici. Veniturile cele mai mici se inregistreaza in cazul taxelor pe venit si al celor curente,
acestea din urma incercand in anul 2002 sa creasca mai mult insa au cazut din nou din anul 2003.
Ambele tipuri de venituri cresc acuma treptat ajungand in anul 2007 la o valoare medie conform cu
celelalte tipuri de venituri.
Graficul tabelului 2.4
Indicele cu baza in lant este un indicator in urma caruia rezulta o crestere foarte mare a
veniturilor privind taxa capitalului, urmate de alte taxe ale productiei si alte venituri din taxe
privind importul fara TVA. Venituri mici se inregistreaza in cazul taxei de capital care desi are o
crestere mare a veniturilor inregistreaza si o scadere in anul 2004, aceasta fiind cea mai mare
scadere din totalul veniturilor.
Restul indicatorilor prezinta o fluctuatie constanta, respectand un trend crescator sau
descrescator.
Graficul tabelului 2.5
Ponderile sunt un element prin care se caracterizeaza veniturile, mai ales crestera si scaderea
lor. Aici , in graficul tabelului 2.5 se adevereste trendul rezultat din urma calculului veniturilor cu
indicatorii cu baza fixa si cei in lant. La fel ca si celelalte grafice si acest grafic ne arata veniturile
cele mai mari(din taxele privind productia si importurile si contributiile sociale actuale), dar si cele
mai scazute venituri(provenind alte taxe curente, alte taxe privind productia., precum si
contributiile sociale impuse).
In urma acestor calcule a veniturilor cu ajutorul indicatorilor cu baza fixa, baza in lant si
ponderile am putut observa care categorii de venituri au fost cele mai mari, care au fost cele mai
mici, carora le-a fost acordata o mai mare atentie sau carora nu, precum si acelea care au avut
fluctuatii constante dar si scaderi si cresteri mari in cadrul venitului.
Cele mai mari venituri au fost calculate pe baza taxelor privind productia si importurile, urmate
de contributiile sociale atuale. Venitul cel mai mare sa inregistrat in taxele privind productia de
24535,2 mill euro in anul 2007, iar cel mai mic venit de la taxele de capital fiind de 9,9 mill euro in anul 2007.

Luand in calcul si indicii cu baza in lant remarcam ca veniturile bugetare scad sau cresc de la
un an la altul, neexistand un flux constant, acestea fiind nesemnificative(per total cea mai mica
inregistrandu-se in 2006 fata de 2005 fiind de aproximativ 50%.

43

Cele mai variate venituri sunt cele obtinute din taxele de capital(d91) care cresc sau scad
inregistrand cea mai mica pondere in 2004 de 0,04 % din totalul veniturilor bugetare.Urmate apoi
de taxele datoriilor din import fara TVA si de alte taxe curente care atat cresc cat si descresc.
3. Capitolul Analiza cheltuieilor si veniturilor TOTAL
In acest capitol vom face strict o analiza comparativa a Total Cheltuieli si Total Venituri, care ne va
ajuta sa intelegem importanta acestora si o analiza per ansamblu a bugetului statului ,Portugalia.
Totodata ne va constiientiza daca Portugalia se incadreaza in limitele impuse de stat respectiv
care sunt aceste date cu care tara se incadreaza di calculul lor pentru o a le putea analiza mai bine si
a face o comparatie intre ele.
Aceste date prezinta o comparatie intre te(TOTAL cheltuieli) si tr(TOTAL venituri). Se observa
ca cheltuielile sunt mai mari decat veniturile respectiv in anul 2007 cheltuielile sunt 74696,5 in timp
ce veniturile sunt 70372,3 mill euro rezultand astfel un deficit bugetar.
Cheltuielile au un trend crescator cea mai mare crestere inregistrandu-se in anul 2001 cu 4691,3
mill euro, urmate de venituri. Veniturile cresc dar nu asa mult ca si cheltuielile, cea mai mare
crestere a veniturilor fiind in anul 2007 fata de anul 2006 cu 4555,3 mill euro.
In urma acesotr date se pot calcula niste indici cu baza fixa, in lant, ponderi si chiar si grafice pnetru
fiecare model in parte, din care rezulta o analiza a acestor date, mult mai amanuntita.
Pentru a evidentia variatia veniturilor si cheltuielior bugetare in ani de analiza fata de anul de
baza am calculat Indicele cu baza fixa 2000 reprezetate in tabelele ce urmeaza. .De aici rezulta ca
cheltuielile(te) cresc in fiecare an fata de anul de baza 2000 cu aproximativ 5% .
Cea mai mare cheltuiala raportata la anul de baza 2000 se inregistreaza in 2007 de 41,63 % o
crestere semnificativa in comparatie cu ani anteriori .
Tot aceste date ne furnizeaza si o evaluare a veniturilor(tr) care deasemenea sunt intr-o crestere
continua din 2001 pana in 2007 in raport cu anul de baza 2000.Veniturile inregistreaza cea mai mare
crestere tot in 2007 dar cu o crestere ceva mai insemnata fata de cea mai mare crestere inregistrata la
cheltuieli ,aceasta fii de 43,28%.
Desi atat cheltuielile(te) cat si veniturile(tr) se afla pe scara crescatoare din puctul de vedere al
indicelui cu baza fixa 2000 remarcandu-se cresterea cea mai mare in 2007 respectiv cea mai mica in
2001, totusi veniturile depasec cheltuielie in anul de varf ceea ce ne duce cu gandul la faptul ca s-au
efectuat cheltuieli mai putine fata de anul 2000.

44

Tot veniturile sunt cele care se remarca cu cea mai scazuta crestere in 2001 fata de anul 2000 cu
5,55% fiind inferioare cheltuielilor care sunt de 8,89% in 2001 fata de anul 2000.

in urma calculelor cu ajutorul indicilor cu baza fixa te (total cheltuieli), creste din anul 2002
pana in anul 2004 constant dupa care in anul 2005 are loc o scadere fata de anul precedent
2004 urmand apoi in anul 2007 sa creasca din nou. Cea mai mare crestere sa efectuat in anul
2007 de 0,0294 mill euro.

tr(total venituri) cresc in anul 2002 fata de anul 2001, urmand sa scada pana in anul 2005,
pentru ca apoi pana in anul 2007 sa creasca aproximativ 50% fata de punctul minim. Cea mai
mare scadere a fost in anul 2005 de la 1,0543 in anul 2004 la 0,997.

Cea mai mare cheltuiala sa inregistrat in anul 2007 fata deanul 2006 cu aproximativ 3%, iar in randul
veniturilor in anul 2006 cu 6,5% fata de anul 2005. Totusi cea mai mare scadere a fost gasita la
venituri de 5,7% fata de cheltuieli cu 5%.
Acest grafic,care reprezinta valorile totale ale cheltuielilor (te) si ale veniturilor (tr) ,ne confirma
faptul ca atat veniturile (tr) cat si cheltuielile (te) au un trend crescator din anul 2000 pana in 2007
cu mici fluctuati de crestere a cheltuielilor respectiv de scadere a veniturilor in anul 2005 dar si o
mentinere sau un echilibru intre venituri si cheltuieli in ani 2002 pana in 2004.
Luand ca an de baza 2000 ,interpretam graficul avand ca valori te(total cheltuieli ) si tr (total
venituri) cu punctual minim 1,0000 in anul 2000.
-Veniturile,reprezentate pe grafic printr-o linie roz ,ne arata o mentinere in primul an in punctul
minim,dupa care o crestere insemnata pana in 2004 moment in care se interesecteaza cu
cheltuielile,reprezentate pe grafic de o linie albastra.Apoi in 2005 se constata o scadere a veniturilor
ca apoi in 2006 respectiv 2007 sa urmeze din nou o crestere cu tendinta depasirii cheltuielilor.
Cheltuielile din puctul minim 1,0000 aflat in 2000 sunt intr-o usoara crestere in primul an, pana
in 2002 o mentinere usoara ca apoi sa urmeze o crestere imortanta pana in 2005 interval de timp in
care se intersecteaza cu veniturile si final sa inceapa sa descreasca
Pe baza indicilor cu baza in lant se poate observa cum cheltuielile sunt mai mari ca si veniturile
si modul in care cresc sau scad atat veniturile cat si cheltuielile. Cea mai mica valoare o au veniturile
in anul 2005, in timp ce la cheltuieli cea mai mica valoare se afla in anul 2004. Valoare cea mai mare
la venituri este in anul 2002 iar la cheltuieli in anul 2001.

45

In urma acestor calcule si grafice putem spune ca atat aheltuielile cat si veniturile tind sa creasca de
la an la an, dar cheltuielile sunt mai mari decat veniturile aparnd astfel un deficit bugetar.
Cheltuielile au un trend crescator cea mai mare crestere inregistrandu-se in anul 2001 cu 4691,3
mill euro, urmate de venituri. Veniturile cresc dar nu asa mult ca si cheltuielile, cea mai mare
crestere a veniturilor fiind in anul 2007 fata de anul 2006 cu 4555,3 mill euro.
Atat veniturile cat si cheltuielile incearca sasi mentina un trend crescator de la an la anul
precedent dar si de la un an fata de altul considerat baza fixa.
4. Capitolul Analiza cheltuielilor si veniturilor/PNB

In acest capitol se face o comparatie intre venituri si cheltuieli din punct de vedere al procentului
PNB. Aceasta comparatie ne arata la fel ca si in analiza de la capitolul 3 faptul ca cheltuielile sunt
mai mari decat veniturile. Vom realiza calcule cu ajutorul indicilor cu baza fixa cat si cei in lant.
Vom demonstra trendul crescator al acestora si vom introduce date cu privire la economia
Portugaliei, vazuta per ansamblu .
Din aceste date vedem o comparatie intre te(cheltuieli) si tr(venituri), comparatie ce duce la
descoperirea sumelor cele mai mari sau cele mai mici.
Din totalul datelor cea mai mare valoare o reprezinta cheltuiala din anul 2005 de 47,6 iar cea
mai mica valoare este data de venitul din anul 2001 de 40,1.
Cheltuielile cresc pana in anul 2001 scazand apoi in 2002, urmand apoi o crestere pana in
anul 2005 unde se inregistreaza cea mai mare valoare de 47.6 din tabel. Din anul 2006 spre 2007
cheltuielile scad treptat.
Veniturile care au ce amai mica valoare in anul 2001 de 40,1 scad si ele pana in 2001 dupa
care cresc pana inanul 2004 ajungand de la 40,1 la 43,1. Dupa care in anii 2005-2007 urmeaza o
fluctuatie ale valorile de venit.
Aici consideram indictorul cu baza fixa anul 2000 si astfel putem observa cum cresc
sau scad celelate valori din anii urmatori, si putem face o diferenta intre venituri si
cheltuieli, mai precis o comparatie. Cheltuielile fata de anul de baza 2000 cresc pana in
2005 incepand apoi sa scada pana in
2007. Cea mai mare valoare este in anul 2005 de 1,1044 care reprezinta si cea mai mare valoare din
tabel atat de la cheltuieli cat si de la venituri, iar cea mai mica valoare este 1,0278 din anul 2002.

46

Veniturile fiind uneori in contradictie cu cheltuielile au cea mai mare valoare in anul 2007 de
1,0746 iar cea mai mica in anul 2001 de 0,9975 care este cea mai mica valoare si din totalul
veniturilor si a cheltuielilor.
In urma acestui tabel avem se observa scaderea cheltuielilor din anul 2001 fata de anul 2000 in
schimb ceveniturile cresc de la anul 2000 spre anul 2001. Apoi cheltuielile incep sa creasca insa nu
mult timp, in timp ce veniturile scad in periada de crestere a cheltuielilor. Urmeaza anii 2002-2004
in care cheltuielile cresc iar veniturile tot scad ajungand la 0,9651 veniturile si 1,0236 cheltuielile.
Anii 2005-2007 sunt anii in care atat cheltuielile cat si veniturile cresc.
Cea mai mare crestere sa punctat la venituri de 5,17 % in anul 2005 fata de anul 2004 iar cea
mai mare scadere sa intalnit la cheltuieli de 5,09% in anul 2005 fata de anul 2004, de unde rezulta
faptul ca in acelasi interval de timp cheltuielile si veniturile inregistreaza minimul si maximul din
totalul datelor.
Graficul realizat pe baza datelor absolute ne ofera o imagine mai clara asupra evolutiei
cheltuielilor si veniturilor bugetare. Arata trendul de scadere cat si de crestere al acestora.
Se observa cum cheltuielile reprezentate de lina albastra cresc continuu pana in anul 2005
incepand apoi sa scada., lucru care se intampla si la venituri dar cu valori mai mici decat
cheltuielile
Acest graphic ne ajuta al fel ca si cel de mai sus sa deosebim punctele cele mai inalte ale
valorilor cat si cele mai mici valori. Vedem in anuii 2001 si 2005 o opozitie intre chletuieli si
venituri, adica cheltuielile cresc mult iar veniturile scad si mai mult. Si avem un punct maxim al
cheltuielilor in anul 2005 si unul de minim in anul 2000. Pentru venituri maximul reprezinta
punctul din anul2007 iar minimul punctul din anul 200. Atat cheltuielile cat si veniturile au acelasi
punct minim fiind considerat punctul de baza fixa.
In ultimul tabelfacem o prezentare grafica a indicilor cu baza in lant, adica cresterea sau
scaderea valorii lor depinde de anul de dinainte. SI vedem ca atat veniturile cat si
cheltuielile se mentin la o anumita valoare de crestere fata de anul de dinainte
neeexistand o diferenta clara siprecisa. Totusi si aici se observa ca cheltuielile sunt mai
mari ca si veniturile.
In urma analizelor facute ce se poate nterpreta este faptul ca in cazul analizei cheltuielilor si
veniturilor raportate la PNB intotdeauna cheltuielile sunt mai mari decat veniturile, ambele valori
autrenduri crescatoare, incet dar totusi cresc, si exista anumite puncte unde se afla in opozitie.
5. Capitolul Analiza tarii/ EU 27/ PNB
Capitolul care urmeaza ne va ajuta sa ne facem o idee despre pozitia Portugaliei in Uniunea
Europeana aflata printre cele 27 de tari membre UE si o interpretare a acesteia in raport cu EU 27

47

si PNB-ul.Este necesara aceasta analiza pentru a putea incadra Portugalia in limitele impuse de
UE si a putea sa-si scoata in evidenta punctele forte.
Din 2002 EU27 se afla o scara crescatoare doar in 2003 anul cu cel mai mari cheltuieli de 47,3,in
medie EU27 inregistreaza o mentinere a cheltuielilor 46,9 cu o descrestere usoara in 2006
respectiv 2007.Portugalia realizeaza cheltuieli care variaza de la un ala altul dar care nu depasec
cu mult cele din EU27 Cele mai mici sunt in anul 2000 de 43,1 ,cu o usoara crestere pana in
2005 fiind cele mai multe de 47,6 si mentinand un echilibru la caelas nivel cu EU27 in ani 2006
si 2007 de 46,3 respectiv 45,6 desi ambele se remarca in ultimul an printr-o scadere
mirela bodea: Analizand si veniturile Portugalie comparativ cu EU27 ,datele de mai sus ne vin
ajutor si ne clarifica prin faptul ca Portugalia beneficiaza de venituri mai mici decate veniturile
EU27.
In ambele cazuri veniturile se mentin pe o scara constanta care variaza de la un an la altul .
In 2007 se inregistreaza maximul de 45 in cazul EU27 si 43,2 sunt veniturile Portugaliei
Acest tabel ne arata datele privind analiza EU 27 cu Portugalia in procentaj PNB, cu ajutorul
indicatorului cu baza fixa.. Analizand cheltuielile vedem ca acestea sunt foarte mici comparativ
cu cele ale UE. Acestea reprezinta un procent destul de mic , cele mai mari cheltuieli
inregistrandu-se de Portugalia in anul 2005.
In cazul veniturilor este aceeasi problema acestea sunt foarte mici comparativ cu cele ale UE
dar se incearca o crestere a lor de la an la an cu mici exceptii.
In cazul indicilor cu baza in lant se poate face o comparatie mult mai simpla. Se observa ca
uneori cheltuielile din UE si Portugalia sunt egale in anul 2007 si exista valori ale cheltuielilor
care sunt mai mari ca si cele ale UE.
Veniturile care se afla intr-o continua fluctuatie in cazul Portugaliei sunt si ele mai mari sau
mai mici decat cele ale UE.

48