Conținutul, rolul și scopul politicilor

financiare publice

ANDREEA STOIAN
PROF.UNIV.DR.
DEPARTAMENTUL DE FINANȚE ȘI CEFIMO
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCUREȘTI
Concept (I)
POLITICA FINANCIARĂ PUBLICĂ
Metodele și mijloace concrete privind
procurarea și dirijarea resurselor financiare,
precum și instrumentele, instituțiile și
reglementările financiare utilizate de stat
pentru influențarea proceselor economice și a
relațiilor sociale, într-o etapă determinată.
Face parte integrantă din politica generală a
statului.
Acționează în sfera repartiției
Sursa: Văcărel, Iulian (coord.), 2006, ”Finanțe publice”, Editura
POLITICA FISCALĂ + POLITICA BUGETARĂ
Politica fiscală – prin care se stabilesc
sursele, metodele de prelevare și de formare a
veniturilor bugetare.
Politică bugetară – expresie a dimensionării
și ierarhizării cheltuielilor bugetare prin acțiuni
și instrumente specifice.
Didactică și Pedagogică, pg.108-126, pg.645
 Concept (II)
POLITICA FISCALĂ POLITICA BUGETARĂ
Desemnează concepția, măsurile și acțiunile Desemnează concepția și acțiunile statului
statului privind impozitele și rolul lor în formarea privind veniturile și cheltuielile bugetare, căile și
veniturilor bugetare și finanțarea cheltuielilor
bugetare, tipurile de impozite, perceperea și mijloacele de mobilizare a încasărilor, tipurile și
folosirea lor ca instrument de stimulare a dimensiunile cheltuielilor prin care se poate
creșterii economice. interveni direct împotriva șocurilor și
Are la bază criteriul eficienței fiscale, adică instabilității, pentru relansare economică.
necesitatea de randament cât mai mare.
Se concretizează în bugetul general consolidat.
Trebuie să asigure mobilizarea unor venituri
bugetare cât mai mari, în condițiile încurajării Are la bază reglementări legale prin care se
afacerilor economice, a investițiilor, concomitent stabilesc sursele de venituri, destinația utilizării
cu promovarea echității în contribuția fiecăruia la
venituri, cu asigurarea protecției sociale. lor pe obiective de cheltuieli, reglementări ale
exercițiului financiar.
Sursa: Dobrotă, Niță (coord.), 1999, ”Dicționar de economie”,
Editura Economică, pg.354, 356
Concept (III)
POLITICA FISCALĂ POLITICA FISCALĂ
Se referă la cheltuielile bugetare și Politica fiscală – reprezintă utilizarea
impozitare. Politica fiscală este alcătuită din 3 cheltuielilor bugetare și a impozitelor în
categorii:
Politici referitoare la achiziționarea de vederea influențării economiei naționale.
bunuri și servicii de către administrația
guvernamentală
Politici referitoare la impozitele percepute
Politici referitoare la transferurile cu
caracter social
 Sursa: Horton, Mark; El-Ganaini, Asmaa, 2009, ”Back to
Sursa: Case, Karl; Fair, Ray; Oster, Sharon, 2012, Basics: What Is Fiscal Policy?”, Finance and Development,
”Principles of Macroeconomics”, Prentice Hall, June 2009, IMF,
pg.165 http://www.imf.org/external/pubs/ft/fandd/2009/06/pdf/b
asics.pdf
 Infrastrctură

Educație
Creștere economică
sustenabilă sau
Rolul guvernului în economia modernă
reducerea sărărciei

Stabilizare macroeconomică

Sănătate
De unde a
început?

John Maynard Keynes, Primul Baron Keynes de Tilton (pronunțat keɪnz) (n. 5 iunie 1883, Cambridge —
d. 21 aprilie 1946) a fost economist britanic ale cărui idei numite economie keynesiană radicale au avut
un impact major atât asupra teoriei politice și economice moderne, cât și asupra politicilor fiscale ale
multor guverne. Este cunoscut în mod special pentru pledoaria sa în favoarea politicilor
guvernamentale intervenționiste, prin care guvernul ar folosi măsuri fiscale și monetare în scopul
temperării efectelor adverse ale recesiunilor economice, crizelor economice și boom-urilor economice.
Este considerat de mulți economiști unul dintre principalii fondatori ai macroeconomiei teoretice
moderne. Populara expresie lui Keynes „Pe termen foarte lung suntem toți morți” este încă citată.
 Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/John_Maynard_Keynes
 Sursa: Stiglitz, Joseph, 2014, ”Reconstructing Macroeconomic Theory to Manage Economic
Policy”, NBER Working Paper Series, No.20517, Septpember 2014, pg.2-8
Comparații
MAREA RECESIUNE ECONOMICA 1929-1933
______________________________________
______________________________________
______________________________________
______________________________________
______________________________________
______________________________________
______________________________________
______________________________________
______________________________________
______________________________________
______________________________________
MAREA RECESIUNE ECONOMICĂ 2007-2009
______________________________________
______________________________________
______________________________________
______________________________________
______________________________________
______________________________________
______________________________________
______________________________________
______________________________________
______________________________________
______________________________________
2 curente
MONETARISM
cel mai important element ce determină nivelul
activităţii şi al preţurilor îl reprezintă cantitatea de
bani de pe piaţă
 cauza fluctuaţiilor economice o reprezintă
creşterea inconstantă a masei monetare
“regula creşterii constante a masei monetare”
 existenţa unui sector guvernamental restrâns
care să respingă deficitul bugetar şi datoria
publică mare
 reducerea impozitelor în perioadele de recesiune
şi a cheltuielilor bugetare în perioadele de
expansiune
INTERVENȚIONISM
 nu există o relaţie strânsă între creşterea
masei monetare (ce influenţează cererea
de bunuri şi servicii) şi inflaţia pe termen
scurt
 politica monetară şi fiscală pot fi utilizate
pentru corectarea activităţii economice
 necesitatea unui rol activ al guvernului,
prin cheltuieli guvernamentale sporite şi
transferuri din veniturile bugetare, ca
instrumente ale realizării unei politici
stabilizatoare
CUM?
 Tactică, comportare (abilă) folosită de cineva
pentru atingerea unui scop

OBIECTIVE

STRATEGIE
Politică
CADRUL LEGISLATIV

CADRUL INSTITUȚIONAL

INSTRUMENTE

ACȚIUNI

Sursa: Dicționarul Explicativ al Limbii Române (DEX)

Obiective (I)
GENERALE SPECIFICE
Bunăstarea socială Reducerea deficitului bugetar

Creșterea economică sustenabilă

Reducerea datoriei publice

Diminuarea (combaterea) sărăciei

Combaterea evaziunii fiscale
Reducerea șomajului

Reducerea inegalității distribuirii veniturilor

Obiective (II)
PE TERMEN SCURT SAU MEDIU PE TERMEN LUNG

Stabilizarea economiei
Relansarea economică
Combaterea inflației Creștere economică sustenabilă
Reducerea vulnerabilității externe Combaterea sărăciei
 Stabilirea obiectivelor și planificarea
cursului acțiunilor de urmat atât la nivel
microeconomic, cât și macroeconomic.
Strategie
economică
Sursa: Dicționarul Explicativ al Limbii
Române (DEX)
 Instrumente
Cheltuielile bugetare
 Efectul multiplicatorului cheltuielilor

Impozitele
 Efectul multiplicatorului fiscal

Deficitul bugetar
 Efectul multiplicatorului bugetar

Stabilizatorii automați
 categorii de venituri şi cheltuieli bugetare care se modifică automat în funcţie de starea economiei conducând la stabilizarea nivelului venitului naţional.
◦ Transferurile guvernamentale cu caracter social
◦ Impozitul pe venit

Destabilizatori automați
 categorii de venituri şi cheltuieli bugetare care se modifică automat în funcţie de starea economiei având ca efect destabilizarea venitului naţional.
◦ Efecte ale creşterii/scăderii ratei inflaţiei asupra cheltuielilor bugetare
◦ Efecte ale creşterii ratei dobânzii asupra cheltuielilor bugetare
Operaționalizarea politicilor
FISCALE BUGETARE

Dimensionarea volumului Dimensionarea cheltuielilor

veniturilor bugetare bugetare
Stabilirea provenienței Stabilirea destinației
veniturilor bugetare cheltuielilor bugetare
Stabilirea metodelor de Structura optimă a
prelevare cheltuielilor bugetare
 Decalaj operaţional
Probleme ale momentul scurs între adoptarea măsurilor de
politicilor politică fiscală şi cel în care se simt efectele asupra
producţiei, şomajului sau inflaţiei
financiare
Decalaj de recunoaştere
publice
timpul scurs între momentul începerii unei
Decalaje perioade de recesiune sau expansiune şi
conştientizarea efectivă a acesteia
Decalaj administrativ
Decalajul între momentul în care este nevoie de
intervenţia politicii fiscale şi momentul în care se
adoptă, efectiv, măsurile de politică fiscal
Sursa: McConnell, C.R.; S.L. Brue (1996), “Economics – Principles, Problems and
Policies”, McGraw-Hill, Inc. Thirteenth Edition
 Politică discreționară - modificări în mărimea impozitelor şi
Probleme ale a cheltuielilor bugetare survenite ca urmare a deciziilor
guvernului. Guvernul îşi poate exercita controlul doar asupra
politicilor anumitor elemente
financiare Ratele de impozitare
Dimensiunea transferurilor guvernamentale
publice
Control  Politică non-discreționară - modificări în mărimea
impozitelor și a cheltuielilor bugetare independente de
deciziile adoptate de guvern
 Influența ciclului economic

Sursa: Case, Karl; Fair, Ray; Oster, Sharon, 2012, ”Principles of Macroeconomics”,
Prentice Hall, pg.166
  Alte obiective

 Stabilitatea economică nu reprezintă unicul obiectiv al politicilor fiscale

 Furnizarea bunurilor publice

Probleme ale  Redistribuirea veniturilor

financiare  Finanţele administraţiilor locale

 Politica fiscală la nivelul administraţiilor locale este prociclică

publice  Administraţiile locale trebuie să respecte constrângeri de natură constituţională sau legală în
ceea ce priveşte echilibrarea bugetelor

Aspecte de  Electorat

 Deficitele pot fi atractive din punct de vedere politic, iar excedentele bugetare “dureroase”

natură politică  Reducerea impozitelor sau creşterea cheltuielilor guvernamentale atrag capital electoral

 Creşterea impozitelor sau reducerea cheltuielilor guvernamentale “irita” alegătorii

 Ciclul politic

 Politicienii nu acţionează întotdeauna în interesul economiei, ci doar pentru a fi realeşi

 Politicienii pot manipula politica fiscală în sensul atragerii unui număr cât mai mare de voturi.
Chiar cu costul destabilizării economiei
Sursa: McConnell, C.R.; S.L. Brue (1996), “Economics – Principles, Problems and Policies”, McGraw-Hill, Inc. Thirteenth
Edition

5 elemente cheie
pentru o politică
fiscală isteață
V. Gaspar & L. L. Eyraud, Five Keys to a
Smart Fiscal Policy, IMF,
https://blogs.imf.org/2017/04/19/five-
keys-to-a-smart-fiscal-policy/
1) Politica fiscală trebuie să fie contra-
ciclică
2) Politica fiscală tebuie să stimuleze
creșterea economică
3) Politica fiscală trebuie să urmărească
incluziunea socială
4) Politica fiscală trebuie să fie susținută
de o capacitate fiscală puternică
5) Politica fiscală trebuie să fie prudentă
 Politica fiscală să fie contra-ciclică!
CONTRA-CICLIC PRO-CICLIC

Politica fiscală intervine pentru unfiormizarea Nu întotdeauna, politica fiscală contra-ciclică
ciclului afacerilor prin utilizarea impozitelor și a poate fi aplicată!
cheltuielilor bugetare în vederea corectării  Ex. Tările mari exportatoare de petrol (Arabia Saudită) care
decalajelor au suferit reduceri semnificative ale veniturilor bugetare ca
urmare a declinului prețului petrolului din anul 2011, trebuie
Se bazează foarte mult pe stabilizatorii automați să adopte măsuri pro-ciclice de reducere a deficitului
bugetar bazate pe reducerea cheltuielilor bugetare
Politica fiscală a căpătat o importanță din ce în
ce mai mare în stabilizarea economiei și ca
urmare a faptului că băncile centrale au redus
rata dobânzii foarte aproape de zero
 Ex. SUA, forța de muncă este aproape total ocupată, economia
funcționează aproape de potențialul ei maxim și este momentul
să adopte măsuri contra-ciclice de reducere a deficitului bugetar
și adatorie publice
Politica fiscală trebuie să stimuleze
creșterea economică!
Capitalul
Ex. Țări în care este necesară creșterea
investițiilor publice pe fondul scăderii
ratelor dobânzii la împrumuturi și a
deficinețelor existente în infrastructură
Forța de muncă Productivitatea
Țările trebuie să încurajeze crearea de
noi locuri de muncă și participarea pe
piața forței de muncă
Ex.economiile avansate pot reduce
nivelul fiscalizării dacă este ridicat și să
adopte poiitici care să vizeze
consilierea forței de muncă, pregătirea Ex. Sistemul fiscal
acesteia și să adopte programe de
cheltuieli dedicate grupurilor
vulnerabile (bătrâni și forță d emuncă
slab pregătită). Economiile emergente
ar trebui să dezvolte programe care să
asigure accesul la sistemul de educație
și sănptate
Politica fiscală trebuie să urmărească
incluziunea socială!
Sistemul de
impozitare

Sistemul de asistență
socială
Politica fiscală trebuie să fie susținută de
o capacitate fiscală puternică!
Politica fiscală trebuie să fie prudentă!
”Minutul”
studentului
 În perioada crizei economice din România,
identificați și discutați:
1. care au fost obiectivele politicii fiscale?
Întrebarea
profesorului 2. care a fost strategia adoptată în vederea
atingerii obiectivelor politicii fiscale?
3. care au fost măsurile discreționare ale
adoptate?
Parlament

 Parlamentul adoptă legile bugetare anuale şi legile de rectificare, elaborate de Guvern în

contextul strategiei macroeconomice asumate de acesta.
 În cazul în care legile bugetare anuale, depuse în termen legal, nu au fost adoptate de
către Parlament până cel târziu la data de 15 decembrie a anului anterior anului la care
se referă proiectul de buget, Guvernul va solicita Parlamentului aplicarea procedurii de
urgenţă.
 În timpul dezbaterilor nu pot fi aprobate amendamente la legile bugetare anuale, care
determină majorarea nivelului deficitului bugetar.
 Parlamentul adoptă legile contului general anual de execuţie.

Guvern

 Guvernul asigură realizarea politicii fiscal-bugetare, care ia în considerare perspectivele

economice şi priorităţile politice cuprinse în Programul de guvernare acceptat de
Parlament.
 Guvernul asigură:
o elaborarea raportului privind situaţia macroeconomică pentru anul bugetar
respectiv şi proiecţia acesteia în următorii 3 ani;
o elaborarea proiectelor legilor bugetare anuale şi transmiterea acestora spre
adoptare Parlamentului, în cadrul termenului limită prevăzut de prezenta lege;
o exercitarea conducerii generale a activităţii executive în domeniul finanţelor
publice, scop în care examinează periodic execuţia bugetară şi stabileşte măsuri
pentru menţinerea sau îmbunătăţirea echilibrului bugetar, după caz;
o supunerea spre adoptare Parlamentului a proiectelor legilor de rectificare şi a
contului general anual de execuţie;
o utilizarea fondului de rezervă bugetară şi a fondului de intervenţie la dispoziţia
sa, pe bază de hotărâri.

Ministerul Finanţelor Publice

 În domeniul finanţelor publice Ministerul Finanţelor Publice are, în principal, următoarele

atribuţii:
 coordonează acţiunile care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul
bugetar, şi anume: pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de
rectificare, precum şi ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuţie;
 dispune măsurile necesare pentru aplicarea politicii fiscal-bugetare;
 emite norme metodologice privind elaborarea bugetelor şi forma de prezentare a
acestora;
 emite norme metodologice, precizări şi instrucţiuni prin care se stabilesc practicile şi
procedurile pentru încasarea veniturilor, angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata
cheltuielilor, controlul cheltuirii acestora, încheierea exerciţiului bugetar anual,
contabilizarea şi raportarea;
 solicită rapoarte şi informaţii oricăror instituţii care gestionează fonduri publice;
 aprobă clasificaţiile bugetare, precum şi modificările acestora;
 analizează propunerile de buget în etapele de elaborare a bugetelor;
 furnizează Parlamentului, la cererea acestuia, cu sprijinul ordonatorilor principali de
credite, documentele care au stat la baza fundamentării proiectelor legilor bugetare
anuale;
 asigură monitorizarea execuţiei bugetare, iar în cazul în care se constată abateri ale
veniturilor şi cheltuielilor de la nivelurile autorizate, propune Guvernului măsuri pentru
reglementarea situaţiei;
 avizează, în fază de proiect, acordurile, memorandumurile, protocoalele sau alte
asemenea înţelegeri încheiate cu partenerii externi, precum şi proiectele de acte
normative, care conţin implicaţii financiare;
 stabileşte conţinutul, forma de prezentare şi structura programelor elaborate de
ordonatorii principali de credite;
 blochează sau reduce utilizarea unor credite bugetare constatate ca fiind fără temei
legal sau fără justificare în bugetele ordonatorilor de credite;
 dispune măsurile necesare pentru administrarea şi urmărirea modului de utilizare a
fondurilor publice destinate cofinanţării în bani, rezultate din contribuţia financiară
externă acordată Guvernului României;
 colaborează cu Banca Naţională a României la elaborarea balanţei de plăţi externe, a
balanţei creanţelor şi angajamentelor externe, a reglementărilor în domeniul monetar şi
valutar;
 prezintă semestrial Guvernului şi comisiilor pentru buget, finanţe şi bănci ale
Parlamentului, împreună cu Banca Naţională a României, informări asupra modului de
realizare a balanţei de plăţi externe şi a balanţei creanţelor şi angajamentelor externe şi
propune soluţii de acoperire a deficitului sau de utilizare a excedentului din contul curent
al balanţei de plăţi externe;
 participă, în numele statului, în ţară şi în străinătate, după caz, la tratative externe privind
acordurile bilaterale şi multilaterale de promovare şi protejare a investiţiilor şi convenţiile
de evitare a dublei impuneri şi combatere a evaziunii fiscale şi, împreună cu Banca
Naţională a României, în probleme financiare, valutare şi de plăţi;
 îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de dispoziţiile legale.
Instrumentele, cadrul instituțional și
legislativ
Cadrul instituțional și legislativ

ANDREEA STOIAN
PROF.UNIV.DR.
DEPARTAMENTUL DE FINANȚE ȘI CEFIMO
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCUREȘTI
 Parlamentul adoptă legile bugetare anuale şi legile de
rectificare, elaborate de Guvern în contextul strategiei
macroeconomice asumate de acesta.

Cadrul În cazul în care legile bugetare anuale, depuse în termen

legal, nu au fost adoptate de către Parlament până cel târziu
instituțional la data de 15 decembrie a anului anterior anului la care se
referă proiectul de buget, Guvernul va solicita Parlamentului
PARLAMENTUL aplicarea procedurii de urgenţă.

În timpul dezbaterilor nu pot fi aprobate amendamente la

legile bugetare anuale, care determină majorarea nivelului
deficitului bugetar.

Parlamentul adoptă legile contului general anual de

execuţie.
 Guvernul asigură realizarea politicii fiscal-bugetare, care ia în considerare
perspectivele economice şi priorităţile politice cuprinse în Programul de
guvernare acceptat de Parlament

Cadrul Guvernul asigură:

 elaborarea raportului privind situaţia macroeconomică pentru anul bugetar
instituțional respectiv şi proiecţia acesteia în următorii 3 ani
elaborarea proiectelor legilor bugetare anuale şi transmiterea acestora
spre adoptare Parlamentului, în cadrul termenului limită prevăzut de
GUVERNUL prezenta lege;
exercitarea conducerii generale a activităţii executive în domeniul
finanţelor publice, scop în care examinează periodic execuţia bugetară şi
stabileşte măsuri pentru menţinerea sau îmbunătăţirea echilibrului
bugetar, după caz
supunerea spre adoptare Parlamentului a proiectelor legilor de rectificare
şi a contului general anual de execuţie;
utilizarea fondului de rezervă bugetară şi a fondului de intervenţie la
dispoziţia sa, pe bază de hotărâri.
  coordonează acţiunile care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar, şi anume: pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare,
precum şi ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuţie;

 dispune măsurile necesare pentru aplicarea politicii fiscal-bugetare;

 emite norme metodologice privind elaborarea bugetelor şi forma de prezentare a acestora;

 emite norme metodologice, precizări şi instrucţiuni prin care se stabilesc practicile şi procedurile pentru încasarea veniturilor, angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata
cheltuielilor, controlul cheltuirii acestora, încheierea exerciţiului bugetar anual, contabilizarea şi raportarea;

Cadrul
 solicită rapoarte şi informaţii oricăror instituţii care gestionează fonduri publice;

 aprobă clasificaţiile bugetare, precum şi modificările acestora;

instituțional  analizează propunerile de buget în etapele de elaborare a bugetelor;

 furnizează Parlamentului, la cererea acestuia, cu sprijinul ordonatorilor principali de credite, documentele care au stat la baza fundamentării proiectelor legilor bugetare anuale;

 asigură monitorizarea execuţiei bugetare, iar în cazul în care se constată abateri ale veniturilor şi cheltuielilor de la nivelurile autorizate, propune Guvernului măsuri pentru

MINISTERUL
reglementarea situaţiei;

 avizează, în fază de proiect, acordurile, memorandumurile, protocoalele sau alte asemenea înţelegeri încheiate cu partenerii externi, precum şi proiectele de acte normative,
care conţin implicaţii financiare;

 stabileşte conţinutul, forma de prezentare şi structura programelor elaborate de ordonatorii principali de credite;

FINANȚELOR  blochează sau reduce utilizarea unor credite bugetare constatate ca fiind fără temei legal sau fără justificare în bugetele ordonatorilor de credite;

 dispune măsurile necesare pentru administrarea şi urmărirea modului de utilizare a fondurilor publice destinate cofinanţării în bani, rezultate din contribuţia financiară externă
acordată Guvernului României;

PUBLICE  colaborează cu Banca Naţională a României la elaborarea balanţei de plăţi externe, a balanţei creanţelor şi angajamentelor externe, a reglementărilor în domeniul monetar şi
valutar;

 prezintă semestrial Guvernului şi comisiilor pentru buget, finanţe şi bănci ale Parlamentului, împreună cu Banca Naţională a României, informări asupra modului de realizare a
balanţei de plăţi externe şi a balanţei creanţelor şi angajamentelor externe şi propune soluţii de acoperire a deficitului sau de utilizare a excedentului din contul curent al
balanţei de plăţi externe;

 participă, în numele statului, în ţară şi în străinătate, după caz, la tratative externe privind acordurile bilaterale şi multilaterale de promovare şi protejare a investiţiilor şi
convenţiile de evitare a dublei impuneri şi combatere a evaziunii fiscale şi, împreună cu Banca Naţională a României, în probleme financiare, valutare şi de plăţi;

 îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de dispoziţiile legale.

Cadrul
instituțional
CONSILIUL FISCAL
Cadrul legislativ
NAȚIONAL INTERNAȚIONAL
Legea Finanțelor publice nr.500/2002 cu completările ulterioare Tratatul de la Maastricht (1993)
◦ http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/legislatie/LEGE500.pdf
◦ http://eur-lex.europa.eu/legal-
◦ http://www.mfinante.ro/legisbuget.html?pagina=domenii content/RO/TXT/HTML/?uri=URISERV:xy0026&from=EN

Legea Finanțelor publice locale nr.273/2006

Pactul de stabilitate și creștere (1997)
◦ http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/legislatie/Legea273_finpublocale.pdf
◦ http://eur-lex.europa.eu/legal-
Legea responsabilității fiscal-bugetare cu completările ulterioare content/RO/TXT/HTML/?uri=URISERV:l25021&from=EN
◦ http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/legislatie/lege69_2010.pdf
◦ http://www.mfinante.ro/legisbuget.html?pagina=domenii Six-Pack (2011)
◦ http://eur-lex.europa.eu/legal-
Legile bugetare anuale content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:32011L0085&from=RO
◦ http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buget2014/LegeBugetdestat2014.pdf

Codul fiscal Two-Pack (2011)

◦ http://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Legislatie_R/Cod_fiscal_norme_2014.htm ◦ http://europa.eu/rapid/press-release_MEMO-13-457_ro.htm
Codul de procedură fiscală Pactul fiscal (2013)
◦ http://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Legislatie_R/Cod_fiscal_norme_2013.htm ◦ http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/ecofin/134543.pdf (O)
Ne concentram
pe....... • Legea responsabilității fiscal-bugetare cu
completările ulterioare
• Pactul de stabilitate și creștere
• 6 pack
• 2 pack
• Pactul fiscal
 Asigurarea și menținerea disciplinei fiscal-bugetare, a
transparenței și sustenabilității pe termen mediu și lung a
finanțelor publice
Legea
responsabilității Stabilirea unui cadru de principii și reguli pe baza căruia
Guvernul să asigure implementarea politicilor fiscal-bugetare
OBIECTIVELE care să conducă la buna gestionare a resurselor

LEGII Gestionarea eficientă a finanțelor publice pentru a servi

interesul public pe termen lung, asigurarea prosperității
economice și ancorarea politicilor fiscal-bugetare într-un
cadru durabil
 Principiul transparenței
 Guvernul și autoritățile publice locale au obligația de a face publice și de a menține în
dezbatere un interval de timp rezonabil toate informațiile necesare ce permite evaluarea
modului de implementare a politicilor fiscale și bugetare, rezultatele acestora și a stării
finanțelor publice centrale și locale

Principiul stabilității

Legea  Guvernul are obligația de a conduce politica fiscal-bugetară într-un mod care să asigure
predictibilitatea acesteia pe termen lung în scopul menținerii stabilității macroeconomice

responsabilității Principiul responsabilității fiscale

 Guvernul are obligația de a conduce politica fiscal-bugetară în mod prudent și de a gestiona resursele și
obligațiile bugetare, precum și riscurile fiscale de o manieră care să asigure sustenabilitatea poziției fiscale
pe termen mediu și lung

PRINCIPIILE Principiul echității

 Guvernul va derula politica fiscal-bugetară luând în calcul impactul financiar potențial
asupra generațiilor viitoare, precum și impactul asupra dezvoltării economice pe termen
mediu și lung

POLITICII Principiul eficienței

 Politica fiscal bugetară a Guvernului va avea la bază utilizarea eficientă a resurselor publice
limitate, va fi definită pe baza eficienței economice, iar deciziile de alocare a investițiilor
publice se vor baza pe evaluarea economică, precum și pe evaluarea capacității de
absorbție

Principul gestionării eficiente a cheltuielilor de personal plătite din fonduri publice

 Politica salarială și a numărului de personal aferentă instituțiilor, autorităților, entităților
publice și/sau de utilitate publică trebuie să fie în conformitate cu țintele fiscal-bugetare
de strategie fiscal-bugetară cu scopul de a eficientiza gestiunea fondurilor cu această
destinație
 Menținerea datoriei publice la un nivel sustenabil pe termen
mediu și lung

Realizarea unui sold al bugetului general consolidat aproape

Legea de zero pe durata ciclului economic, concomitent cu
asigurarea competitivității țării
responsabilității
OBIECTIVELE Gestionarea prudentă a resurselor și obligațiilor asumate de
sectorul public și a riscurilor fiscal-bugetare

POLITICII Menținerea unui nivel adecvat al resurselor bugetare pentru

plata serviciului datoriei publice

Asigurarea predictibilității nivelului cotelor și bazelor de

impozitare sau taxare
Legea
responsabilității
REGULILE DE
POLITICĂ
 • consolidarea legitimităţii democratice a instituţiilor;
• creşterea eficienţei instituţiilor;
• dezvoltarea dimensiunii sociale a Comunităţii;
Tratatul de la • instituirea unei politici externe şi de securitate comune
• pune bazele uniunii economice și monetare, moneda unică și
Reglementări Maastricht (1993)
criteriile de utilizare a acesteia
• țările UE trebuie să își coordoneze politicile economice, să

internaționale asigure supravegherea multilaterală a acestei coordonări, să

respecte disciplina financiară și bugetară

• Statele membre se angajează să respecte obiectivul bugetar

pe termen mediu vizând o situație bugetară apropiată de
Pactul de Stabilitate echilibru sau excedentară
și Creștere • Deficit bugetar: 3%
Economică (1997)
• Datorie publică 60%
• Procedură de Deficit Excesiv (PED)

• Asigură o mai bună disciplină a finanțelor publice

Six Pack (2011)
• Previne apariția dezechilibrelor la nivel macroeconomic

• două regulamente concepute pentru a spori integrarea

Two Pack (2013)
economică și convergența între statele membre din zona euro

• Introducerea unei reguli bugetare obligatorii (deficit structural

Pactul Fiscal (2013)
de 0.5% sau 1%)
Reguli de politică
Dinamica cheltuielilor
bugetare vs. Dinamica
PIB în România
Reguli de politică
Soldul bugetului
general consolidat (%
PIB) în UE
Reguli de politică
Gradul de
îndatorare (% PIB)
în UE
Reguli de politică
𝒅𝒕 = 𝒈𝒕 ∙ 𝒃𝒕
”Minutul”
studentului
Întrebarea
profesorului
Care sunt regulile de politică
financiară aplicabile în România la
momentul curent?
 C=100+0.75*Yd, I=100, T=100, G=100+ΔG, ΔG=50
Y T Yd C S I G C+I+G Y-(C+I+G)
300 100 200 250 -50 100 150 500 -200
500 100 400 400 0 100 150 650 -150
700 100 600 550 50 100 150 800 -100
900 100 800 700 100 100 150 950 -50
1100 100 1000 850 150 100 150 1100 0

C=100+0.75*Yd, I=100, G=100, T=100+ΔT, ΔT=-50

Y T Yd C S I G C+I+G Y-(C+I+G)
300 50 250 287.5 -37.5 100 100 487.5 -187.5
450 50 400 400 0 100 100 600 -150
600 50 550 512.5 37.5 100 100 712.5 -112.5
750 50 700 625 75 100 100 825 -75
900 50 850 737.5 112.5 100 100 937.5 -37.5
1050 50 1000 850 150 100 100 1050 0

C=100+0.75*Yd, I=100, G=100, G=100+ΔG, ΔG=+50, T=100, T=100+ΔT, ΔT=+50, SB=0

Y T Yd C S I G C+I+G Y-(C+I+G)
300 150 150 212.5 -62.5 100 150 462.5 -162.5
350 150 200 250 -50 100 150 500 -150
400 150 250 287.5 -37.5 100 150 537.5 -137.5
450 150 300 325 -25 100 150 575 -125
500 150 350 362.5 -12.5 100 150 612.5 -112.5
550 150 400 400 0 100 150 650 -100
600 150 450 437.5 12.5 100 150 687.5 -87.5
650 150 500 475 25 100 150 725 -75
700 150 550 512.5 37.5 100 150 762.5 -62.5
750 150 600 550 50 100 150 800 -50
800 150 650 587.5 62.5 100 150 837.5 -37.5
850 150 700 625 75 100 150 875 -25
900 150 750 662.5 87.5 100 150 912.5 -12.5
950 150 800 700 100 100 150 950 0
c=0.75
MC=1/(1-0.75)=4
DY=MC*DG=4*50=200 u.m.

c=0.75
MF=(-0.75/(1-0.75))=-3
DY=MF*DT=(-3)*(-50)=150 u.m

c=0.75
SB=0
MB=1
DY=DG=50 u.m
Instrumentele, cadrul instituțional și
legislativ
Instrumente

ANDREEA STOIAN
PROF.UNIV.DR.
DEPARTAMENTUL DE FINANȚE ȘI CEFIMO
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCUREȘTI
Economia
națională și
sectorul
guvernamental
Sursa: Case, Karl; Fair, Ray; Oster, Sharon,
2012, ”Principles of Macroeconomics”,
Prentice Hall, capitolul 9, pp.165—175,
pp.185
 Semnificație:
Acest indicator arată cu cât se modifică nivelul venitului naţional
la modificarea cheltuielilor guvernamentale
Relație de calcul:
Multiplicatorul MC=1/s

cheltuielilor (I) Demonstrație:

_____________________________________________________
_____________________________________________________
_____________________________________________________
_____________________________________________________
_____________________________________________________

Exercițiu:
_____________________________________________________
_____________________________________________________
_____________________________________________________
_____________________________________________________
_____________________________________________________
Multiplicatorul C=100+0.75*Yd, I=100, T=100, G=100+ΔG, ΔG=50

cheltuielilor (II) Y T Yd C S I G C+I+G Y-(C+I+G)

Exercițiu 300 100 200 250 -50 100 150 500 -200
 Semnificație:
Arată cu cât se modifică mărimea venitului naţional la modificarea
impozitelor percepute de stat
Relație de calcul:
MF=-c/s
Multiplicatorul Demonstrație:
fiscal (I) ________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
_________
Exercițiu 1:
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
Exercițiu 2: ΔT=-100, Y=?; : ΔG=+100, Y=?;
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
 C=100+0.75*Yd, I=100, G=100, T=100+ΔT, ΔT=-50
Multiplicatorul
fiscal (II) Y T Yd C S I G C+I+G Y-(C+I+G)

Exercițiu
300 50 250 287.5 -37.5 100 100 487.5 -187.5
 Semnificație:
Modificarea înregistrată la nivelul venitului naţional ca
urmare a unei modificări a creşterii cheltuielilor
guvernamentale finanțate prin creşterea impozitelor.
Multiplicatorul Relație de calcul:
MSB=1
soldului bugetar (I)
Demonstrație:
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________
_________________________________________
Exercițiu:
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________
_________________________________________
 C=100+0.75*Yd, I=100, G=100, G=100+ΔG, ΔG=+200, T=100, T=100+ΔT, ΔT=+200

Multiplicatorul
soldului bugetar (II) Y T Yd C S I G C+I+G Y-(C+I+G)

Exercițiu 300 300 0 100 -100 100 300 500 -200

 Instrument Acțiune Multiplicator Efect asupra
producției
naționale
Cheltuieli Creșterea/descreșterea 1/s ΔGx1/cs
guvernamentale cheltuielilor
guvernamentale, ΔG
Multiplicatori Impozite Creșterea/descreșterea -c/s ΔTx(-c/s)
impozitelor, ΔT

Rezumat Soldul bugetar Creșterea simultană a

cheltuielilor și a
1 ΔG

veniturilor
guvernamentale pentru
menșinerea unui sold
echilibrat, ΔG=ΔT
 ◦ Pentru a conduce la aceeaşi
creştere a cererii agregate este
necesară o reducere mai mare a
impozitării comparativ cu
creşterea cheltuielilor
De reținut! guvernamentale
◦ Pentru a creşte consumul iniţial
cu o anumită mărime este
necesară reducerea impozitării
cu mai mult de mărimea
respectivă (o parte a impozitării
afectează economiile şi nu
consumul)
Opțiuni politice: T sau G?
OPINIA LIBERALĂ OPINIA CONSERVATOARE

 Sectorul guvernamental trebuie  Sectorul guvernamental este prea

extins în vederea corectării eşecurilor mare şi ineficient
pieţei
 Recomandă în perioadele de
 În perioadele de recesiune este recesiunea creşterea cererii pe baza
necesară creşterea cheltuielilor reducerii impozitării
guvernamentale
 Recomandă în perioadele de
 În perioadele de expansiune se expansiune reducerea cererii prin
recomandă creşterea impozitării reducerea cheltuielilor
guvernamentale

Sursa: McConnell, C.R.; S.L. Brue (1996), “Economics – Principles, Problems and Policies”, McGraw-Hill, Inc.
Thirteenth Edition
 C=100+0.75*Yd, I=100, T=100, G=100
Y T Yd C S I G C+I+G Y-(C+I+G)
300 100 200 250 -50 100 100 450 -150

Efectele politcii C=100+0.75*Yd, I=100, T=200, G=200

pro-ciclice Y
300
T Yd
100
C
175
S
-75
I
100
G C+I+G Y-(C+I+G)

Exercițiu Y
300
T Yd
200
C=100+0.75*Yd, I=100, T=100, G=200
C
250
S
-50
I
100
G C+I+G Y-(C+I+G)

C=100+0.75*Yd, I=100, T=200, G=100

Y T Yd C S I G C+I+G Y-(C+I+G)
300 100 175 -75 100

C=100+0.75*Yd, I=100, T=200, G=50

Y T Yd C S I G C+I+G Y-(C+I+G)
300 100 175 -75 100
”Minutul”
studentului
 Q1: Teoria economică sugerează că
deficitele bugetare afectează veniturile
generațiilor viitoare, dar că pot stimula
producția în timpul recesiunii. Explicați cum
Întrebarea aceste două afirmații pot fi adevărate?
profesorului Q2:Guvernul a decis reducerea cotei de
impozitare a veniturilor din economii și
creșterea cotei de impozitare a veniturilor
din salarii pentru a evita creșterea
deficitului bugetar. Explicați care sunt
beneficiarii direcți ai acestor măsuri de
politică fiscală! Ce se va intâmpla cu stocul
de capital pe termen lung? Ce se va
întâmpla cu productivitatea muncii și cu
nivelul salariilor?
Politica privind resursele financiare
publice
Armonizarea și coordonarea fiscală
ANDREEA STOIAN
PROF.UNIV.DR.
DEPARTAMENTUL DE FINANȚE ȘI CEFIMO
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCUREȘTI
Politica veniturilor bugetare
Dimensionarea volumului veniturilor bugetare

Stabilirea provenienței veniturilor bugetare

Stabilirea metodelor de prelevare

Evoluția
veniturile fiscale
(inlclusiv CSS), %
PIB
Sursa: Taxation trends in European
Union, 2018
Veniturile fiscale
(inclusiv CSS), în
2015-2016, %
PIB
Sursa: Taxation trends in European
Union, 2018
Impozitele
indirecte (%
total venituri
fiscale)
Sursa: Taxation trends in European
Union, 2018
Impozitele
directe (% total
venituri fiscale)
Sursa: Taxation trends in European
Union, 2018
CSS (% total
venituri fiscale)
Sursa: Taxation trends in European
Union, 2018
Caracteristici
IMPOZITE DIRECTE
 corespund principiului posibilităţilor de plată
 obiectul impozabil este uşor de identificat şi
clar definit
 flexibilitatea (veniturile fiscale cresc relativ
repede odată cu trecerea contribuabililor
într-o altă categorie de venit)
 nu produce distorsiuni ale preţurilor
 bun stabilizator macroeconomic
 pot afecta negativ creșterea economică
IMPOZITE INDIRECTE
 necesită o perioadă scurtă de timp din momentul luării
deciziei de instituire a impozitelor
 reclamă cheltuieli modice de aşezare, percepere şi urmărire
 sunt mai voalate, fiind cuprinse în preţul de vânzare al
produselor sau tariful serviciilor prestate
 cotele nu sunt diferenţiate în funcţie de mărimea venitului
sau averii contribuabililor şi nici în funcţie de situaţia
personală a acestora
 afectează, în mod deosebit, pe cei cu venituri mici
 nu afectează în mod direct venitul disponibil, ci puterea de
cumpărare a contribuabililor (au un caracter regresiv)
 au incidenţă asupra preţurilor produselor
 nu influențează negativ creșterea economică
Model de
impozitare cu
efecte
comportamentale.
Curba Laffer
Sursa: Laffer, A., The Laffer curve:
Past, Present and Future, The
Heritage Foundation, June, 2004
Curba Laffer
EXERCIȚIU CALCULAȚI

Relația dintre veniturile fiscale totale (inclusiv a) Rata medie optimă a impozitării în România care
generează volumul maxim de încasări la buget;
CSS) încasate la buget în expresie reală și rata
medie a impozitării în România este descrisă b) Volumul maxim al veniturilor fiscale ce poate fi
încasat la buget;
de următoarea ecuație:
c) Cotele de impozitare pentru care încasările la
𝑉𝑓𝑟 = 28.85 ∙ 𝑖 − 0.86 ∙ 𝑖 2 buget sunt zero;
d) Volmul curent al încasărilor la buget este de 200
Variable Coefficient Std. Error t-Statistic Prob. mld. RON. Care este rata medie a impozitării
corespunzătoare din zona admisibilă a curbei
RTVF
R2TVF
28.85377
-0.858853
6.391633
0.222264
4.514303
-3.864111
0.0002
0.0008 Laffer?
R-squared
Adjusted R-squared
0.307387
0.277273
Mean dependent var
S.D. dependent var
145.3766
50.62618
e) Guvernul decide să sporească încasările la buget cu
S.E. of regression 43.03900 Akaike info criterion 10.43871 10%. Care este rata medie a impozitării acceptată
Sum squared resid
Log likelihood
42604.18
-128.4839
Schwarz criterion
Hannan-Quinn criter.
10.53622
10.46575
de contribuabil care va genera acest volum al
Durbin-Watson stat 0.366759 încasărilor?
 Curba Laffer teoretică
300

250

200

150

Curba Laffer 100

50

Grafice 0
0 5 10 15 20 25 30 35 40
-50

Curba Laffer empirică

250

200

150

100

50

0
0 5 10 15 20 25 30 35
Incidența
economică –
impozit pe
produs (I)
Povara fiscală măsurată prin modificările
care apar în resursele disponibile oricărui
agent economică ca rezultat al
impozitării.
Povara fiscală a consumatorului = (prețul
după impozitare-prețul înainte de
impozitare)+impozit

Povara fiscală a producătorului = (prețul

înainte de impozitare-prețul după
impozitare)+impozit

Distribuirea poverii fiscale este identifcă

indiferent de entitatea stabilită prin lege
să plătească impozitul
Incidența
economică –
impozit pe
produs (II)
A) Cerere perfect inelastică

B) Cerere perfect elastică

Entitatea cerere/ofertă inelastică

suportă povara fiscală.

Entitatea caracterizată printr-o

cerere/ofertă inelastică evită povara
fiscală.
 •Obiectivul principal al politicii fiscale a UE este buna funcționare a pieței
sale unice, și anume asigurarea faptului că indivizii și întreprinderile nu
trebuie să se confrunte cu obstacole legate de activitatea economică
transfrontalieră
• Nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state
membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică,
Armonizarea direct sau indirect, produselor naționale similare
• De asemenea, nici un stat membru nu aplică produselor altor state membre
fiscală în UE impozite interne de natură să protejeze indirect alte sectoare de producție

•Pot fi adoptate măsuri fiscale la nivelul UE pentru a sprijini politicile de

Definiție: Procesul mediu și de energie
uniformizare a impozitelor
•Comisia Europeană nu consideră că este necesară o armonizare generală
similare într-o regiune a sistemelor fiscale ale țărilor UE, în măsura în care nu se împiedică
geografică prin creșterea înființarea și funcționarea pieței interne; țările ar trebui să poată alege
impozitelor în zonele cu ceea ce consideră a fi cel mai potrivit pentru ei înșiși
impozitare mai mică pentru •Eforturile de armonizare ale UE se concentrează în principal pe legislația
a se egaliza cu zonele cu privind impozitele pe bunuri și servicii (impozite indirecte, cum ar fi taxa
impozitare mai mare pe valoarea adăugată (TVA), accizele percepute pentru produsele
energetice, electricitatea, alcoolul și tutunul prelucrat) impozite directe)
• Au fost realizate unele acțiuni coordonate pentru combaterea obstacolelor
fiscale și ineficiențelor în domeniul impozitului pe profit, al TVA, al accizelor și
al taxelor auto
 •Eliminarea discriminării și a dublei impuneri

Coordonarea •Prevenirea neimpozitării și abuzului

fiscală în UE
•Reducerea costurilor cu conformarea fiscală când subiectul
impozitării este supus mai multor sisteme fiscale
Efectele
intergeneraționale Auerbach, Gokhale şi Kotlikoff (1994): efectele politicii fiscale
Sursa: Auerbach, A.J.; Gokhale, J.; Kotlikoff, L.J.
(1994), „Generational Accounting: A Meaningful
pentru mai multe generaţii de contribuabili
Way to Evaluate fiscal Policy”, Journal of
Economic Perspectives, Vol.8, No.1 (Winter
1994), pp.73-94, pag.84-85. poate fi estimată suma impozitelor nete (impozitele plătite mai
puţin transferurile de care beneficiază) pe care trebuie să o
plătească atât generaţia curentă, cât şi generaţiile viitoare
Exemple
Exemplu 1: se are în vedere o reducere cu 20% a ratei impozitului pe venit, pe o perioadă de 5 ani, urmată de o
creştere a ratei, superioară nivelului iniţial, pentru a se menţine constant raportul dintre datoria publică şi
produsul naţional brut
 de reducerea ratei impozitului pe venit vor beneficia toate generaţiile de peste 25 de ani
 cel mai mare beneficiu se va înregistra pentru cei care au 55 de ani, la momentul analizei, iar povara fiscală
cea mai mare se va manifesta asupra generaţiilor a căror vârstă este cuprinsă între 15 şi 20 de ani
Exemplu 2: se are în vedere o politică ce vizează creşterea cu 20% a beneficiilor furnizate prin bugetul
asigurărilor sociale, creştere finanţată prin creşterea contribuţiilor de securitate socială
 bărbaţii şi femeile în vârstă vor avea cele mai mari avantaje de pe urma acestei politici
 generaţiile tinere şi mai ales cele viitoare vor avea dezavantaje, din punctul de vedere al poverii fiscale
suportate
Exemplu 3: se propune o modificare a structurii ratelor de impozitare, adică o reducere cu 30% a contribuţiilor
de securitate finanţată printr-o creştere a impozitelor pe vânzări
Efectele constau în avantaje pentru generaţiile tinere şi de vârstă medie, în timp ce povara fiscală se exercită
asupra generaţiilor în vârstă
”Minutul”
studentului
 Guvernul dorește să mărească
volumul impozitelor colectate la
bugetul de stat. Pentru aceasta
Întrebarea are de ales între creșterea cotei
profesorului de impozitare a profitului
societăților comerciale, creșterea
bazei de impozitare a veniturilor
din salarii sau îmbunătățirea
gradului de colectare. Pe care
dintre aceste variante o
recomandați și de ce?
Sincronizarea veniturilor și a
cheltuielilor bugetare
ANDREEA STOIAN
PROF.UNIV.DR.
DEPARTAMENTUL DE FINANȚE ȘI CEFIMO
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCUREȘTI
 Ipoteze
Ipoteza ”venituri – cheltuieli”: creșterea veniturilor bugetare (impozitelor) conduce la creșterea cheltuielilor
bugetare (Friedman, 1978). Dacă această ipoteză este verificată, atunci deficitele bugetare pot fi eliminate prin
politici care au ca scop stimularea creșterii veniturilor bugetare.
Ipoteza ”cheltuieli – venituri”: crize severe care conduc la creșterea a cheltuielilor bugetare într-un ritm mai
accentuat decât cel al veniturilor bugetare (impozite) vor determina și o schimbare a atitudinii publice vis-a-vis de
mărimea sectorului guvernamental. Creșterea inițială a impozitelor cauzată de criză va deveni ulterior o politică
permanentă (Peacock și Wiseman, 1961, 1979). În cazul în care această ipoteză este verificată, se sugerează că
guvernul mai întâi cheltuiește și apoi va crește impozitele pentru finanțarea cheltuielilor. Poate conduce o
scurgere a capitalurilor ca urmare a creșterii impozitelor.
Ipoteza ”sincronizării fiscale”: se bazeză pe principiul că guvernele pot modifica veniturilor și cheltuielile
bugetare concomitent (Musgrave, 1966; Meltzer și Richard, 1981).
Ipoteza ”separației instituționale” (”neutralității fiscale”): dacă ipoteză sincronizării fiscale nu este verificată,
înseamnă că deciziile privind mărimea cheltuielilor sunt izolate de cele privind mărimea veniturilor bugetare și va
conduce la deficite bugetare semnificative în cazul în care cheltuuelile vor crește mai repede decât veniturile
bugetare. Această situație poate fi consecința independenței autorităților executive și a celor legislative
(Baghestani și McNown, 1994).
Metodologie
Teste de staționaritate (Augumented Dickey-Fuller)

Teste de cointegrare (Johansen)

Teste de cauzalitate (Granger)

 5.0

4.9

Studiu de caz 4.8

4.7
Grecia 4.6
Venituri vs. Cheltuieli bugetare
4.5

4.4

4.3

4.2

4.1
96 98 00 02 04 06 08 10 12 14 16 18

GR_LCBR GR_LVBR
 Null Hypothesis: GR_LVBR has a unit root
Null Hypothesis: GR_LCBR has a unit root Exogenous: Constant
Exogenous: Constant Lag Length: 1 (Automatic - based on SIC, maxlag=5)
Lag Length: 0 (Automatic - based on SIC, maxlag=5)
t-Statistic Prob.*
t-Statistic Prob.*
Augmented Dickey-Fuller test statistic -2.489513 0.1308
Augmented Dickey-Fuller test statistic -1.248258 0.6359 Test critical values: 1% level -3.752946
Test critical values: 1% level -3.737853 5% level -2.998064
5% level -2.991878 10% level -2.638752
10% level -2.635542
*MacKinnon (1996) one-sided p-values.
*MacKinnon (1996) one-sided p-values.

Null Hypothesis: GR_LCBR has a unit root Null Hypothesis: GR_LVBR has a unit root
Exogenous: Constant, Linear Trend Exogenous: Constant, Linear Trend
Lag Length: 0 (Automatic - based on SIC, maxlag=5) Lag Length: 1 (Automatic - based on SIC, maxlag=5)

t-Statistic Prob.* t-Statistic Prob.*

Grecia Augmented Dickey-Fuller test statistic

Test critical values: 1% level
5% level
10% level
-1.025947
-4.394309
-3.612199
-3.243079
0.9210 Augmented Dickey-Fuller test statistic
Test critical values: 1% level
5% level
10% level
-1.956266
-4.416345
-3.622033
-3.248592
0.5932

Teste de staționaritate (Nivel) *MacKinnon (1996) one-sided p-values. *MacKinnon (1996) one-sided p-values.

Null Hypothesis: GR_LCBR has a unit root

Exogenous: None Null Hypothesis: GR_LVBR has a unit root
Lag Length: 0 (Automatic - based on SIC, maxlag=5) Exogenous: None
Lag Length: 0 (Automatic - based on SIC, maxlag=5)
t-Statistic Prob.*
t-Statistic Prob.*
Augmented Dickey-Fuller test statistic -0.019620 0.6662
Test critical values: 1% level -2.664853 Augmented Dickey-Fuller test statistic 1.190132 0.9350
5% level -1.955681 Test critical values: 1% level -2.664853
10% level -1.608793 5% level -1.955681
10% level -1.608793
*MacKinnon (1996) one-sided p-values.
*MacKinnon (1996) one-sided p-values.
 Null Hypothesis: D(GR_LVBR) has a unit root
Null Hypothesis: D(GR_LCBR) has a unit root
Exogenous: Constant
Exogenous: Constant Lag Length: 0 (Automatic - based on SIC, maxlag=5)
Lag Length: 0 (Automatic - based on SIC, maxlag=5)
t-Statistic Prob.*
t-Statistic Prob.*
Augmented Dickey-Fuller test statistic -3.112561 0.0396
Augmented Dickey-Fuller test statistic -4.930543 0.0007
Test critical values: 1% level -3.752946
Test critical values: 1% level -3.752946 5% level -2.998064
5% level -2.998064
10% level -2.638752
10% level -2.638752
*MacKinnon (1996) one-sided p-values.
*MacKinnon (1996) one-sided p-values.

Null Hypothesis: D(GR_LCBR) has a unit root Null Hypothesis: D(GR_LVBR) has a unit root
Exogenous: Constant, Linear Trend Exogenous: Constant, Linear Trend
Lag Length: 0 (Automatic - based on SIC, maxlag=5) Lag Length: 0 (Automatic - based on SIC, maxlag=5)

Grecia Augmented Dickey-Fuller test statistic

Test critical values: 1% level
t-Statistic

-5.604173
-4.416345
Prob.*

0.0008 Augmented Dickey-Fuller test statistic

Test critical values: 1% level
t-Statistic

-3.607990
-4.416345
Prob.*

0.0514

5% level -3.622033 5% level -3.622033

Teste de staționaritate (Diferență) 10% level -3.248592 10% level -3.248592

*MacKinnon (1996) one-sided p-values. *MacKinnon (1996) one-sided p-values.

Null Hypothesis: D(GR_LVBR) has a unit root

Null Hypothesis: D(GR_LCBR) has a unit root Exogenous: None
Exogenous: None Lag Length: 0 (Automatic - based on SIC, maxlag=5)
Lag Length: 0 (Automatic - based on SIC, maxlag=5)
t-Statistic Prob.*
t-Statistic Prob.*
Augmented Dickey-Fuller test statistic -3.107287 0.0034
Augmented Dickey-Fuller test statistic -5.046457 0.0000 Test critical values: 1% level -2.669359
Test critical values: 1% level -2.669359 5% level -1.956406
5% level -1.956406 10% level -1.608495
10% level -1.608495
*MacKinnon (1996) one-sided p-values.
*MacKinnon (1996) one-sided p-values.
 Selected (0.05 level*) Number of Cointegrating Relations by Model

Data Trend... None None Linear Linear Quadratic

Test Type No Intercep... Intercept Intercept Intercept Intercept

Trace
No Trend
0
No Trend
0
No Trend
0
Trend
0
Trend
2
Există o relație de
Max-Eig 0 0 0 0 0
echilibru pe termen lung
*Critical values based on MacKinnon-Haug-Michelis (1999)
între veniturile și
Unrestricted Cointegration Rank Test (Trace)
cheltuielile bugetare!
Hypothesized Trace 0.05
No. of CE(s) Eigenvalue Statistic Critical Value Prob.**

Grecia None *
At most 1 *
0.511768
0.211220
21.94733
5.457152
18.39771
3.841466
0.0153
0.0195
CBR-1.80*VBR=0
Trace test indicates 2 cointegrating eqn(s) at the 0.05 level
Test de cointegrare (Johansen) * denotes rejection of the hypothesis at the 0.05 level
**MacKinnon-Haug-Michelis (1999) p-values
1.80: coeficient de
elasticitate a CBR în
1 Cointegrating Equation(s): Log likelihood 85.42862 raport cu VBR
Normalized cointegrating coefficients (standard error in parenth...
GR_LCBR GR_LVBR
1.000000 -1.808871
(0.18972)
 Null Hypothesis: Obs F-Statisti... Prob.

D(GR_LVBR) does not Granger Cause D(GR_LCBR) 23 3.61958 0.0716

D(GR_LCBR) does not Granger Cause D(GR_LVBR) 0.57275 0.4580

Se acceptă ipoteza venituri-cheltuieli!

Grecia
Test de cauzalitate (Granger)
Referințe
Baghestani, H. and McNown, R. (1994) Do revenue or expenditure respond to budgetary
disequilibria, Southern Economic Journal, 61, 311–22
Friedman, M. (1978) The limitations of tax limitations, Policy Review, Summer, 7–14
Meltzer, A. H. and Richard, S. F. (1981) A rational theory of the size of the government, Journal of
Political Economy, 89, 914–27
Musgrave, R. A. (1966) Principles of budget determination, in Public Finance: Selected Readings
(Eds) A. H. Cameron and W. Henderson, Random House, New York, pp. 15–27
Peacock, A. T. and Wiseman, J. (1961) The Growth of Public Expenditure in the United Kingdom,
Princeton University Press for the National Bureau of Economic Research, Princeton, NJ.
Peacock, A. T. and Wiseman, J. (1979) Approaches to the analysis of government expenditure
growth,
Public Finance Quarterly, 7 , 3–23
”Minutul”
studentului
 Între cheltuielile și veniturile bugetare în expresie
reală s-a confirmat relația de echilibru pe termen
lung care este dată de următoarea ecuație:
C-1.80*V=0. De asemenea, s-a mai confirmat
ipoteza venituri-cheltuieli. Dacă Guvernul estimează
Exercițiul o reducere a veniturilor bugetare reale cu 10%
pentru anul următor, iar nivelul actual al veniturilor
profesorului bugetare reale este de 50 miliarde EUR, având în
vedere cunoștințele dobândite în acest curs,
răspundeți la următoarele întrebări:
 a) ce se va întâmpla cu cheltuielile bugetare ale Greciei
pentru anul următor? De ce? Cum argumentați
răspunsul?
 b) care va fi variația procentuală a cheltuielilor bugetare
reale?
 c) care va fi volumul cheltuielilor bugetare în expresie
reală estimat pentru anul următor, știind că nivelul
curent al acestora este de 90 miliarde EUR?
 d) dacă PIB-ul în expresie nominală estimat pentru anul
următor este de 174 miliarde EUR, iar rata așteptată a
inflației este de 1%, cât estimați că va fi soldul bugetar
convențional pentru anul următor (% PIB)?
 Investiții publice
ANDREEA STOIAN
PROF.UNIV.DR.
DEPARTAMENTUL DE FINANȚE ȘI CEFIMO
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCUREȘTI
Obiective ale investițiilor publice
Rentabilitatea
socială
(bunăstarea
socială)

Maximizarea
Rentabilitate averii pe baza
economică reducerii
impozitelor

Maximizarea
utilității
consumatorilor
Caracteristici ale investițiilor publice
1.
• Nu au ca scop principal câștigarea de venituri

2.
• Rezonabilitatea – sa fie logic!

3.
• Fezabilitatea – dacă va merge!
Eficiența investițiilor publice
Exprimă dimensiunea optimă a unui raport
determinat între eforturile financiare (consumul de
resurse financiare publice) şi efectele comensurabile
sau estimative ce se pot obţine de pe urma
obiectivelor finanţate de către stat.
 Modalități de evaluare a eficienței
investițiilor publice
OPTIMUL PARETO ANALIZA COST-BENEFICIU (ACB)
criteriu de evaluare a actiunilor guvernamentale o abordare mai obiectiva si masurabila a actiunilor
o alocare a resurselor se realizeaza in sens Pareto, daca nu care trebuie intreprinse in interes public
afecteaza bunastarea altui consummator
este o metoda frecvent folosita in deciziile de
eficienta schimbului: bunurile si serviciile trebuie alocate astfel infrastructura publica referitoare la apa, canal,
incat sa se atinga maximul de satisfactie al consumatorului
transporturi
eficienta tehnica: un factor de productie poate fi realocat in
daca toate beneficiile, in termeni monetar, sunt mai
scopul cresterii productiei unui bun, fara a se reduce productia
altui bun mari decat costurile, atunci proiectul este de interes
eficienta omniprezenta: sistemul trebuie sa-si maximizeze public
productia,in sesnul ca un factor de productie nu poate fi realocat
pentru producerea altui bun care al putea face pe un criteriul Hicks-Kaldor: o actiune guvernamentala
consummator sa fie mai multumit in detrimental altui este d einteres public, daca beneficiile sau castigurile
consummator
rezultate din aceasta actiune sunt mai mari decat
conditii: informare perfecta, maximizarea utilitatii, maximizarea costurile sau pierderile rezultate
profitului, concurenta perfecta, nu exista externalitati
Valoarea actualizată netă (VAN)
CONȚINUT DIFICULTĂȚI

beneficii și costuri în expresie monetară

( B  C )1 ( B  C ) 2 ( B  C )n
VAN   I 0    ... 
(1  k ) (1  k ) 2
(1  k ) n factorul de actualizare (k)
______________________________________
______________________________________
______________________________________
______________________________________

VAN>=0! ______________________________________
______________________________________
______________________________________
______________________________________
VAN
EXERCIȚIU REZOLVARE
Se cunosc următoarele:
-o entitate guvernamentală locală doreşte să realizeze un
proiect de investiţii ce constă în construirea unui sistem de irigaţii; Productia
Investitia agricola Rata de Beneficii Costuri
initala (mil. initiala Beneficii Costuri actualizare Factor de actualizate actualizare
-ca urmare a realizării acestui proiect se previzionează o An u.m.) (mil.u.m.) (mil.u.m.) (mil.u.m.) (%) actualizare (mil.u.m.) (mil.u.m.)
creştere a producţiei agricole cu 10% pe an; 1 100 10 11 5 5 0.95238 10.48 4.76
2 11 5 0.90703 9.98 4.54
-iniţial, producţia agricolă medie anuală era de 10 3 11 5 0.86384 9.50 4.32
milioane u.m.; 4 11 5 0.82270 9.05 4.11
5 11 5 0.78353 8.62 3.92
-investiţia iniţială este estimată la 100 milioane u.m.; 6 11 5 0.74622 8.21 3.73
7 11 5 0.71068 7.82 3.55
8 11 5 0.67684 7.45 3.38
-costurile anuale de întreţinere a sistemului de irigaţii se 9 11 5 0.64461 7.09 3.22
prognozează a reprezenta 5% din valoarea iniţială a investiţiei; 10 11 5 0.61391 6.75 3.07
Total 100 84.94 38.61
-durata de viaţă a proiectului este de 10 ani, după care VAN -53.67
urmează să fie recondiţionat; ABC 46.33

-rata de actualizare recomandată este 5%.

Rata internă de retabilitate (RIR)
CONȚINUT DIFICULTĂȚI

( B  C )1 ( B  C ) 2 ( B  C )n
considerații privind RIR (k)
VAN   I 0    ...  0
(1  k ) (1  k ) 2
(1  k ) n
alegerea RIR
______________________________________
______________________________________
______________________________________
______________________________________

VAN = 0! ______________________________________
______________________________________
______________________________________
______________________________________
Eficacitate
Eficacitatea reprezintă o modalitate de a dimensiona
calitatea activităţilor întreprinse. Din punct de vedere
cantitativ, se determină ca raport între ceea ce s-a realizat şi
între ceea ce s-a propus (prognozat, previzionat) a se realiza.

Alegerea alternativei celei mai puțin costisitoare, în raport

cu rezultatul final al servicului public, pentru care se dorește
creșteterea cantitativă a serviciului public
”Minutul”
studentului
Întrebarea
profesorului
Cum apreciați din
perspectiva
caracteristicilor
investițiilor publice,
investiția prezentată
în imaginea
alăturată?
Deficitul bugetar și datoria publică
ANDREEA STOIAN
PROF.UNIV.DR.
DEPARTAMENTUL DE FINANȚE ȘI CEFIMO
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCUREȘTI
Evoluția soldului bugetar
STATELE UNITE ALE AMERICII 1789-2002 INTERNAȚIONAL 1970-2012
Măsurarea soldului bugetar (I)
CRITERIUL ÎNCASĂRI – PLĂȚI (CASH BASIS) CRITERIUL ANGAJAMENTE (ACCRUAL BASIS)

Perceperea veniturilor bugetare Lichidarea sau emiterea titlului de percepere

a veniturilor bugetare
Angajarea cheltuielilor bugetare
Plată a cheltuielilor
Soldul bugetar al
României
2004-2017
Măsurarea soldului bugetar (II)
CRITERIUL DATORIEI PUBLICE CRITERIUL POLITICII PUBLICE

Cheltuielile cu dobânzile la datoria publică Creditare netă

Granturi
Serviciul datoriei publice

Ratele scadente la datoria publică

 Soldul
bugetar

Convențional Primar Ajustat ciclic Curent Operațional

Soldul bugetar convențional
CARACTERISTICI ROMÂNIA 1995-2020
simplitate atât a modului de estimare, cât şi a 0

2013

2018
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012

2014
2015
2016
2017

2019
2020
modului de prezentare a rezultatelor estimării; -1

grad ridicat de acurateţe a estimării şi -2

relevanţă; -3

complexitatea demersului ştiinţific ce stă la baza -4

estimării soldului bugetar trebuie să fie foarte -5

redusă, astfel încât rezultatele estimării să fie -6
accesibile publicului larg
-7
disponibilitate informaţională, în sensul că -8
evaluarea lui se bazează pe date statistice
disponibile (de regulă, estimarea se face anual) la -9

momentul respectiv. -10

SBC (% PIB)
Soldul bugetar primar
CARACTERISTICI ROMÂNIA 1995-2020

Indicator utilizat în analiza sustenabilităţii 2

politicii fiscale 1

2003

2015
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002

2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014

2016
2017
2018
2019
2020
Elimină acea componentă „nediscreţionară” -1

a politicii bugetare, şi anume, cheltuielile cu -2

dobânzile -3

-4

Relevă succesul politicilor fiscale e în -5

demersul lor privind construcţia unui sistem -6

economic sustenabil şi bazat pe creştere reală -7

-8

-9

SBP (% PIB)
Soldul bugetar ajustat ciclic (structural)
CARACTERISTICI (I)
Dezechilibrele bugetare pot fi influenţate atât de
factori permanenţi, cât şi de factori temporari:
◦ factori temporari: acele efecte care se manifestă la nivelul
cheltuielilor/veniturilor publice în condiţiile în care
produsul intern brut se abate de la tendinţa sa normală
(de exemplu, creşteri ale transferurilor bugetare, în special
ale ajutorului de şomaj sau alte creşteri ale cheltuielilor
datorate apariţiei unor calamităţi naturale);
◦ factorii permanenţi: sunt considerate ca fiind acele evoluţii
normale ale cheltuielilor sau veniturilor guvernamentale
care se manifestă în absenţa unor şocuri externe, atunci
când economia operează la capacitate maximă de ocupare
a forţei de muncă, iar inflaţia este stabilă (de exemplu,
modificări tehnologice semnificative).
CARACTERISTICI (II)
Estimarea mărimii soldului structural se realizează pe
parcursul a trei etape
◦ (1) decalajului dintre produsul intern brut potenţial şi produsul
intern brut efectiv realizat (gap);
◦ (2)cuantificarea componentei ciclice a cheltuielilor, respectiv a
veniturilor bugetare;
◦ (3)eliminarea componentei ciclice a cheltuielilor/veniturilor
din nivelul înregsitrat al acestora, ceea ce permite calcularea
soldului structural.
Estimarea nivelului potenţial al produsului intern brut:
◦ OCDE utilizează în acest sens o funcţie de producţie de tip
Cobb-Douglas,
◦ FMI foloseşte o relaţie de echilibru în condiţii NAIRU (Non
Accelerating Inflation Rate of Unemployment),
◦ CE utilizează filtre de tip Hodrick – Prescott.
 2 15

Soldul
convențional- 0

10

ajustat ciclic- -2

output gap -4
5

ROMÂNIA 1995-2020
-6
0

-8

-5

-10

-12 -10

Output gap (%) SBAC (% tPIB) SBC (% PIB)

 Hodrick-Prescott Filter (lambda=100)
800

700

PIB-trend PIB- 600

ciclul economic 80
500

ROMÂNIA 1995-2020 60
400
40
300
20

-20

-40
96 98 00 02 04 06 08 10 12 14 16 18 20

PIB Trend Cycle

Soldul bugetar curent
CARACTERISTICI ROMÂNIA 1995-2020

adevărata mărime a soldului bugetar 5

dezavantajul îl constituie delimitarea 2

operaţiunilor bugetare în operaţiuni curente şi 1

de capital 0

2003

2015
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002

2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014

2016
2017
2018
2019
2020
-1

-2

-3

-4

SBCRT (% PIB)
Soldul bugetar operațional
CARACTERISTICI SBO VS.SBC ROMÂNIA 1995-2020
„componenta reală a cheltuielilor cu dobânzile” 15

: acea parte a serviciului datoriei publice care

compensează deţinătorii de titluri de stat pentru 10
deprecierile monetare datorate inflaţiei
inflaţia, poate conduce la distorsionare modul 5

de evaluare a politicii fiscale şi poate genera

efecte inflaţioniste asupra mărimii serviciului 0
datoriei publice, scapând, astfel, de sub controlul
autorităţilor fiscale -5

utilizărea soldului operaţional se impune în

acele state care se confruntă cu rate ridicate ale -10

inflaţiei şi ale îndatorării sau în ţări care acordă

compensaţii pentru variaţiile monetare datorate -15
inflaţiei SBO (% PIB) SBC (% PIB)
Datoria publică
Datoria publică
ROMÂNIA 1995-2020
 __________________________________________________
__________________________________________________
__________________________________________________
Modelul de __________________________________________________
__________________________________________________
dinamică a __________________________________________________
datoriei publice __________________________________________________
__________________________________________________
Condiția de stabilizare a __________________________________________________
datoriei publice __________________________________________________
__________________________________________________
Demonstrație __________________________________________________
__________________________________________________
__________________________________________________
__________________________________________________
__________________________________________________
__________________________________________________
__________________________________________________
Dinamica stabilă
Dinamică
instabilă
g<r, G>T
g<r, G<T
g>r, G>T
g>r, G<T
 p
p=(i-g)*b

La ce nivel am
putea stabiliza
p=α+β*b
datoria publică?
i=4.7%

g=7.7%
𝑝 = −1.2376 − 0.0068 ∙ 𝑏

b* b
”Minutul”
studentului
Sustenabilitatea finanțelor publice
ANDREEA STOIAN
PROF.UNIV.DR.
DEPARTAMENTUL DE FINANȚE ȘI CEFIMO
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCUREȘTI
Definiții
BLANCHARD, CHOURAQUI, HAGEMAN ŞI
BLANCHARD (1990)
SARTOR (1990)
„O bună gospodărire” a resurselor financiare Acele politici care:
publice nu conduc la creşterea explozivă a gradului de
îndatorare a statului,
sau în urma cărora nu se adoptă măsuri de:
 creştere a impozitării,
 reducere drastică a cheltuielilor publice,
 monetizare a deficitului bugetar
 repudiere a datoriei publice
Solvablitate
HORNE (1991) HORNE (1991)

Un stat este solvabil atunci când valoarea Sustenabilitatea politicilor fiscale şi bugetare
actualizată a surplusului primar este egală cu se înţelege posibilitatea autorităţilor publice
nivelul datoriei publice contractate de a rula acelaşi set de politici pe o perioadă
nedeterminată
Solvabilitatea constituie o condiţie necesară,
dar nu şi suficientă pentru ca politicile fiscale
şi bugetare să fie sustenabile
Modelul matematic al sustenabilității
finanțelor publice
DINAMICA DATORIEI PUBLICE CONDIȚIA DE SUSTENABILITATE

Politicile fiscale şi bugetare sunt sustenabile în

b = ponderea datoriei publice în PIB;
g = ponderea în PIB a cheltuielilor guvernamentale pentru bunuri şi servicii;
h = ponderea în PIB a transferurilor guvernamentale;
t = ponderea în PIB a veniturilor fiscale;
r = rata reală a dobânzii la care au fost contractate împrumuturile publice;
θ = rata reală a creşterii economice;
d = ponderea în PIB a soldului primar;
condiţiile în care ponderea datoriei publice în
produsul intern brut nu creşte mai repede
decât ecartul dintre rata reală a dobânzii şi
rata reală a creşterii economice, ceea ce
semnifică faptul că valoarea actuală a soldului
primar (actualizată cu factorul (r- θ)) să fe
egală cu nivelul iniţial al datoriei publice, b0

s = variabila timp.
Metode de analiză a sustenabilității
finanțelor publice
ECONOMETRICE
Cointegrare între veniturile și cheltuielile
bugetare
Cointegare între datoria publică și soldul
primar
Staționaritatea datoriei publice
Funcția de reacție fiscală
CONTABILE
Ecartul primar: p*-p
p*-p≤0, politică sustenabilă
p*-p>0, politică nesustenabilă
Ecartul de impozitare: t*-t
t*-t≤0, politică sustenabilă
t*-t>0, politică nesustenabilă
Exercițiu
G=34% PIB
r=6.4%
g=5.4%
b=24% PIB
T=28% PIB
Calculați rata sustenabilă a impozitării!
Cât este mărimea ecartului de impozitare?
Ce concluzii puteți desprinde cu privire la
sustenabilitatea politicii financiare pe etrmen lung?
Cota optimă de impozitare potrivit curbei Leffer
este de 30%. Cum comentați necesitatea asigurării
sustenabilității politicii financiare prin prisma
acestei informații?
________________________________________
________________________________________
________________________________________
________________________________________
________________________________________
________________________________________
________________________________________
________________________________________
________________________________________
________________________________________
________________________________________
________________________________________
________________________________________
________________________________________
________________________________________
________________________________________
”Minutul”
studentului
Consolidarea finanțelor publice
ANDREEA STOIAN
PROF.UNIV.DR.
DEPARTAMENTUL DE FINANȚE ȘI CEFIMO
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCUREȘTI
Definiție

Reprezintă acel proces derulat la nivelul autorităților care

au responsabilități în domeniul politicii financiare publice
(Guvern, Ministerul Finanțelor Publice), ce care are ca scop
îmbunătățire soldului bugetului public și/sau reducerea
datoriei publice.
Politici financiare publice discreționare

Cuprind deciziile care vizează măsuri de

ajustare a veniturilor și/sau cheltuielilor
bugetare independent de acțiunea
stabilizatorilor automați.
Contra-ciclice
Pro-ciclice
 15

10

Instrument
Soldul 0

bugetar -5

primar
ajustat ciclic -10
96 98 00 02 04 06 08 10 12 14 16 18 20

(SBPAC) SBP SBPAC

OUTPUT_GAP CB_STABILIZATORI
VB_STABILIZATORI
 16

12

Impulsul fiscal 8

(IF)
4
𝐼𝐹 = 𝑆𝐵𝑃𝐴𝐶𝑡1 − 𝑆𝐵𝑃𝐴𝐶𝑡0

-4

-8
96 98 00 02 04 06 08 10 12 14 16 18 20

OUTPUT_GAP STABILIZATORI IF
Tipul de politică financiară
ALESINA ȘI PERROTI (1995) IMPULSUL FISCAL ROMÂNIA (1996-2020)

IF ∈ −0.5%, 0.5% , politică neutră 5.0

4.2
4.0 3.5
IF ∈ −1.5%, −0.5% , politică expansionistă 3.0
moderată 2.0
1.8 1.9
2.1

1.4

IF ≤ -1.5%, politică expansionistă semnificativă 1.0 0.7

0.4 0.4
0.7
0.4
0.1 0.1
0.0
IF ∈ 0.5%, 1.5% , politică restrictivă

2001

2018
1996
1997
1998
1999
2000

2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017

2019
2020
-0.1
-0.3
-1.0
moderată -1.2
-0.8
-1.1 -1.3 -1.3
-2.0
-1.8 -1.8
IF ≥ 1.5%, politică restrictivă semnificativă -3.0
-2.8
-3.0
-4.0

-4.3
-5.0
Ajustare fiscală
DEFINIȚIE (AFONSO, 2009) EPISOADE AJUSTARE FISCALĂ ROMÂNIA

este o perioadă de 2 ani consecutivi în care 8.0

6.1
soldul primar ajustat ciclic/PIB potențial se 6.0 5.3
4.6
îmbunătățește cumulativ cu cel puțin 1% PIB, 4.0
4.0
3.5

din care cu cel puțin 0.5% PIB în primul an. 1.7

2.6
2.1
2.0
(Afonso, A., 2009, Expansionary fiscal 0.5
1.1

consolidations in Europe: New evidence. 0.0

1997

2005

2013
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004

2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012

2014
2015
2016
2017
2018
2019
2020
-0.5-0.8 -0.4
Applied Economics Letters, 17(2):105–109) -2.0
-0.6
-1.0
-1.6 -1.3
-1.9
-2.4
-2.9
-4.0
-4.0 -4.0
-4.8
-6.0
-6.1
-8.0

IF IFC_2 ani
Eficiența ajustărilor fiscale
SUCCES
O perioadă de ajustare fiscală este de succes
dacă rata datoriei față de PIB la doi ani după
încheierea unui episod de ajustăre fiscală este
mai mică decât raportul dintre datorie și PIB în
ultimul an al ajustării.
EXPANSIUNE
Ajustarea fiscală este expansionistă în cazul în
care rata creșterii PIB-ului real în timpul
perioadei de ajustare este mai mare decât
creșterea medie în cei doi ani de dinainte.
”Minutul”
studentului